Care sunt marile pericole care ameninta Moldova? Reincepe Razboiul Rece? Interviu

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Vineri, 18 Aprilie 2014, ora 17:41
7723 citiri
Care sunt marile pericole care ameninta Moldova? Reincepe Razboiul Rece? Interviu

Transnistria si Gagauzia nu se vor desprinde de Republica Moldova, iar "bombele cu ceas care ameninta zilnic stabilitatea si pacea statului moldovean" tin de vulnerabilitati interne precum coruptia, saracia si grupurile de interese cu conexiuni in politica, afirma bloggerul activist basarabean Vitalie Spranceana.

El este licentiat in stiinte politice si filosofie, iar in prezent este doctorand in sociologie in SUA. Intr-un interviu acordat Ziare.com, Vitalie Spranceana apreciaza ca in acest moment existenta Republicii Moldova nu este intr-un pericol mai mare decat a fost in oricare perioada a existentei sale.

Activistul basarabean considera ca un autentic nou razboi rece este improbabil, avand in vedere ca "fiecare actor joaca pe mai multe table de sah", iar Occidentul este cu mult prea "pestrit" pentru a avea o atitudine unitara.

Aflati in interviu cum vede Vitalie Spranceana viitorul Ucrainei: intreaga, dar diferita.

Cum vedeti viitorul Ucrainei?

Lucrurile se desfasoara cu o viteza ametitoare. Chiar in momentul in care va raspund, aflu ca Victor Ianukovici va reveni, pe 20 aprilie, la Donetk, ca Putin a recunoscut implicarea rusa in Crimeea, ca tocmai s-a incheiat o prima runda de negocieri intre noua putere de la Kiev, UE, SUA si Rusia. Deci, din punct de vedere politic, viitorul e inca incert. Am totusi incredere ca Ucraina va iesi aproximativ intreaga din aceasta criza, daca nu luam in calcul Crimeea deja pierduta, dar va iesi, dupa mine, diferita.

E aspectul pe care vreau sa-l subliniez cel mai mult: indiferent de culoarea politica a viitorului presedinte al Ucrainei, acesta va trebui sa tina cont de doua lucruri.

Primul e sa gaseasca o noua formula de convietuire intre diferite grupuri de cetateni ucraineni, formula care ar reprezenta in mod echitabil atat interesele celor din Vest, cat si ale celor din Est.

A devenit evident, pe durata acestei crize, ca Ucraina are cateva falii peste care elitele politice nu au stiut si nu au vrut sa construiasca poduri durabile de intelegere si incredere. Un stat ucrainean organizat dupa modelul unei federatii, in care regiunile ar avea suficienta marja de manevra atat la nivel local, cat si national ar putea fi o solutie. Conteaza insa si algoritmul dupa care aceasta federatie s-ar constitui.

Probabil exista solutii si in cadrul statului unitar care este acum Ucraina, dar in acest caz guvernul central oricum va trebui sa cedeze o parte din prerogative in favoarea unor forme de auto-organizare locala.

Un al doilea lucru, la fel de important, e ca Ucraina viitoare va trebui sa regandeasca si o noua formula a relatiei societatii cu statul. Reteta concentrarii puterii in mainile unui presedinte-oligarh ce mizeaza la randul sau pe oligarhi locali pentru a exercita puterea in regiuni si pe o justitie aservita pentru a guverna de la centru va trebui abandonata.

Inclin sa cred ca, in aceasta privinta, cale inapoi nu exista: noua coalitie a folosit prea mult cuvinte mari precum "democratie", "demnitate" incat sa le poata ignora pe viitor. La fel, cercul de oligarhi a priceput, sper, ca reintoarcerea la vechile modele de actiune politica nu va face altceva decat sa le aduca un nou Maidan.

Considerati suficienta reactia occidentala? Ce l-ar putea opri pe Vladimir Putin? Un razboi economic total?

Pentru a evalua "suficienta" ori "insuficienta" reactiei occidentale ar trebui sa ne intelegem intai asupra criteriilor de comparatie: suficient/insuficient in raport cu ce? In raport cu o interventie militara? Sau in raport cu un regim de blocada economica?

Cei care se asteptau ca, imediat dupa ce "omenasii verzi politicosi" au pasit pe teritoriul Crimeii, sa vada escadrile de bombardiere si avioane de vanatoare NATO in zbor spre Moscova sau doi pumni in masa trasniti de Obama ori Merkel au o inchipuire destul de naiva despre relatiile intre diferitele mari puteri, in primul rand SUA, UE si Rusia.

