De ce a creat Romania statul R. Moldova?

In Republica Moldova situatia nu se va calma nici dupa investirea, la miezul noptii, a unui nou guvern.

Chiar daca toate solutiile sunt nepotrivite in acest moment, presedintele Timofti a facut ceea ce partidele i-au oferit ca alternativa la declansarea alegerilor anticipate.

Republica Moldova este si trebuie sa fie in atentia Romaniei, pentru ca noi am creat acest stat artificial.

In 1991, teritoriul dintre Prut si Nistru trebuia sa revina acasa, mai ales ca Statele Unite ale Americii si Marea Britanie ar fi sustinut un asemenea demers.

Senatul SUA a adoptat in 1991 o rezolutie cu privire la teritoriile romanesti anexate de Stalin prin intelegere cu Hitler, care recomanda administratiei americane "sa sprijine autodeterminarea poporului din Moldova si din Bucovina, teritorii ocupate de sovietici, precum si elaborarea unei hotarari in acest sens, de sprijinire a eforturilor viitoare ale Guvernului Moldovei de a negocia pasnic daca doreste reunificarea Moldovei si Nordului Bucovinei cu Romania, asa cum s-a stabilit in Tratatul de pace de la Paris din 1920, conform normelor in vigoare ale dreptului international si a principiilor Actului de la Helsinki".

Marea Britanie i-a cerut Moscovei ca modelul german de unificare sa fie aplicat si pentru Basarabia si Tarile Baltice, intrucat acestea n-au apartinut niciodata spatiului rusesc.

Ion Iliescu, model de loialitate fata de Moscova, a pus in aplicare ceea ce si-a dorit Kremlinul si nicidecum ceea ce era dispus sa sustina atunci Occidentul: reunificarea. Asa s-a creat R. Moldova, un tinut locuit in proportie de 85% de romani, anexat printr-un ultimatum dat de Stalin si pus in aplicare cu "eficacitate" in 24 de ore, pe 28 iunie 1940.

In cei aproape 25 de ani de independenta, R. Moldova n-a fost de fapt niciodata independenta pentru ca Rusia nu a acceptat niciodata sa-si retraga armata de dincolo de Nistru.

Dupa intrarea Romaniei in NATO si aderarea noastra la Uniunea Europeana, la Est de Prut a inceput sa se schimbe balanta in ceea ce priveste optiunea cetatenilor. In 2009, se formeaza pentru prima data o majoritate politica dispusa sa nu mai fie obedienta Rusiei si dupa lungi incercari si crize politice la Chisinau a fost ales, in martie 2012, de catre Parlamentul de la Chisinau un presedinte proroman.

Nicolae Timofti este putin cunoscut in Romania, dar face parte din randul liderilor care pretuiesc enorm Romania, ceea ce explica de ce a fost puternic izolat; un om calculat care a incercat sa mentina in viata linia europeana la Chisinau si care a reusit zilele acestea sa evite un dezastru.

Scena politica de peste Prut este in fierbere, pentru ca partidele politice democratice au ajuns pe mana unor politicieni dubiosi, care au crezut ca pot cumpara functiile in stat, asa cum cumpara oameni, banci sau institutii media.

In tot acest haos, exista un alt actor activ - partidele rusesti create la Chisinau cu scopul de a mentine in zona gri tanarul si deja obositul stat R. Moldova.

Toata aceasta tensiune are o miza clara. In martie 2015, presedintele Timofti isi incheie mandatul, iar actualul "proprietar" al R. Moldova, V. Plahotniuc, a dorit sa demonstreze ca poate controla o majoritate care va impune viitorul presedinte. Rusia vrea insa alegeri anticipate pentru ca stie ca aceasta este calea cea mai scurta pentru a-si impune omul in fruntea statului R. Moldova.

Pe scurt, criza nu s-a incheiat, iar protestele din aceasta iarna vor continua. Acum este timpul ca Romania sa intervina inteligent, prin actiune si implicare asumata. Presedintele trebuie sa convoace CSAT-ul si sa analizeze cu multa responsabilitate care sunt optiunile pentru viitorul romanilor de dincolo de Prut.

Anul 2016 nu trebuie sa ne ia prin surprindere, iar dezbaterea pe aceasta tema trebuie sa continue.

Eugen Tomac este un politician, istoric si jurnalist roman, deputat in Parlamentul Romaniei din anul 2012 si presedinte executiv al partidului Miscarea Populara.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Vizita președintele României, Klaus Iohannis, în Coreea de Sud. Vor fi semnate colaborări pe apărare și energie nucleară

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, săptămâna viitoare, de luni până miercuri, o vizită oficială în Republica Coreea, la invitaţia omologului său, Yoon Suk Yeol, informează...

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...