Calul troian in cetatea Chisinaului

Victoria candidatului socialist Ion Ceban la alegerile locale pentru Primaria Chisinaului are semnificatii geopolitice paradigmatice pentru intreaga regiune a estului Uniunii Europene.

Este un esec de proportii al proiectului romanesc si european privind R. Moldova si totodata un simptom al transformarii rapide a intregii vecinatati estice a Uniunii in zona-tampon, dincolo de o cortina gri care se va instala incet si sigur pe Prut.

In ultimele trei decenii, Chisinaul a construit si reprezentat rezistenta tiparului cultural si geopolitic european in fata a ceea ce numeam candva tancurile geopolitice ale Moscovei. Lumea rusa, puternica si ea la Chisinau, mai ales prin presa, elite pro-rusesti, fonduri, retele de agenti de influenta, ideologie, biserica etc., nu a putut totusi cuceri (pana ieri) aceasta reduta a Europei in ultimii 16 ani.

Chisinaul a functionat de jure ca un avanpost al Europei si al tiparului civilizatiei ei, cu roluri similare ale cetatilor de odinioara ale domnitorilor moldoveni, deci romani. Acum, aceasta reduta a cedat, iar rezistenta s-a frant.

Este un episod tragic al unui proces catastrofal, care isi are cauzele la Bucuresti, Bruxelles, Paris, Berlin, Washington, Chisinau si Moscova.

In modesta mea opinie, victoria candidatului socialist la Chisinau are patru cauze majore.

Prima se afla la Bucuresti.

Dintotdeauna cheia reintegrarii R. Moldova in spatiul romanesc/european s-a aflat in mainile Bucurestiului. Orice alta interpretare sugerata de liderii nostri politici (cum ca, bunaoara, scenariile pentru R. Moldova s-ar scrie in marile cancelarii) este o disculpa lamentabila a acestora, o tentativa ipocrita de a se exonera de responsabilitatea directa si primara privind acest esec.

Alegerea lui Ion Ceban confirma falimentul (cel putin pe termen scurt si mediu, al) ideii romanesti in R. Moldova; cel putin falimentul celei politice/geopolitice, pe baza deteriorarii considerabile (aproape iremediabile) a capacitatii Bucurestiului de a sprijini ideea pro-europeana si pro-romaneasca in R. Moldova.

Republica Moldova a fost intotdeauna "cartoful fierbinte" al clasei politico-administrative de la Bucuresti si totodata hartia de turnesol a politicii noastre externe, "proba noastra de viata" in relatiile internationale.

Fara un proiect solid, sistemic, structurat, vizionar si responsabil al Romaniei pentru R. Moldova nu avem motive spre a aprecia ca putem avea vreodata performanta in politica noastra externa, oriunde in lume (prioritar la Bruxelles sau Washington).

De circa doua decenii, Bucurestiul dezvolta ipocrit si desubstantializat o orientare voit ambigua de politica externa in raport cu Chisinaul, numita invariabil sustinerea parcursului european al R. Moldova.

Nu am construit si nu avem o proiectie pe termen lung care sa substantializeze specificitatea relatiilor noastre cu Chisinaul. Romania nu poate avea, in raport cu R. Moldova, obiective neutre si plate de facilitare a apropierii R. Moldova de Europa egale celor pe care le exprima tari din extremitatea vestica a Europei, precum Portugalia.

Avem nevoie de o proiectie nationala asumata plenar de catre elita noastra politica si de catre societate, de un Pact National pentru R. Moldova, in absenta caruia politica noastra in Est risca sa fie/devina derizorie. In absenta acestei proiectii, chiar si actualul pariu al relatiei cu R. Moldova, "sprijinirea integrarii europene a R. Moldova", risca sa nu fie realizat, pentru ca Romania nu mai detine profilul si expertiza necesare implicarii sale in formatele externe care conteaza pentru viitorul R. Moldova.

As spune ca principala cauza a absentei unui proiect romanesc sistemic pentru R. Moldova consta in criza valorilor si in coma noastra meritocratica, in absenta permanenta a oamenilor de stat veritabili din spatiul public romanesc.

De trei decenii, rulam la varf "elite" fara viziuni, vanatori de functii, sinecuristi, negustori de himere, falsi patrioti, corupti si iresponsabili, discursuri fara etici si asumari, poze ceremoniale si ifose.

