La 30 de ani de la caderea Zidului Berlinului, Stasi este in continuare printre noi

Si la 30 de ani de la caderea Zidului Berlinului, Germania este afectata de toxicitatea politiei secrete din fosta RDG. Scandalul de la publicatia "Berliner Zeitung" arata cat de prezent este inca trecutul.

Dictatura din fosta Republica Democrata Germana (RDG) a esuat si din cauza ca economia de stat centralizata era afectata de lipsuri si neajunsuri majore. Portocalele, masinile sau locuintele moderne nu erau deloc la ordinea zilei. Dimpotriva. Daca ceva functiona bine, atunci la autoritati si institutii de stat privilegiate. Una dintre cele mai cunoscute era Ministerul pentru Securitatea Statului, adica "Stasi".

Una din resursele cele mai importante ale Stasi era numarul urias de informatori, asa-numitii "colaboratori neoficiali". La prabusirea RDG prin revolutia pasnica din 1989/90, aproape 190.000 de persoane spionau pentru Stasi. Raportat la populatia de 17 milioane a RDG, reiese ca unul din 90 cetateni era informator al politiei secrete. Erau persoane care o faceau din convingere, oportunisti sau victime ale unor santaje.

Un fost ziar al partidului unic SED, in mainile unui spion Stasi

Aici intra in joc fostul soldat Holger Friedrich. Acesta a livrat din 1987 pana in 1989 rapoarte cu efect foarte negativ despre camarazi din Armata Populara si din cercurile bisericesti. El intrase insa la randul sau in vizorul Stasi. Faptas si victima intr-o singura persoana? Nimeni nu prea poate sa spuna deocamdata cu exactitate, la doar cateva zile de la deconspirarea sa de catre saptamanalul "Welt am Sonntag". Si probabil ca putina lume s-ar fi interesat de fostul colaborator Stasi cu numele de cod "Peter Bernstein", daca barbatul de 53 de ani nu ar fi intrat de curand in bransa mass-media.

Prin cumpararea "Berliner Zeitung", cea mai cunoscuta gazeta din fosta RDG a incaput pe mainile unui spion Stasi deconspirat. O poveste ca de film, care intereseaza si la 30 de ani de la caderea Zidului Berlinului. Acest ziar s-a aflat in perioada 1953-1989 direct sub controlul Comitetului Central al Partidului Unitatii Socialiste Germane (SED). Dupa schimbarea din 1989/90, redactia a scapat pas cu pas de povara fostei RDG. La mijlocul anilor 90, toti fostii colaboratori neoficiali ai Stasi care se mai aflau la ziar au fost dati afara. Responsabilii editoriali au dorit astfel sa arate cat de decisi sunt sa o rupa cu trecutul. Cu atat mai amar trebuie sa fi fost acum cand seful editurii care a cumparat ziarul a fost deconspirat ca fost spion Stasi.

Sa ai informatori Stasi in propria familie nu era un lucru neobisnuit

"Berliner Zeitung" avea oricum probleme si fara acest incident suplimentar sa se impuna, economic si publicistic, pe piata media extrem de competitiva din Berlin. Ziarul a visat initial sa devina un fel de "Washington Post" al Berlinului reunificat - un vis care a murit insa repede. Editura berlineza care publica ziarul si-a schimbat de mai multe ori proprietarii. Publicatia nu a reusit niciodata sa scape de tot de asocierea sa cu fosta RDG, chiar daca in fruntea ei au fost numiti redactori-sefi adusi de la "Spiegel" sau "Suddeutsche Zeitung". Noul scandal nu o va ajuta defel.

Indiferent de reputatia jurnalistica si riscurile economice, cazul Holger Friedrich arata si cat de imprevizibila ramane mostenirea fostei politii secrete RDG-iste. Fragmente date publicitatii din rapoartele spionului "Peter Bernstein" arata ca relatarile acestuia au pus in pericol viata unor oameni. De exemplu, el ar fi relatat superiorului sau ca a auzit un soldat spunand ca "fratele sau mai tanar se gandeste sa fuga in RFG, respectiv in Berlinul de Vest".

