Expert al Fundatiei Jamestown: Rusia nu vrea sa atace sau sa re-subjuge Republica Moldova, ci sa o mentina intr-o zona gri Interviu

Uniunea Europeana a renuntat la "povestea de succes" a Republicii Moldova, asa cum si Rusiei ii convine mai degraba sa mentina Chisinaul intr-o zona de ambiguitate, decat sa il re-subjuge. Iar miza alegerilor de duminica e majora.

Kremlinul ar vrea ca Republica Moldova sa se pozitioneze, simbolic, in mod echidistant intre Europa si Rusia, sa fie acceptata de Europa anume in acesti termeni si sa fie asistata economic de Europa, spune Vladimir Socor, analist al Fundatiei Jamestown si Eurasia Daily Monitor, intr-un interviu pentru Ziare.com.

Ideile principale:

• ACUM este singura forta politica pro-occidentala, si curata moralmente, in R. Moldova.

• Uniunea Europeana, practic, a ostracizat guvernarea actuala din Chisinau. Deocamdata, UE asteapta sa vada rezultatul alegerilor si configuratia noului parlament din R. Moldova.

• Diplomatia ruseasca, precum si unii diplomati europeni, intrevad in R. Moldova un posibil laborator pentru experimentarea unui eventual compromis intre Rusia si Occident. Potrivit acestei viziuni, Kremlinul ar putea demonstra o comportare "constructiva", ajutand la rezolvarea chestiunii Transnistriei; o Republica Moldova federalizata, de fapt transnistrizata, ar urma sa existe chipurile neutra si echidistanta, la marginea exterioara a civilizatiei, si la marginea interioara a "lumii ruse"

Vladimir Socor, avem, iata, alegeri noi in Republica Moldova. Care este miza acestora, gandindu-ma si la faptul ca scrutinul democratic pentru Primaria Chisianu a fost invalidat, pur si simplu? Altfel spus, exista o miza in aceste alegeri de la Chisinau?

Blocul extra-parlamentar ACUM va deveni, probabil, a treia grupare parlamentara in ordinea numerica, dupa Partidul Socialistilor si oamenii domnului Plahotniuc.

Miza principala post-electorala este aceea de a ajuta, pregati, capacita Blocul ACUM ca sa castige alegerile in urmatorul ciclu electoral. ACUM este singura forta politica pro-occidentala, si curata moralmente, in Republica Moldova.

Democratia de la Chisinau pare a se fi degradat constant in ultimii ani. Cum s-a ajuns aici? Exista un singur mare vinovat?

Sistemul de guvernamant bazat pe partide parlamentare a fost introdus prematur, fara premisele necesare la nivelul institutiilor si al mentalitatilor, si in lipsa domniei legii. Ca rezultat, leaderii catorva partide clientelare s-au coalizat si au partajat statul, sistemul politic si economia, in propriul lor interes.

In cele din urma, liderul unui partid a distrus celelalte partide, instaurand o conducere unipersonala a Republica Moldova, in afara cadrului constitutional.

Operand cu lozinci democratice si pro-europene, au discreditat aceste concepte in optica multor alegatori.

Acest scrutin nu aduce doar un nou sistem de vot, ci si o noua fragmentare politica. Pare dificil acum sa spui cine anume este pro-Kremlin si cine nu, asa cum si Opozitia democratica pare a fi si mai fragilizata. Cum vedeti taberele electorale de la Chisinau? Cine "joaca" cu cine si impotriva cui?

Partidul Socialistilor al presedintelui Dodon, pro-Kremlin, obscurantist, si partidul autohton al domnului Plahotniuc, care a distrus statul de drept si a abandonat directia europeana, au un adversar comun: Blocul ACUM. Impotriva acestuia, domnii Plahotniuc si Dodon au conlucrat ca parteneri de cativa ani incoace, pentru a consolida un sistem de partide bipolar, cu excluderea sau marginalizarea blocului ACUM.

