Ziare.com

Despartirea. De ce pleaca Marea Britanie din UE si ce va urma

de Valentin Naumescu, presedinte ICDE
Luni, 27 Ianuarie 2020, ora 18:05

   

Despartirea. De ce pleaca Marea Britanie din UE si ce va urma
Valentin Naumescu
Actele sunt semnate. Peste doar cateva zile, Regatul Unit va parasi Uniunea Europeana, dupa 47 de ani de apartenenta. Este o despartire care va avea urmari importante, pe mai multe planuri si, cel mai probabil, pentru mai multe generatii.

Citeste toate textele scrise de Valentin Naumescu pentru Ziare.com

Analizele si teoriile consacrate pana in prezent au identificat cinci mari cauze pentru care s-a ajuns aici. Voi explica insa in acest articol ca, dincolo de: 1. populismul politic britanic al ultimului deceniu 2. greseala uriasa a lui David Cameron (care a mizat, neinspirat, pe ideea ca nu va trebui in cele din urma sa faca referendumul promis inainte de alegerile din 2015, datorita unei preconizate coalitii de guvernare cu liberalii, de care nu a mai avut insa nevoie pentru ca a obtinut nesperat majoritatea absoluta, mizand apoi, la fel de neinspirat, pe o victorie in referendumul din iunie 2016) 3. criza migratiei aparuta exact in acei ani ai dezbaterii Brexitului (2015-2016) 4. forta retelelor sociale (care au "imputernicit" peste noapte segmentul neinformat al poporului, luandu-l direct din pub si conferindu-i statut de vector de opinie in viata politica) si 5. tabloidizarea spatiului public (care a scazut mult calitatea si responsabilitatea dezbaterii politice si intelectuale a temei, mutand accentul de la dezbaterea intre "cei care cunosc bine" la show-ul ieftin pentru "cei care nu cunosc sau cunosc foarte putin"), atat de des incriminate ca principalele aspecte favorizante ale Brexitului, dincolo deci de toate acestea, care sunt certe, mai este totusi si altceva.

Vom pune asadar in discutie un alt factor declansator al marii optiuni strategice de iesire din UE, un aspect chiar mai profund, mai puternic si mai stabil decat cele volatile ori contextuale mentionate mai sus. Unul cat se poate de serios, pe care nici macar englezii rezonabili, care nu au facut parte din tabara militanta pro-Brexit si nu s-au lasat inselati de prostiile lui Nigel Farage, de curentul populist de pe Facebook sau de tabloide, nu il neaga. Si care este mai putin inteles aici, pe continent. Pentru ca majoritatea europenilor nu cunosc si nu inteleg etosul britanic (sau mai bine zis englezesc), adica un anumit tip de mandrie si convingere istorica privind statutul imperiului britanic in lume si modul in care "li se pare normal" sa fie tratati de altii, care uneste discret si nemarturisit englezii nativi din insula Britaniei, de la elitele conservatoare cu pretentii aristocratice la bautorii roscovani de bere si whisky din pub.

Se incheie pe 31 ianuarie 2020 inca un capitol al lungii si complicatei istorii a relatiilor Marii Britanii cu Europa, insa nu si istoria in sine a acestor substantiale si inevitabile legaturi, o istorie care va continua, nu stim deocamdata sub ce forma. Atat UE cat si Marea Britanie vor supravietui divortului, dar nu fara consecinte. Ambele pot trai una fara cealalta, chiar daca nu la fel.

Britaniei i-a placut intotdeauna sa aiba influenta si ingerinte pe continentul european (uneori marete si eroice, alteori perfide si divizante, dupa cum ii erau interesele proprii) dar nu si invers, nefiind niciodata in istoria sa milenara - de dupa cucerirea normanda si domnia lui William I (Cuceritorul) din secolul al XI-lea - in situatia in care legislatia si politicile interne si externe ale Londrei sa fie controlate, monitorizate, ajustate si limitate din exterior, dintr-un centru de putere mai mare. Chiar daca aveau o mare influenta la Bruxelles si reprezentanti bine insurubati in pozitii cheie ale aparatului birocratic comunitar, majoritatea englezilor nu au putut accepta ideea ca Regatul Unit isi pierduse deplina suveranitate, intrand practic sub controlul reglementarilor si deciziilor UE. Aceasta UE este si va ramane pana la sfarsitul ei, oricum am lua lucrurile, un construct esentialmente franco-german. Sa revedem istoria rivalitatii franco-britanice, sute de ani de concurenta si confruntare pentru suprematie versus doar patru decenii de integrare, o batalie a paradigmelor inegala ca forta de sedimentare in timp si in mentalul colectiv.