In trei decenii, nu am reusit sa aducem la Chisinau satisfactia binefacatoare a unei lumi libere, romanesti/europene, nu am reusit sa imblanzim destinul tragic al romanilor de peste Prut, ale caror elite vorbesc de ceva vreme despre "a treia tradare a romanilor", dupa cele istorice care i-au lasat a jamais in malaxorul rusesc.

Nu am reusit sa exportam suficienta Europa la Chisinau si nici macar sa tinem in viata puseele exceptionale de fidelitate pentru Romania ale elitelor intelectuale din R. Moldova. Peste podurile de flori de odinioara, Bucurestiul construieste acum, prin neglijenta si cinism, cortine de fier.

A doua cauza se afla in deciziile marilor cancelarii euroatlantice, exprimate punctual in proiectul tactic de compromis propus in primavara blocului ACUM.

A existat intotdeauna un proiect modest (dezangajant) al marilor cancelarii privind R. Moldova - spatiu pe care de altfel cu greu il gasesc acestia pe hartile peretilor aflati la mii de kilometri distanta de cataclismele si suferintele de aici.

Berlinul nu a avut generozitatea de a hrani proiectul europenizarii R. Moldova macar ca rasplata pentru sprijinul decisiv al Europei pentru proiectul reunificarii Germaniei.

Parisul si Berlinul cauta la Chisinau prioritar posibile scheme de compromis cu Moscova, pe care nu au exclus-o niciodata de la mesele marilor negocieri. Faptul ca marile cancelarii europene au alt proiect fata de R. Moldova decat cel care i-ar fi deschis portile Europei devine din ce in ce mai clar.

Romania nu a avut, iata, nici la Bruxelles resursa institutionala capabila sa obtina (sa provoace) un angajament real al Europei fata de R. Moldova. Nu mai exista un angajament politic real al UE de a sustine europenizarea R. Moldova, iar absenta acestui angajament se reflecta astazi si in criza instrumentelor europene de prezenta in spatiu (d.e. Partenariatul Estic).

Avem toate motivele sa credem ca noul proiect geopolitic al Europei pentru R. Moldova si in general pentru estul Europei (vecinatatea estica) este retransformarea acesteia in zona-tampon, zona gri, teatru in care sa se exprime deopotriva instrumentele si interesele Europei si ale Moscovei.

Acest nou proiect geopolitic va fi fost generat de factori deloc circumstantiali, precum:

• revenirea etapizata post-Crimeea a Federatiei Ruse in spatiul sau de influenta reprezentat prioritar, aici, de Ucraina si R. Moldova;
• degradarea rolului geopolitic al Uniunii Europene, subminat de procese toxice precum Brexit;
• accentuarea faliilor existente in relatia transatlantica;
• restabilirea primatului politicii nationale in dauna celei colective/europene in cancelariile relevante ale Europei etc.

Acest nou proiect geopolitic vizeaza reinstalarea cortinei de fier (cu nuante semantice alternative - cortina gri, de catifea etc.) pe Prut, intre cultura europeana/occidentala si cea ruseasca, cu un mic cordon sanitar de intalnire neconflictuala a acestora.

Vedem semnele acestui proiect gri al Europei in aproape toate manifestarile vietii politice din R. Moldova (mai ales dupa crearea coalitiei ACUM si PSRM) si episodic in Ucraina.

In impunerea acestui scenariu extern la Chisinau s-a neglijat performanta fortelor pro-ruse de a exploata in folos propriu aceasta combinatie letala (ACUM-PSRM), performanta pe care blocul ACUM este departe de a o putea contracara (politica perfida a partidului lui Dodon a putut produce rinocerizari masive si rapide la nivel politic, pe intreg teritoriul electoral de peste Prut).

In loc sa redevina o zona gri, asa cum o vedeau birocratii din marile cancelarii, Republica Moldova redevine treptat enclava ruseasca, iar steagul Moscovei flutura acum liber pe cladirea Primariei orasului european Chisinau.

Cuvantul de ordine al acestui nou scenariu european gri pare a fi fost asasinarea geopoliticii, respectiv promovarea tezei sovietice potrivit careia coalitia si "Tara" ar avea nevoie de inmormantarea securii geopolitice pentru a se putea focaliza pe supravietuirea prin compromis a actualei coalitii de la putere. La adapost de "geopolitica", Rusia a revenit geopolitic pe Prut.

O a treia cauza o reprezinta degradarea constanta a fizionomiei si actiunii clasei politice din R. Moldova.