Pentru ca, si aici voi spune un truism, fiecare actor joaca pe mai multe table de sah - in Siria, in Afganistan, in Iran, in Venezuela, in Africa, in Ucraina. Mutarile de pe o tabla pot influenta situatia de pe alta tabla. Intre ei exista nu doar relatii de concurenta si competitie, ci si destula interactiune si sprijin reciproc.

Trupele americane stationate in Afganistan, bunaoara, depind in mod esential de rutele de transport care leaga Marea Baltica si Asia Mijlocie (Northern Distribution Network) si care trec pe teritoriul rus - unul dintre sutele de motive din care un nou razboi rece pare improbabil.

La fel si cu relatiile ruso-europene: exista prea multe interdependente pentru a provoca o ruptura. Ceea ce inseamna ca UE este la fel limitata in solutii dure si de aceea probabil va cauta o modalitate mai "soft" de a impune niste restrictii ambitiilor rusesti.

Mai e un alt factor crucial de care trebui sa tinem cont cand vorbim de "reactia occidentala" - spre deosebire de Rusia, condusa in mod autoritar de Putin cu ajutorul unui parlament si guvern de buzunar, Occidentul este mult prea pestrit si diferit pentru a putea adopta o atitudine unica. Vedem aceasta situatie in cadrul Uniunii Europene: gasim tari care cer atitudini si masuri dure fata de Moscova, gasim tari ce cauta o formula de mijloc...

Cat de mare este preocuparea in SUA, acolo unde va aflati, pentru ofensiva lui Vladimir Putin?

Situatia ucraineana e in centrul atentiei in SUA, dar opiniile sunt extrem de variate. Simplificind enorm, pe de o parte exista o partida razboinica, mai ales in tabara republicanilor, reprezentata de senatorul John McCain, spre exemplu, care considera ca strategia aleasa de presedintele Obama e prea slaba si ca americanii ar trebui sa fie mai duri.

Insa republicanii se afla in opozitie si din acest motiv retorica lor e mai agresiva. Sa ne amintim ca nu au prea facut nimic in 2008, cand aveau Casa Alba si cand Rusia a invadat Georgia.

Pe de alta parte, presedintele Barack Obama si Partidul Democrat se straduiesc sa evite pe cat e posibil o interventie armata sau un scenariu ce ar implica o racire totala a relatiilor cu rusii.

Ar mai trebui adaugat ca Obama inca mai are bataie de cap cu consecintele razboaielor din Irak si Afganistan, asa incat va face orice pentru a evita angajarea trupelor americane intr-un conflict.

Transnistria pare a urma scenariul Crimeii, dupa decizia Consiliului Suprem de alipire la Rusia. Credeti ca va urma o rupere a Transnistriei de Rep. Moldova?

Nu cred ca Transnistria se va rupe de Moldova, mai ales in situatia actuala. Ultima adresare a autoritatilor de la Tiraspol catre Putin despre recunoasterea independentei regiunii trebuie perceputa in doua feluri: ca un test de vigilenta si intelepciune a Chisinaului, pe care autoritatile moldovene l-au trecut cu bine prin atitudinea chibzuita ce au adoptat-o, si ca a n-sprezecea oara cand Tiraspolul se vrea perceput ca actor autonom.

Cheia cea mare a rezolvarii chestiunii transnistrene se afla in alta parte decat la Tiraspol, iar intre cele doua maluri nu exista tensiuni ireconciliabile, deci o coexistenta comuna e oricand posibila. In pofida numeroaselor declaratii si referendumuri pro-independenta/pro-Rusia desfasurate in regiune dupa 1992, autoritatile de la Tiraspol se aratau foarte disponibile, in 2003, sa faca parte dintr-un stat moldovenesc unic. Ceea ce inseamna ca, in anumite conditii, Transnistria ar fi gata sa fie parte componenta a statului moldovenesc.

Ramane sa gasim aceste conditii ce ar aranja ambele maluri.

Anticipati un puseu separatist in partea Gagauziei?

Destula lume citeste chestiunea gagauza in cheie transnistreana si cred ca aceasta perspectiva e gresita. Componentele "chestiunii" gagauze sunt radical diferite de cele ale problemei transnistrene. Pot enumera cateva diferente: Gagauzia, spre deosebire de Transnistria, e o enclava etnico-lingvistica si nu are prezenta militara straina.