O Mare Britanie intrata sub controlul politic definitiv al francezilor si germanilor, a caror vointa insumata la Bruxelles Londra si-a dat seama ca nu o va putea rasturna niciodata, a devenit treptat ghimpele de neacceptat in mentalul colectiv al englezilor nativi.

Reciproca este si ea valabila. Uniunea Europeana, despre care se spune uneori, desigur speculativ, ca ar reproduce idealul marelui Imperiu Carolingian si apoi al Sfantului Imperiu Roman de Neam Germanic, va functiona de buna seama si fara Londra, asa cum a functionat pana in 1973. Din perspectiva continentala, singura tara esentialmente indispensabila Proiectului European este Germania, dupa cum am mai explicat cu alte ocazii. Integrarea Marii Britanii in UE nu a fost totala nici dupa 47 de ani de la aderare, nu doar referindu-ne la Zona Euro si Spatiul Schengen, fata de care au preferat sa ramana in afara, ci si la alte clauze opt-out pe care si le negociasera britanicii inca din perioada Thatcher si a Actului European Unic din 1986. Timpul a fost prea scurt pentru ca Marea Britanie sa fie complet "sudata" la angrenajul franco-german iar cei cinci factori favorizanti ai Brexitului mentionati in introducere (populismul, greseala lui Cameron, criza migratiei, retelele sociale si tabloidizarea politicii britanice) nu au facut decat sa alimenteze sentimentul unei majoritati a englezilor ca au pierdut partida europeana in favoarea Frantei si Germaniei si sa grabeasca ruptura de Bruxelles.

Urmarile Brexitului se vor simti mai mult pe insula decat pe continent, dar vor fi, cu siguranta, sesizabile de ambele parti. Blocul european pierde a doua mare economie pe care o avea in interiorul sau, precum si o putere militara si nucleara cu loc permanent in Consiliul de Securitate si cu un prestigiu global inca semnificativ (politic, economic, cultural, stiintific, academic, intelectual etc.), in timp ce Regatul Unit isi va vedea diminuata considerabil capacitatea de a influenta politica si economia lumii si chiar va disparea complet din procesul decizional si de influenta pe plan european.

Prin decuplarea de la "multiplicatorul de influenta globala" care era UE pentru ei, Marea Britanie va ramane cel mult o putere de nivel mediu (nici in prezent nu mai prinde Top 5, fara a mai numara si UE in ansamblu), dar mai ales va intra intr-o perioada de turbulente ale credibilitatii monarhiei si unitatii regatului, care se vor agrava in anii urmatori, odata cu succesiunea la tron si cu insistenta miscarii suveraniste scotiene, realimentata acum de noul argument politic.

Coplesitoarea majoritate a analizelor Brexitului facute pe continent indica populismul politic britanic drept principala cauza a deciziei de parasire a Uniunii Europene. Este doar partial adevarat. Sigur ca populismul a contat mult. Dar nu a fost doar atat. Ideile lui Nigel Farage nu au aparut din senin. Terenul propice pentru proliferarea lor exista deja, asa cum se intampla cu fiecare versiune a populismului, specifica unei natiuni. Britanicii simteau de ani buni ca nu mai detin controlul, ca nu mai pot actiona in deplina suveranitate iar UE insemna o "schema de putere" negociata in anii '50 de Franta si Germania si ale carei reguli trebuiau sa le urmeze, chiar si cu exceptiile pe care le obtinusera. Pentru o fosta Mare Putere, care tragea sforile in toata lumea, o asemenea constatare nu poate fi decat frustranta si umilitoare. Nigel Farage si apoi factiunea pro-Brexit a conservatorilor nu au facut decat sa puna problemele economice si sociale reale din insula, majoritatea rezultate din guvernarile trecute de la Londra, pe seama politicilor Bruxelles-ului, sa toarne gaz si sa aprinda focul mandriei si orgoliului ranit al englezilor semidocti sau sfertodocti, adica exact al celei mai periculoase categorii de cetateni ai oricarei societati, care nu sunt ignorantii totali (macar aceia nu au pretentia ca stiu si atunci ii asculta pe cei care stiu), ci cei care stiu ceva despre o anumita tema dar stiu foarte putin sau gresit, insa cred ca stiu totul si sunt detinatorii adevarului. Acestia sunt victimele sigure ale populismului. Acestia sunt cei care au facut diferenta la vot in iunie 2016 si pe care Facebook-ul si tabloidizarea i-au facut sa se simta puternici, destepti si indreptatiti sa decida viitorul Marii Britanii.