Prioritatea de facto a acesteia a reprezentat-o utilizarea retoricii pro-europene in interesul financiar al propriei oculte, prin devalizarea fondurilor europene de sprijin.

Interesele clientelare si actiunile ilicite ale acestora au fost dublate de erori tactice de pozitionare si actiune:

• s-a preferat solutia unei intelegeri reprobabile cu batalioanele politice rusesti din Moldova, conduse de Partidul Socialist, prin incheierea "monstruoasei coalitii" ("in pat cu dusmanul", rusii au putut performa facil la Chisinau);
• s-a permis acapararea unor institutii esentiale ale R. Moldova de catre camarila (pro-)ruseasca a lui Igor Dodon;
• Nastase a votat pentru revenirea Rusiei in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei;
• au fost inlaturate din nucleul de decizie al Blocului ACUM voci vizionare care gandeau altfel;
• liderii blocului ACUM au ignorat importanta unui compromis explicit cu liderii unionisti intre cele doua tururi de scrutin;
• au fost evitate mesajele unioniste, singurele care mai puteau aduce la urne tinerii din zona electoratului sensibil;
• s-a renuntat la campania "om cu om", din ratiuni de calcul electoral gresit etc.

In acest fel, s-a creat un culoar favorabil extrem de larg adversarului politic, prioritar prin alterarea fundamentala a perceptiei potrivit careia blocul ACUM ar (mai putea) reprezenta vectorul schimbarii.

Candidatul Nastase a pierdut astfel doua tipuri de electorat - electoratul pro-european sever/exigent/pretentios/dur (pentru care nu a mai fost credibil prin constituirea aliantei cu PSRM) si electoratul pro-romanesc (ale carui asteptari nu le-a mai putut reprezenta in mod legitim/fundamentat).

In fine, a patra cauza consta in mirajul fatal al lumii ruse in R. Moldova, combinat cu tacticile si ideologiile Moscovei importate permanent in R. Moldova, mai ales odata cu sosirea la putere a celui despre care se tot spune ca ar fi "presedintele R. Moldova", Igor Dodon. Vom detalia separat.

Putin a ajuns astfel din nou la Chisinau dupa ce inainte de alegeri era doar ante portas. Din Putin ante portas inainte de alegeri am ajuns la un adevarat cal troian inauntrul cetatii Chisinaului, legitimat si introdus in Cetate prin vot democratic.

In momentul de fata, singura solutie este ca Bucurestiul sa inteleaga dramatismul momentului si sa construiasca un proiect national pentru R. Moldova, cu o elita politica noua, responsabila, care sa includa:

• elaborarea urgenta, de catre presedintele ales al Romaniei in urma alegerilor din noiembrie 2019, a unei Conceptii de politica externa care sa includa R. Moldova ca prioritate absoluta a politicii noastre externe;
• initierea de catre acesta a discutiilor cu partidele parlamentare si societatea civila pentru un Pact national pentru R. Moldova;
• valorizarea resursei umane de calitate pentru elaborarea proiectiei nationale strategice privind R. Moldova si gestionarea relatiilor cu R. Moldova in centrala MAE si in misiunile noastre diplomatice si consulare;
• eliminarea practicilor sinecuriste in ministerele si departamentele care gestioneaza raporturile cu R. Moldova si cu romanii din afara Romaniei (comunitati si diaspora);
• multiplicarea eforturilor de promovare a R. Moldova si regiunii pe agendele marilor cancelarii europene;
• elaborarea de formate si instrumente europene care sa aduca beneficii reale R. Moldova etc.

Bomba geopolitica cu ceas de la Chisinau incepe sa bata la Bucuresti.

Dorin Popescu este presedinte al Asociatiei Casa Marii Negre / Black Sea House - Constanta, singurul think-tank geopolitic din Dobrogea si singurul din Romania destinat geopoliticii spatiului extins al Marii Negre. Este analist politic, expert in geopolitica, fost diplomat, publicist, cadru universitar si doctor in Filologie.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. ”PNL-PSD continuă acapararea statului român”

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...

Florin Cîțu iese la atac după tensiunile din coaliție privind candidatura lui Cătălin Cîrstoiu la Capitală. Variantele propuse de fostul premier

Florin Cîţu, fost premier și fost lider PNL, a anunțat că sunt probleme privind „candidatura coaliţiei toxice” în persoana medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei. El a...