Mai e o diferenta esentiala - problema transnistreana e rezultatul unei conjuncturi in care factorul extern, rusesc, a fost foarte activ. In Gagauzia, din contra, actuala neintelegere dintre Chisinau si Comrat este provocata exclusiv de procese interne. Exista pe de o parte o aroganta a autoritatilor centrale de la Chisinau fata de autoritatile autonomiei gagauze.

Desi a oferit, printr-o lege privind statutul juridic al regiunii, o serie de competente organelor de conducere ale autonomiei, Chisinaul oficial a avut o atitudine destul de neincrezatoare fata de acest statut special si au facut tot posibilul sa-l limiteze. Vorbim aici si de verticala puterii instaurata sub presedintele comunist Voronin, si de limitele impuse de legea privind partidele politice care descurajeaza formarea partidelor regionale sau etnice, si de absenta unor politici sustinute de integrare a minoritatii gagauze in comunitatea nationala.

Va dau un exemplu: in 2009, fiind lector la Universitatea de Stat din Moldova, am mers in calitate de asistent la examenul de bacalaureat la limba romana la Chirsova, un sat bulgaro-gagauz de langa Comrat. Am gasit o scoala cu 500 elevi si doar 2 profesori de limba romana, din care unul demult la pensie si cu probleme de sanatate.

Exista apoi si eterna discutie identitara in Moldova care contine aproape intotdeauna, implicit sau explicit, o sugestie, gresita, a marginalizarii gagauzilor care ar fi un fel de oaspeti ce s-ar afla temporar in Moldova si deci ar trebui mai mult sa asculte decat sa vorbeasca.

Dinspre Comrat, auzim destul frustrari ca vocea autonomiei nu e auzita la Chisinau (bascanul autonomiei e membru al Guvernului, dar in parlament nu exista o forta politica gagauza), mai exista apoi si ambitia unor politicieni locali - inclusiv actualul bascan Mihail Formuzal - de a juca un rol mai important in politica de la Chisinau, monopolizata acum de cateva grupuri de interese.

Eu nu cred ca Formuzal si gagauzii (ori bulgarii) si-ar dori sa se separe Republica Moldova si sa-si declare nu stiu ce independenta. Structura economica a regiunii, pozitionarea, perspectivele, toate sugereaza ca pentru autonomia gagauza cel mai bine este sa ramana in cadrul unui stat moldovenesc ce ar intretine, deopotriva, relatii bune cu UE si Rusia.

Tocmai din acest motiv cred ca ceea ce face acum bascanul Gagauziei e doar sa agite nitel barca pentru a-si negocia pentru sine si pentru autonomia gagauza un loc mai bun la carma. Altfel spus, cred ca "referendumul" gagauz din februarie si alte declaratii spectaculoase facute de Formuzal se inscriu intr-o strategie de re-negociere a relatiilor Comratului cu Chisinaul pentru o autonomie mai larga, pentru o reprezentare mai larga in politica nationala.

E adevarat ca aceste miscari ale Comratului vin intr-un context local si regional incendiar, dar e la fel de adevarat, cum s-a vazut la runda de negocieri din aceasta saptamana dintre autoritatile centrale si reprezentanti ai autonomiei, ca gagauzii sunt dispusi sa dialogheze si au cerinte concrete.

Un prilej tocmai potrivit, zic eu, ca un veritabil dialog intre Comrat si Chisinau sa inceapa.

Asadar considerati ca existenta si integritatea Rep. Moldova, ca stat, nu sunt in pericol in acest moment?

Nu cred ca existenta Republicii Moldova e in pericol, cel putin nu intr-un pericol mai mare decat in oricare perioada a existentei sale. Sper insa ca evolutiile din Ucraina vor forta in sfarsit elitele politice de la Chisinau sa se apuce de rezolvarea problemelor reale cu care se confrunta societatea moldoveneasca: saracia, coruptia, sistemul judiciar arbitrar, cooptarea politicului de catre grupuri de interese, stimularea cresterii economice, protectia sociala. Acestea sunt bombele cu ceas care ameninta zilnic stabilitatea si pacea statului moldovean.

Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
#Republica Moldova Transnistria Gagauzia, #Ucraina Rusia Putin , #Moldova