Instinctiv, britanicii au realizat ca, in cadrul UE, in pofida tuturor clauzelor opt-out obtinute de Londra in deceniile trecute, si chiar de Cameron in 2014, Marea Britanie intrase treptat sub controlul indirect al nucleului franco-german si tot ce facea tara lor trebuia sa fie in acord cu standardele, normele si regulamentele europene, care sunt obligatorii pentru statele membre. Iar Londra nu avea nicio sansa sa ajunga vreodata "sa faca jocurile" la Bruxelles (asa cum le facuse in Europa, multa vreme inainte de epoca integrarii), neputand trece de statutul unei rezistente tenace permanente la deciziile impuse de Paris si Berlin. Daca pe fondul acestei perceptii (altminteri corecte) s-au adaugat iluziile regasirii maretiei Regatului Unit, vandute de Nigel Farage si Boris Johnson unei majoritati a englezilor care refuza sa inteleaga ca lumea s-a schimbat iar tara lor nu va mai fi niciodata o Mare Putere care va conduce lumea, plus o opozitie laburista foarte slaba, excesiv deplasata spre socialism si lipsita de carisma, vom intelege de ce nu a existat dupa 2015 la urne nicio alternativa serioasa la conservatori si la Brexit.

Ce va urma

Concluzionand, sa incercam sa intelegem ce ar putea urma. In primul rand, din perspectiva economica si financiar-bancara, pentru ca pe dimensiunea aceasta s-a insistat mult cu ideea unei caderi masive in City, nu cred ca impactul va fi foarte puternic si pe termen lung. Dupa o eventuala fluctuatie de 1-2 ani, moderata ca intensitate, data de incertitudinile investitorilor si de unele relocari de companii, economia Marii Britanii isi va reveni. Sigur, exista teoretic si scenariul unei crize economice globale, care, suprapusa cu Brexitul, ar putea face timp de cativa ani situatia economiei britanice ceva mai dificila, din cauza dependentei brusc crescute de pietele externe (spre deosebire de UE, care se poate baza in mare parte pe propria piata de 400 de milioane de cetateni), dar pe termen mediu si lung cred ca nu vor fi efecte economice dramatice.

In al doilea rand, decuplata de "multiplicatorul" de putere soft al UE, influenta politica globala si europeana a Marii Britanii va scadea mult. In UE, Londra aproape ca nu va mai conta in fata nucleului franco-german, aceasta fiind una din marile erori de judecata ale Brexitului. O contractie a influentei Regatului Unit se va simti si la nivel global, caci pozitiile Londrei vor trebui intotdeauna aliniate fie cu cele ale Washingtonului, fie cu cele ale Bruxellesului (ma indoiesc de coordonari si compatibilitati cu Moscova sau Beijing), pentru a castiga greutate si a fi luate in considerare pe plan international. Marea Britanie este o tara relativ mica (67 de milioane), fara sa fie o putere militara impresionanta sau o economie uriasa. Imperiul britanic este istorie. Epoca victoriana a apus. Flota lor nu mai cucereste lumea. Revolutiile tehnologice, stiintifice, economice, (post) capitaliste, (post) industriale sau (post) liberale nu mai au demult ca punct de pornire Anglia. Fara o alianta puternica cu SUA sau cu UE, Marea Britanie va incepe sa fie ignorata in marile dosare ale agendei globale. In fond, de ce sa mai tii cont de ce spune Marea Britanie, dupa iesirea din UE? Ce parghii de actiune majore ar mai avea Londra? Chiar si speranta unui mare Acord de liber schimb cu SUA este limitata ca eficacitate si exceptionalism, atata timp cat se pare ca UE va semna chiar mai repede decat Marea Britanie un Acord economic si comercial cu Statele Unite. Cred ca Londra supraestimeaza argumentul reorientarii strategice si economice spre SUA si va fi curand dezamagita de rezultate. Trump va ramane Trump, chiar daca in ultimii ani a incurajat guvernul de la Londra sa se desprinda mai repede de UE. Dar nu le va face niciun cadou britanicilor. Presimt ca va veni repede momentul in care Marea Britanie va realiza ca tot Acordul cu UE este cel mai important ca pondere in economia proprie si anticipez ca Londra va trebui sa plateasca un pret major pentru accesul la piata unica europeana, dupa incheierea perioadei de tranzitie, pe 31 decembrie 2020.