Domnul Plahotniuc a distrus toate, repet, toate partidele parlamentare cu metodele sale specifice, dar a lasat numai Partidul Socialistilor sa creasca nestingherit. I-a acordat acestuia canale de televiziune, a asigurat alegerea lui Dodon ca presedinte in 2016 contra Maiei Sandu, 52% - 48%, datorita asaltului total al media-holdingului lui Plahotniuc contra Maiei, iar in 2017-2018, domnii Plahotniuc si Dodon au negociat in detalii noua legislatie electorala (impotriva recomandarilor europene), menita sa consolideze sistemul lor bipolar, construind impreuna un zid de aparare contra Blocului ACUM.

In actualele alegeri parlamentare, partidul domnului Plahotniuc si Partidul Socialistilor sunt desigur competitori, incercand fiecare sa obtina rezultatul maxim posibil pe seama celuilalt. De asemenea, domnul Plahotniuc, controland Curtea Constitutionala, a confiscat, practic, aproape toate imputernicirile constitutionale ale institutiei prezidentiale. Domnul Plahotniuc vrea un partner dependent, semi-captiv, in persoana presedintelui Dodon.

Dar pentru cine conteaza Republica Moldova? Ma refer la agendele geopolitice. Mai concret, care este interesul Europei la Chisinau si care cel al Moscovei?

Interesul Europei (UE) a pierdut ambitiile de odinioara ("povestea de succes") . Uniunea Europeana, practic, a ostracizat guvernarea actuala din Chisinau.

Deocamdata, UE asteapta sa vada rezultatul alegerilor si configuratia noului parlament din R. Moldova.

In mod obligatoriu, declaratiile europene si americane cer si avertizeaza ca alegerile sa fie libere si corecte, dar acest lucru este prin definitie imposibil in conditiile actuale din Republica Moldova. Politica comuna a UE este ea insasi intr-o stare semi-suspendata, pana la alegerea noului Parlament European si desemnarea noii Comisii Europene.

Rusia ramane, fara indoiala, adversarul etern, incorigibil, in raport cu Europa rasariteana si Europa in general. Dar Republica Moldova actualmente e departe de a constitui o prioritate pentru Rusia. Agenda actuala a Rusiei in Republica Moldova este limitata de geografie si de capacitati. Neinvecinandu-se cu R. Moldova, Rusia nu poate nici sa o re-subjuge, nici sa o atace.

Intre timp s-a consolidat o Ucraina anti-moscovita, separand si mai mult Rusia de R. Moldova.

Obiectivul limitat al Kremlinului este ca Partidul Socialistilor al presedintelui Dodon, amicul personal al domnului Putin, sa obtina un spor vizibil de influenta in parlamentul din Chisinau, eventual sa participe la o guvernare de coalitie cu o parte a partidului lui Plahotniuc. Sau, daca nu se va putea forma o majoritate parlamentara, Partidul Socialistilor sa preseze pentru alegeri noi, alimentand instabilitatea in R. Moldova.

Dar Kremlinul nu urmareste reorientarea R. Moldova dinspre Europa spre Rusia. Orientarea europeana este oricum redusa la nivelul unui automatism retoric. Rusia nu e capabila sa asiste R. Moldova economic. Rusia nu mai poate nici macar sa intretina Transnistria ca odinioara, iar acum Rusia trebuie sa intretina Crimea prioritar. Kremlinul doreste ca R. Moldova sa se pozitioneze, simbolic, in mod echidistant intre Europa si Rusia, sa fie acceptata de Europa anume in acesti termeni, si sa fie asistata economic de Europa.

Diplomatia ruseasca, precum si unii diplomati europeni, intrevad in R. Moldova un posibil laborator pentru experimentarea unui eventual compromis intre Rusia si Occident.

Potrivit acestei viziuni, Kremlinul ar putea demonstra o comportare "constructiva", ajutand la rezolvarea chestiunii Transnistriei: o Republica Moldova federalizata, de fapt transnistrizata, ar urma sa existe chipurile neutra si echidistanta, la marginea exterioara a civilizatiei, si la marginea interioara a "lumii ruse". Conceptia federalizarii R. Moldova este acum denumita "statut special" pentru Transnistria, iar promotorii ei (Rusia in primul rand, dar si unii diplomati occidentali) ar folosi acest statut special (daca le-ar reusi in cazul R. Moldova-Transnistria) ca precedent impotriva Ucrainei in Donbass.