Redactori-sefi cer accesul la toate dosarele Stasi

Dupa deconspirarea sa, Friedrich a sustinut ca se intelesese in prealabil cu soldatul spionat "ce informatii sa dea mai departe ofiterului Stasi superior". Greu de crezut, pentru ca asa ceva ar fi insemnat ca soldatul si-ar fi dat intentionat propriul frate pe mana Stasi. De ce sa faca asa ceva? Pentru ca a fost pus sub presiune? Sau si-a tradat fratele din alte motive josnice? Nu erau rari spionii in propria familie.

Poate ca va reusi chiar "Berliner Zeitung" sa faca putina lumina in acest caz. Dupa deconspirarea sefului propriei edituri pe 15 noiembrie, s-a pornit o ofensiva de transparenta. Impreuna cu tabloidul "Berliner Kurier", aflat de asemenea in proprietatea fostului spion Friedrich, se doreste "cautarea de dovezi", s-a precizat intr-o luare de pozitie a redactorilor-sefi. Ei au cerut acces la dosarele Stasi, la cele de faptas si de victima in cazul Friedrich.

Victima Holger Friedrich? Se pare ca Stasi nu avea incredere in el si il tinea de asemenea sub supraveghere "din cauza suspiciunii intemeiate de actiuni ilegale" in cadrul operatiunii "Habicht". Este un episod din trecutul sau in cadrul Stasi care cumva l-ar face mai putin vinovat. Dupa deconspirarea sa, Friedrich a publicat o explicatie in "Berliner Zeitung". El ar fi fost arestat sub banuiala de intentie de "parasire a republicii" si informat ca ar fi urmat sa primeasca o pedeapsa grea cu inchisoarea.

Pentru a iesi din "situatia dificila acuta" in care se afla, el s-ar fi declarat dispus sa se "revanseze". Asa ar fi devenit omul de afaceri de succes spion Stasi in urma cu 30 de ani. Lucru despre care nu a scos o vorba, pana in urma cu cateva zile. De rusine? De teama ca nu ar mai fi putut cumpara apoi editura care publica Berliner Zeitung?

Este greu de crezut ca ar mai fi putut achizitiona editura, deci tacerea sa este cumva de inteles. Ramane insa fuga de raspundere. La fel ca multi alti fosti colaboratori dovediti ai Stasi, si el sustine ca nu ar fi facut nimanui niciun rau. Dar de unde stie Friedrich asta? Detaliile facute publice din dosarul sau Stasi indica mai degraba contrariul.

Cazul Holm a afectat coalitia rosu-rosu-verde din Berlin

Prin urmare, cazul sau pare mai grav decat cel din 2017 al fostului secretar de stat din Berlin, Andrej Holm. La scurt timp de la numirea sa in functie, s-a dovedit ca sociologul a mintit Universitatea Humboldt cu privire la colaborarea sa cu Stasi. Scandalul a periclitat temporar abia formatul guvern regional, alcatuit din reprezentanti ai formatiunilor SPD, Stanga si Verzii.

Doua cazuri diferite, cu impacte diferite, dar cu ceva relevant in comun - niciunul din cei doi fosti informatori Stasi nu s-a autodeconspirat. Andrej Holm nu a mai fost dat afara de Universitatea Humboldt, aceasta multumindu-se doar cu un avertisment, in urma unor proteste masive ale studentilor. Nu se stie in ce masura va scapa neafectat patronul de editura Holger Friedrich. Renumele ziarului pe care l-a preluat a fost insa deja afectat.

Pentru seful arhivei Stasi, Roland Jahn, conteaza fiecare caz in parte

Responsabilul federal pentru arhivele Stasi, Roland Jahn, pledeaza pentru tratarea individuala a dosarelor. El crede ca exemplar s-a comportat deputatul din Bundestag, Thomas Nord. Politicianul Partidului Stangii a facut publice detaliile relatiei sale cu Stasi imediat dupa caderea Zidului. "Mi-as fi dorit acest lucru si de la multi altii", a declarat Jahn in vara intr-un interviu pentru Deutsche Welle.

Marcel Furstenau

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...