Chiar daca deocamdata Marea Britanie isi reafirma angajamentul in NATO pentru securitatea europeana, cu timpul se va observa scaderea fireasca a interesului Londrei de a cheltui semnificativ pentru acordarea de garantii de securitate unui teritoriu dominat politic si economic de UE. Ramane de vazut daca o ipoteza mai veche de-a mea, aceea a unui Tratat de aparare colectiva incheiat de natiunile de limba engleza (SUA, Canada, Marea Britanie) cu tarile pro-americane din Europa Centrala si de Est (deci un NATO II, interpus intre Europa de Vest si Rusia) se va concretiza in urmatorii 5-10 ani, odata ce NATO I nu va mai iesi din "moartea cerebrala" cu care l-a diagnosticat Macron acum cateva luni sau franco-germanii insisi vor decide sa decupleze de la aparate bolnavul (alianta transatlantica) si sa isi faca propria armata europeana, autonoma de puterea militara americana. Londra pandeste o astfel de oportunitate de a reveni cu un rol activ in Europa, tropaind pe pod alaturi de elefantul american, dar perspectiva unui astfel de nou proiect strategic depinde bineinteles de ce se va intampla in urmatorii ani in relatia SUA-UE.

Cel mai mare risc pentru Regatul Unit il reprezinta posibila dezintegrare. Desi respinsa acum de premierul Boris Johnson, miscarea suveranista scotiana va reveni curand, intarita de iesirea nedorita din UE. Mai devreme sau mai tarziu, un viitor guvern de la Londra tot va trebui sa accepte referendumul de independenta cerut masiv de scotieni. As mai privi cu atentie si spre Australia, mai ales dupa succesiunea la tron, sa vedem cu cat entuziasm va accepta supunerea fata de noul rege de la Londra.

O mare problema o va constitui structura sociala a Marii Britanii, tipul de societate britanica post-Brexit. Bun, intelegem ca vor inchide granitele si vor trece curand la politica de imigratie pe baza de punctaj (acceptand doar resurse umane calificate), dar asta nu rezolva aspectele legate de piata muncii. Nevoia de foreigners este mare, in pofida discursului politic. Englezii nativi nu mai spala demult pe jos. Forta de munca europeana nu va mai fi la fel de tentata de Marea Britanie, daca europenii vor pierde beneficiile sociale pe care le conferea automat calitatea de "comunitari". Pe de alta parte, cei mai buni si mai ambitiosi studenti din universitatile lor nu mai sunt demult englezii, ci chinezii, urmati de indieni, est-europeni etc. Asta se va vedea in urmatorii 5-10-20 de ani, in tot mai multe pozitii importante detinute de alogeni. Societatea britanica s-a schimbat, primarul Londrei este Sadiq Kahn, un pakistanez la generatia a doua. Sunt transformari ireversibile, pe care tabara Brexit doar isi inchipuie ca le va opri sau intoarce la ce a fost candva societatea britanica. Anglia nu poate fi globala si izolata in acelasi timp.

In fine, din punct de vedere cultural, intelectual si academic, Marea Britanie va ramane importanta, universitatile britanice fiind inca un atu foarte puternic al prestigiului Regatului Unit in lumea intreaga. Acest mare popor are inca, din fericire pentru soarta lui, o uriasa resursa umana de calitate si o cantitate de inteligenta, competenta si bun simt care poate compensa decizia gresita a Brexitului, luata intr-un moment unic, in care alinierea astrelor a fost cat se poate de nefavorabila traditiei rationalitatii britanice.

Pe scurt, tabloul privind locul si rolul Marii Britanii dupa Brexit nu are nimic din entuziasmul festivist al lui Boris Johnson, care va trage focuri de artificii in noaptea de 31 ianuarie, dar nici nu prevede un dezastru pentru britanici. Economia britanica se va reechilibra structural in maxim doi ani, datorita resurselor financiare, umane si de infrastructura importante de care dispune. Londra va pierde insa definitiv statutul de Mare Putere globala. In cel mai rau caz, va pierde si Scotia, dar pentru Anglia nici chiar aceasta perspectiva a contractiei teritoriale si de influenta externa nu va fi sfarsitul lumii, atata timp cat nivelul de viata in insula nu va scadea.