Cu o Rusie "constructiva" s-ar putea rezolva si alte conflicte, si "pupat piata endependenti". Rusia ar scapa de sanctiunile europene, europenii s-ar crede scutiti de imperativul re-inarmarii.

Aceste viziuni nu sunt majoritare printre diplomatii europeni, dar ele apar si reapar, se fac tatonari. Declaratiile domnului Dodon fac aluzii anume la aceste idei, vagi deocamdata, pe care dansul le-a auzit atat la Moscova, cat si de la unii diplomati europeni.

Ori de cate ori sunt alegeri la Chisinau, apare aceasta intrebare, despre Romania. Exista Republica Moldova in politica externa a Bucurestilor? Care sunt articulatiile mari?

In perioada lui Traian Basescu, institutia prezidentiala era centrul de decizie al politicii Romaniei fata de R. Moldova. Actualmente, insa, personal nu stiu care este centrul deciziilor, daca se mai poate vorbi despre un centru sau nu.

In presa se comenteaza faptul ca o grupare importanta din PSD, precum si Ministerul de Externe, sustin in mod ne-critic guvernarea domnului Plahotniuc. Potrivit argumentului justificativ, aceasta guvernare (subintelegandu-se puterea personala, discretionara, a domnului Plahotniuc) ar proteja R. Moldova de Partidul Socialistilor si de Rusia. Acest rationament pare problematic, deoarece domnul Plahotniuc este de departe cel mai ne-popular dintre liderii partidelor din R. Moldova, cu un rating negativ record de 90%.

Deci, este cel mai nepotrivit purtator al steagului rezistentei anti-ruse.

Pe de alta parte, controlul personal, informal al domnului Plahotniuc asupra aparatului de stat si al Curtii Constitutionale a facut posibila transformarea presedintelui Dodon intr-un aliat temporar, dependent si captiv, al domnului Plahotniuc. Dodon si Partidul Socialistilor spera ca aceste alegeri parlamentare sa-i emancipeze din alianta circumstantiala cu Plahotniuc.

Mai e unionismul o tema? La Conferinta de la Munchen, se pare ca Dodon a prezentat un plan de federalizare.

In mod traditional, unionismul este o tema intre campanii electorale, dar nu (sau numai la minimum) in campaniile electorale. Partidul Liberal (Ghimpu-Chirtoaca) s-a discreditat ca urmare a aliantei sale cu domnul Plahotniuc, apoi a fost aruncat peste bord de acelasi domn. Cateva partide unioniste concureaza intre ele pentru voturile unionistilor.

A aparut si un unionism plahotniucist (Dan Dungaciu l-a denumit, parafrazandu-l pe Caragiale, unionism "cu voie de la politie").

Manifestindu-se prin mici partide-proiect, dar si unii publicisti autentic unionisti, unionismul pro-Plahotniuc urmareste sa scoata alegatori unionisti de la Blocul ACUM.

La o margine obscura a Conferintei din Munchen, intr-un seminar restrans, presedintele Dodon a prezentat un cadru conceptual al rezolvarii chestiunii Transnistriei printr-un statut special, cu garantarea internationala a neutralitatii permanente a R. Moldova. Documentul este tinut secret, eu nu il cunosc. O versiune, oribila, s-a scurs deunazi in presa din Chisinau. Versiunea sau versiunile actuale sunt draft-uri intermediare, ciorne.

Se vorbeste mult despre amestecul Rusiei in alegeri europene - Italia, Brexit - si in cele americane. Cum arata prezenta Rusiei in campania aceasta de la Chisinau?

Activitatea Rusiei in campania electorala din R. Moldova este nesemnificativa la nivelul practic, dar concentrata si eficace la nivelul simbolurilor.

Persoana presedintelui Rusiei, Putin, este atu-ul electoral cel mai important al Partidului Socialistilor in R. Moldova, prin transferul de imagine. Dodon a acumulat recordul mondial al intalnirilor cu Putin.

De asemenea, Dodon si Partidul Socialistilor capitalizeaza pe relatia cu Patriarhul Kirill al Rusiei. In timp ce Ucraina obtine autocefalia bisericii sale ortodoxe, despartindu-se de Rusia si pe acest plan, Socialistii din R. Moldova subliniaza loialitatea lor in raport cu Moscova pravoslavnica.

