Curtea Constitutionala din Chisinau aproba alegerea presedintelui prin vot direct

Curtea Constitutionala din Republica Moldova a avizat pozitiv marti proiectul coalitiei de guvernamant de la Chisinau care propune modificarea prin referendum a articolului 78 din Legea Suprema si revenirea la alegerea presedintelui prin votul tuturor cetatenilor.

Parlamentul are astfel unda verde pentru a examina proiectul in sedinta plenara. Membrii Aliantei pentru Integrare Europeana, coalitia celor patru partide liberal-democrate aflata la guvernare, au convenit ca referendumul sa aiba loc pe 5 septembrie. Potrivit Codului Electoral, data referendumului trebuie anuntata cu 60 de zile inainte de desfasurarea acestuia, prin urmare miercuri ar fi termenul limita de anuntare a datei plebiscitului.

Potrivit portalului Stirea Zilei, presedintele comisiei juridice a Parlamentului, Ion Plesca, a anuntat ca legislativul se va intruni miercuri in sedinta si va stabili data convocarii referendumului la 5 septembrie. Atunci cetatenii vor trebui sa raspunda la o singura intrebare, cu da sau nu: daca doresc sa aleaga prin vot direct presedintele Republicii Moldova.

Referendumul va fi valabil in cazul in care la urne se vor prezenta o treime dintre alegatorii inclusi in liste. Seful statului va putea fi ales prin vot direct, daca jumatate dintre cei prezenti la referendum vor dori acest lucru.

In acelasi timp, presedintele Curtii Constitutionale, Dumitru Pulbere, spune ca magistratii au lasat posibilitatea deputatilor sa modifice Legea Suprema printr-un consens in Parlament, pentru a evita cheltuielile necesare pentru organizarea plebiscitului. Totodata, dupa modificarea articolului 78, va fi necesara revizuirea si altor articole, in special a celor care tin de atributiile presedintelui republicii.

Publika.md mentioneaza ca din 1990, cand a fost instituita functia de presedinte al Republicii Moldova, legislatia privind alegerea sefului statului a fost modificata de cateva ori. Initial, presedintele era ales prin vot direct, de catre cetateni. Din 2000, dupa o reforma constitutionala, Parlamentul desemneaza seful statului.

Functia de presedinte al fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenesti a fost instituita in 1990 de catre Sovietul Suprem. Primul sef al statului astfel ales pentru un un mandat de cinci ani a fost Mircea Snegur, in 1990. Un an mai tarziu, Republica Moldova si-a proclamat independenta, iar Snegur a fost reales.

La 29 iulie 1994 a fost adoptata o noua Constitutie, potrivit careia durata mandatului presedintelui a fost redusa de la cinci la patru ani. In anul 2000 s-a decis ca seful statului sa fie ales prin vot secret, de catre Parlament. Pentru aceasta este nevoie de votul a cel putin 61 de deputati sau a trei cincimi din numarul de legislatori. Daca procedura esueaza, este organizat alt tur de scrutin la care participa primii doi clasati. In cazul in care niciunul nu acumuleaza necesarul de voturi, presedintele dizolva Parlamentul, dar o singura data intr-un an. Alegerile repetate au loc in cel mult 30 de zile.

Iohannis merge la Bruxelles. Subiectele fierbinți aflate pe agenda reuniunii liderilor europeni

Preşedintele Klaus Iohannis va participa miercuri şi joi, 17-18 aprilie, la reuniunea extraordinară a Consiliului European care va avea loc la Bruxelles. Şeful statului va participa, de...

Surpriza celui mai recent sondaj de opinie: Nicușor Dan pierde prima poziție în lupta pentru Primăria Capitalei

Candidatul PPUSL la Primăria Capitalei Cristian Popescu - Piedone este cotat cu 38% din voturi, Nicuşor Dan -cu 27%, iar candidatul PSD-PNL Cătălin Cîrstoiu, cu 23%, relevă datele unui Sondaj...