Peste inca o generatie politica, dupa trecerea valului populist si a iluziilor privind regasirea grandorii Regatului Unit prin despartirea de UE, in insula va reaparea miscarea proeuropeana, de tipul celei care a dus, la inceputul anilor '70, la alaturarea Marii Britanii blocului european. Ramane de vazut cum va arata Uniunea Europeana atunci, pentru ca si pentru UE urmeaza o perioada de transformari inevitabile.

Valentin Naumescu este conferentiar doctor abilitat in domeniul relatii internationale la Facultatea de Studii Europene a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca si presedintele asociatiei Initiativa pentru Cultura Democratica Europeana (proiectul Romania Europeana).

Despre ce vrei sa scriem?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 42901 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
28 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Dacā se adevereste cā Germania vrea cu orice pret integrarea Turciei

atunci,Marea Britanie a facut un pas inapoi INTELEPT iesind din UE.
Super sa nu fie adevarata informatia,dar daca se confirma,va urma dezastrul in interiorul Uniunii Europene...

 

Parerea mea este ca Uniunea Europeana...

...trebuie sa ramana o organizatie crestina (in sensul de a avea in componenta state cu religii majoritar crestine).

Si totuși există

... două țări musulmane (Turcia și Albania) care fac parte din NATO. Integrarea lor și in UE e doar o chestie de timp.

Statele din Europa sunt laice.

Ce a facut Marea Britatnie acum - o sa fie un mare pas inapoi.
O sa vedeti.

@info, chiar daca majoritatea cetatenilor din UE

sunt crestini, statele membre nu sunt organizatii religioase. In concluzie, nici UE nu poate fi o organizatie religioasa!
P.S. in ziua de astazi, biserica si religia sunt separate de stat (este evident ca statele Islamice din lumea musulmana fac exceptie de la aceasta regula).

Ce vrea Germania

Turcia lui Erdogan nu indeplineste conditiile integrarii in UE , pentru Germania acest lucru este foarte clar .

Un articol foarte interesant, echilibrat si bine argumentat.

Nu ader la toate ideile descrise, dar recunosc ca domnul Naumescu are un spirit de analiza fin si rafinat!

 

Corect

Un articol bun. Oricum pierderile vor fi mai mari pentru UK, Marea Britanie este acum o putere regionala si atat, iar buras de la Londra este pitica fata de cea de la New York, etc. In aalta ordine de idei, sansele erdoganezilor sa intre in UE sunt undeva sub 5%. Inaiate de Erdogan sansele Turciei se gaseau pe la 40% dar acum sunt f. aproape zero, iar erdoganezi fact tot posibilul sa le aduca la zero. Cu Albaina este alt apoveste este o tara mica este incojurata practic de UE si are o pozitei strategica la Marea Adriatica plus rezreve bune de metale stategice. Pana la urma cred ca briti vor accepta un acord perecum cele cu elvetieni si norveginei adica vor fi de fapt in UE

se mai pot vinde masini cu 10% in plus Vama?

raspuns DA Rolls Royce nu conteaza ca costa 400 sau 440.000 da la Mini ,la Ford la Nissan la Toyota la Vauxall daca scumpesti cu numai 5% deja numai vinzi ...deci fabricile alea probabil se vor inchide ...mintea englezului ai de pe urma

Iesirea Marii Britaniei din UE este favorabila Rusiei dar

defavorabila pentru USA si unele tari ale UE (printre care si Romania). Desigur ca vor fi consecinte economice si politice pentru UK si UE. Nu trebuie ignorat ca tot Marea Britanie va avea controlul financiar pe planeta si tot Londra va face majoritatea transferurilor de valuta.

 

Nu este defavorabila nici Rusiei si cu atat mai putin...

Statelor Unite.
Iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana este gandita de mult de marile puteri strategic-militare ale lumii. Populatia din Marea Britanie a fost corespunzator pregatita (ca sa nu spun "manipulata") pentru a sustine si a vota pentru acest proiect. Cred ca s-a considerat ca Uniunea Europeana cu Marea Britanie ar putea deveni (in timp) prea puternica, lucru care nu convine acelor puteri care detin suprematia strategic-militara in lumne.
De cresterea relatiilor (economice si de toate felurile) intre Statele Unite si Marea Britanie (absolut libera, independenta dupa iesirea din UE) nu ne indoim o clipa. Aceaste relatii nu s-ar fi putut dezvolta foarte mult atat timp cat Marea Britanie ar fi facut parte din Uniunea Europeana, pentru ca ar fi insemnat ca Statele Unite sa le aplice cu toate statele din UE, lucru care nu ii convine. Nici vizele nu vrea sa le scoata pentru orice stat din UE.
Dupa parerea mea, va apare in anii viitori un "super-Commonwealth" (observati ghilimelele) intre statele care au la baza limba engleza (dominanta): Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Australia si Noua Zeelanda.