Cotele maxime de popularitate ale lui Putin si ale Bisericii Ruse pe teritoriul dintre Prut si Nistru ilustreaza tragedia R. Moldova.

Cine ar putea opune, pentru Republica Moldova, un scenariu alternativ celui rusesc?

Scenariul Rusiei nu este unul al re-subjugarii R. Moldova, ci unul al ambiguitatii si stagnarii acesteia.

Rusiei ii convine decredibilizarea notiunii de "orientare europeana" in cazul R. Moldova si desfiintarea statului de drept, situatie care promite sa continue sub conducerea domnului Plahotniuc.

Conducerea dansului nu securizeaza, ci vulnerabilizeaza si mai mult R.Moldova.

Pentru un scenariu alternativ, real si convingator, e necesar sa fie sustinut Blocul ACUM in noul parlament, in perspectiva urmatorului ciclu electoral.

Cei doi lideri ai Opozitiei pro-europene, Maia Sandu si Andrei Nastase, sunt recunoscuti, legitimati de Uniunea Europeana. Totusi, la Chisinau ei nu au reusit sa coaguleze un front consistent. Ce ii scapa Uniunii Europene din vedere, atunci cand se uita la Chisinau?

In perioada 2010-2015, UE din Bruxelles a mizat pe domnul Plahotniuc, in pofida recomandarilor misiunii UE din Chisinau.

Intre timp, UE a constientizat eroarea si s-a distantat de acea optiune, legitimizind Blocul ACUM. Dar limitarile institutionale ale UE nu-i dau posibilitatea sa sprijine in mod serios Blocul ACUM financiar si mediatic. Ramane de vazut configuratia noului Parlament European si a noii Comisii Europene.

Care este cel mai prost scenariu pentru Republica Moldova, dupa aceste alegeri?

Partidul Socialistilor nu va obtine majoritatea, nu va putea forma de unul singur guvernul. Cel mai rau scenariu ar fi cu presiuni insistente din exterior asupra Blocului ACUM sa intre intr-o coalitie condusa de partidul domnului Plahotniuc.

Asemenea presiuni s-au facut deja si vor continua. Din perspectiva Blocului ACUM, coalizarea cu Plahotniuc ar echivala cu sinuciderea politica. Domnul Plahotniuc a distrus toate partidele cu care s-a aliat temporar. Le-a folosit si apoi le-a aruncat pe toate la "lada de gunoi a istoriei", rand pe rand, fara exceptie. Partidul domnului Plahotniuc constituie o antiteza a valorilor Blocului ACUM.

Daca ar ceda si s-ar coaliza cu partidul domnului Plahotniuc, Blocul ACUM ar pierde toata ratiunea existentei sale, aceea de a reprezenta optiunea pro-occidentala si lupta pentru reabilitarea statului de drept. Pierzindu-si ratiunea de a fi, ar pierde si orice sprijin electoral. Partidul domnului Plahotniuc poate fi lasat sa guverneze impreuna cu aliatii pe care-i va recruta printre Socialistii coruptibili si printre deputatii uninominali cu etichete de independenti, dar deja intelesi cu domnul Plahotniuc.

Cumpararea aliatilor politici temporari este marea specialitate a acestui partid. Cu totul alta este perspectiva interesului national, pe ambele maluri ale Prutului. E necesar sa fie salvgardata optiunea R. Moldova pentru Occident si pentru statul de drept. Aceasta inseamna sprijin maxim pentru Blocul ACUM in vederea urmatorului ciclu electoral.

Cei mai influenți zece europarlamentari români. Cu cât sunt plătiți și care dintre ei candidează din nou FOTO

După alegerile europarlamentare din 9 iunie, România va avea în continuare treizeci și trei de reprezentanți în plenul Parlamentului European (PE), dar nu toți se remarcă prin activitatea...

PNL exclude susţinerea lui Piedone la Primăria Capitalei. Ionuț Stroe: "Ar fi cea mai mare greşeală"

Susţinerea lui Cristian Popescu Piedone la Primăria Capitalei nu este pe agenda de lucru a PNL, susține purtătorul de cuvânt al partidului, Ionuţ Stroe. Întrebat, în emisiunea România...