@alex 7 te contrazic

Vezi ca toate banciile mari au fugit din Londra la Frankfurt ...da pe Google si ai sa vezi

Brexit

Excelent articolul d-lui Naumescu

 

Ramane de vazut

"Peste inca o generatie politica, .... in insula va reaparea miscarea proeuropeana, de tipul celei care a dus, la inceputul anilor '70"
-------------------------------------

In anii '70 M.Britanie adera la CEE fiind atrasa de piata libera.Prin referendum.
Dar prin anii 90 GB s-a impotrivit transformarii European Econom.Comunity in uniune politica = UE.
Vedeti discursul lui Margaret Thatcher din 1990: NO, NO, NO!

 

Anglia nu accepta sai sa spuna ce sa faca. Sa vina Ge di sa-i trase

ze sarcini. NICIODATA. In citeva luni vom vedea cum ai nostri ca "brajii" se vor intoarce daca nu acasa, siguri vor fi dati afara. Daca intrebi oameni in virsta de 80 de ani , englezi iti vor spune ca la scoala la geografie li se spunea ca tot ce este pe harta cu drapelul UK este important, restul de mina a doua, neinteresant. Ca sa fiu elegant.

 

ue se stinge in 10 ani

sa speram ca in liniste.

orice tara normala trebuie sa-si gindeasca rapid
strategiile deoarece europa va ajunge dpdv politic
cu un veac in urma.
mici aliante regionale care s-au dovedit inutile.

observ ca toti isi fac griji in privinta angliei
dar nimeni nu se gindeste la propria tara.

important este sa ramina nato.
in caz contrar,europa devine raion rusesc.

 

Despartirea = Izolarea

Impactul economic va fi foarte mare . In industria auto, de exemplu , este putin probabil ca americanii si germanii sa produca masini in Anglia , sa plateasca vama ca sa le vanda in Europa . Bancile straine si-au mutat capitalul si sediile in Europa unde exista o piata de 400 de milioane de locuitori . Fermierii englezi au tras un semnal de alarma, nu au mana de lucru la culesul produselor , est- europenii nu mai au interes . Nu este clara politica vizelor , daca se vor cere vize pentru europeni, membrii UE , s-ar putea ca si englezii sa aibe nevoie de vize .

 

+++ draga, nicio frica ! +++

+++ daca Turcia nu-si schimba radical politica si atitudinea, in Germania nimeni nu-i vrea in UE +++ si asta in principal datorita lui Erdogan, care face pe marele dictator si vrea sa joace cu baietii mari +++ tot ce a fost acum 20 de ani promitator in Turcia a fost distrus - nu vad nicio sansa si nicio necesitate ca ei sa fie primiti in UE +++ membria UE si NATO a fost data de prea multe ori din interese geopolitice si nu pe motiv de interese si valori comune +++ este exact cu zice romanul: dragoste cu sila nu se poate +++ trebuie sa-ti placa si sa iubesti continentul , oamenii, cultura lor diversa dar si comuna +++ oriunde te afli intre Portugalia si Finlanda, intre Irlanda si Bulgaria ... intotdeauna sti ca est in Europa, si nu in Africa, Asia sau America +++ britanicii o sa se scarpine ... dar ce sa-i faci: domnia si prostia se plateste ! +++

 

Domnul Valentin Naumescu nu pote sa fie inpartial

in perspectiva Romaniei si automat EU Marea Britanie este o pierdere mare la bugetul de dezoltare a EU iar dupa cum va sune si dinsul presa este partinitore in fuctie de unde cititi articolele. Domnul Naumescu are aceiasi taenta de care se folosete in genrela presa si politicieni de a diviza socetatea construi narativul articolului . Creandusi omeni rai care nu au o cultura si stau in birt si iau decizi neinfirmate dupa cum soune dumnealui adica "deplorarili" ei sint mai putin Britanici si ca intrun fel dorinta de determinare a lor nu coteaza . Cum spuneam presa si de o parte si de alta manipuleaza populatia la greu de ce credeti ca se va opri si dupa eshirea lor din EU . Interusul EU estre de a readuce GB in EU dupa citi va ani si se va folosi de tot ce este valabil de a o face o varianta pe care pe care o doreste Bruxelul. Citind aricolul puteti clar intelege ca Marea Britanie nu va renuta nicodata la sitemul lor adica monarhia si nici la moneda lor.Aceasta uniune cind ea sa costruit a fost doar o uniune econominca dea ajuta EU concura egal pe pietele comerciale de pe glob avind o moneda comuna darnuami atit.Nimeni nu sa gindit la vreo uniune politica sau la federalism cum se inca viseaza .
Politica intenrational si" oridea " mondial se scimba se pare ca ne intreptam spre o lume coservatore care merge inpotriva narativului globalizari .Raminem spectatori si vom vedea .

 

Domnul Naumescu are aceeasi abordare elitista ca la Bruxelles

Din cele 5 "cauze" majore ale brexit-ului enuntate de Domnul Naumescu, eu l-as intreba pe D-ul Naumescu de ce demararea referendumului de catre Cameron (adica intrebarea poporului) este o mare greseala?
Doi: de ce faptul ca forta retelelor sociale a informat publicul neinformat este o alta "cauza" rea? Poate ca relelele au informat si educat. Si chiar daca nu educau, unde scrie ca votul universitar este doar pentru cei educati si care gandesc intr-un anumit fel?
In concluzie, abordarea de acest fel este elitist, perfect identic cu abordarea guvernarii de la Brixelles, si este, de fapt, singura cauza importanta a Brexit-ului.
Sper ca ziare sa aprobe postarea acestui comentariu si sa invite discutii care sa-mi combata pozitia.

@Demon Banal (sunt cam acri strugurii, nu-ia asa?)

(1) In primul rand, UE este mai mult decat o alianta! UE este un bloc comunitar a caror economii sunt integrate, avand la centru o Zona Euro (a caror membri au renuntat la monezile nationale in favoarea monedei comune si promoveaza in continuare integrarea - uniunea bancara, uniunea pietelor de capital, etc), Zona Schengen, cele 4 libertati samd.
(2) In al doilea rand, de ce ar renunta Polonia, Ungaria, Romania la beneficiile oferite de UE (fondurile europene, avantajele blocului comunitar, etc?) Credeti ca englezii si americanii vor pompa sute si mii de miliarde in punerea pe picioare a economiilor din estul UE si din Balcani?
(3) Chiar daca UE va reusi candva (in urmatoarele decenii) sa isi puna pe picioare o armata comuna, aceasta ar inseamna o plus valoare atat pentru membrii UE cat si pentru membrii Aliantei NATO. Spre deosebire de "politrucii-alarmisti" din Estul-UE, in vestul UE nu se gandeste nimeni la dezintegrarea Alinatei. Pentru cunostintele tale, Art 105 al Aliantei garanteaza ajutorul reciproc in cazul atacurilor din afara, dar nu are nimic comun cu apararea intereselor fiecarui aliat in parte. In acest sens, o armata UE este iminenta atat pentru "apararea intereselor" membrilor UE (prin Orientul Mijlociu, Nordul Africii, etc) cat si pentru consolidarea puterii Aliantei in asamblu -avand in vederea ca eficienta militara a membrilor UE lasa de dorit!

 

qui bono este, in fapt, ne bono

===========
"(1) In primul rand, UE este mai mult decat o alianta! UE este un bloc comunitar a caror economii sunt integrate, avand la centru o Zona Euro (a caror membri au renuntat la monezile nationale in favoarea monedei comune si promoveaza in continuare integrarea - uniunea bancara, uniunea pietelor de capital, etc), Zona Schengen, cele 4 libertati samd"
=================
1 la 1): uie este un bloc unitar dezblocat si descentrat deoarece NU toate statele membre uie fac parte din ograda schengen.
2 la 1): NU toate statele membre ale uie fac parte din zona euro
3 la 1): cetateanul qui bono este ne bono deoarece face afirmatii false si ne...bune QED

despre ce struguri e vorba ?

tu chiar ai citit ce-am scris,sau ai raspuns automat,
citind doar nick-ul meu...

hai sa-ti spun eu adevarul pt ca lozincile pe care
le debitezi te intoxica incit comiti abateri grave
de la limba romana :)

ue se stinge,e bolnava,multe tari se razvratesc fatis
impotriva ingerintelor in politica lor interna.
dupa ce s-au vazut cu sacii in car,acum rinjesc cinic
cind li se atrage atentia ca politicile lor nu cadreaza
cu obligatiile asumate la aderare.
polonia,ungaria,romania sint exemple vizibile,mai sint
si altii care deocamdata miriie pe infundate.
acestea vor forma al doilea val.

un grup aparte sint tarile sudice,italia,portugalia,
spania un grup de state carora ue nu le-a folosit
la nimic,nu le-a ajutat,nu le-a daunat.
acestea vor forma al treilea val.

cei care vor ramine vor ajunge la concluzia,de altfel
inevitabila si de bun simt,ca n-are rost sa-si piarda
timpul cu un joc fara sens si vor proclama,discret
si sobru,end of game aka ue :)))

acest proces e legic,e dincolo de bine si de rau,
e ineluctabil/implacabil...
toate alcatuirile omenesti sint trecatoare,efemere...

sa stii ca-i admir pe creatorii ue,scopul lor a fost
generos,nobil chiar...
insa e absolut imposibil sa pui in practica un vis
pt ca oamenii nu-s deloc ingeri ai luminii,dimpotriva...
daca in 2005 franta si olanda n-ar fi votat impotriva
constitutiei europene,acum ue ar fi fost o alcatuire
politica(nu pot sa-i spun tara),cu guvern central,
armata,cu tot ce defineste o structura statala...

mi-a parut rau atunci,imi pare rau si acum...
dupa 2005,ue a inceput sa se risipeasca...

cei 10% vama pe toate produsele are pleaca in UE

vor scumpi produsele de nu le mai cumpara nimeni .....Nissan a inchis fabrica 7000 angajati , Ford 1700 angajati ,Honda 3500 angajati ,Mini ??? si astea sunt locuri de munca bine platite ...sectorul Bancar se va muta la Frankfurt ....oare chiar stiu Englezii ce fac , sau li sa urcat fasolea de la micul dejun in cap si au fermentat acolo

 

@cordan

albania cu sutele lor de cetatenii pot fi considerate un satuc mic in China si in Europa e cam cat un Judet ...cu Turcia e altceva ... da aia nu vor intra curand in UE ...cam in 80 de ani

 

faptilii vorbeste!

in primavara anului 2016, inaintea valului de imigranti ilegali care au invadat europa si inainte de refrendumul pentru brexit din marea britanie, am facut o calatorie lunga in mai multe tari europene. ceea ce m-au frapat in Marea Britanie, la Londra, Edinburgh, Manchester si Leeds unde, printre altele, am avut curiozitatea de a cunoaste mai bine poporul britanic si berile sale, am petrecut seri multe in pub-urile britanice unde, ca la orice carciuma care se respecta "populimea" bea si discuta fotbal si politica, ceea ce a fost frapant a fost faptul ca marea majoritate a pub-istilor erau pentru brexit, iar motivul era acelas: ne-am saturat sa fim eurocomunitari - noi vrem sa fim din nou britanici cu obiceiurile, metehnele si legile noastre si nu cu alea impuse de la bruxelles.
in italia, la torino, florenta si milano unde prin fata monumentelor istorice si pe strazile vechi de secole misunau si cerseau imigranti ilegali , in speciali romi din romania, am auzit din partea cetatenilor italieni exact acelas laitmotiv: "ne-am saturat de multiculturalism, corectitudine politica si migratie ilegala la noi in tara. vrem sa fim italieni la noi acasa, in tara noastra!"

 

Marea Britanie

stie ce face, iar daca nu stie prea bine tot bine va fi pentru MB, ceeace domnul autor nu stie si nu vede este ca Franta va cadea in ghiarele Germaniei si ceeace el prevede pentru MB se va implini cu Framta. Acordurile calme de acum dintre Germania si Rusia ,in pofida regulilor comunitatii, vor face din Franta un Pashalak nemtesc in viitor .
Cat despre Marea Britanie se va alatura blocului USA, Canada si Japonia care este destul de puternic ca sa influienteze cum le convine.

La urma Rusia va canta si Uniunea Europeana va dansa!

Imperiul Roman la care autorul face referire trebuie sa se trezeasca de undeva.

 

Prima   1   2   Ultima
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor