Moldova, incotro? Am semnat Acordul de Asociere, ce facem mai departe: Unire sau aderare?

Pe data de 27 iunie 2014 Republica Moldova avea sa semneze Acordul de Asociere cu (nu la) Uniunea Europeana.

La doar cateva zile distanta, principalul aliat responsabil pentru acest lucru, Romania, avea sa ratifice in Parlament acordul.

A existat aproape o unanimitate (acordul a fost ratificat cu 284 voturi "pentru", un vot "impotriva" si o abtinere) pentru traseul pro-vest al celui de al doilea stat romanesc, conditie esentiala in perspectiva interesului national romanesc. Acest lucru avea sa se intample pe data de 3 iulie 2014.

Cu doar o zi inainte, acelasi gest fusese realizat de catre Parlamentul Republicii Moldova. Aici aprobarea s-a facut insa cu doar 59 de voturi pentru, 4 impotriva si cu zeci de voturi ale stangii comuniste lipsa.

Avand in vedere ca in cel de al doilea stat romanesc sunt doar 101 deputati, am putea afirma ca votul a fost unul la limita. Aici explicatia este una simpla: politica nu se imparte intre stanga si dreapta, ci intre Est si Vest.

Republica Moldova nu se comporta ca un stat suveran, ci ca un camp de lupta, in care fiecare investeste ce poate si cat poate.

De exemplu, Romania investeste in elitele culturale si in educatie, in timp ce Rusia investeste in partidele de stanga si in regiunea separatista transnitreana (in instabilitate).

Realitatea de dincolo de Prut este insa prezentata deformat in afara granitelor.

Acordul de Asociere si Parteneriatul Estic reprezinta o forma de integrare europeana, dar sub forma unui esalon doi sau de mana a doua. Nu e vorba de aderare, deoarece societatea si clasa politica nu sunt pregatite.

Din cauza subdezvoltarii economice, ca si a slabiciunii statului de drept, oamenii sunt nevoiti sa abordeze pragamatic "sfasierea" intre Est si Vest a acestei statalitati incerte. Multi si-au gasit locuri de munca in Federatia Rusa, mai putini decat cei plecati la lucru in UE.

Exemplul statelor baltice, care au imbratisat devreme si ferm traseul european, este cunoscut si comparat cu rezultatul politicilor de compromis ale elitei politice locale. Oricare varianta de raspuns pledeaza in favoarea integrarii.

In lipsa unei evaluari obiective, se vehiculeaza impresia ca cetatenii R.Moldova nu ar fi decat o masa amorfa, modelata cumva de interventiile din exterior. Nimic mai departe de adevar: acestia realizeaza urgenta gasirii unei solutii, perfect constienti de "romanismul" lor ca si de apartenenta, istorica si culturala, la filonul romanesc si familia europeana.

De mentionat ca si minoritatile de aici - exceptand desigur elementele dirijate, angajate in militantismul antieuropean - constientizeaza alegerile care le stau in fata. Din acest punct de vedere "lumea rusa" nu este altceva decat o oferta "de avarie".

Daca in 2010, imediat dupa caderea regimului comunist, sondajele aratau ca 47% dintre cetateni se declara in favoarea unei integrari europene, in 2014 cifrele scadeau sub 44%. Acest lucru se intampla pe fondul dezamagirii fata de actuala guvernare, ce a dovedit ca este departe de dorinta de implimentare a unui stat de drept.

Cum principalul vector electoral il reprezinta succesul pe plan international, pe plan intern neexistand nici o imbunanatire la nivelul de trai al populatiei, cetatenii ajung sa confunde traseul european cu intreaga politica guvernamentala.

Pe fondul intensificarii propagandei unioniste, ca alternativa mai sigura si mai rapida la integrarea europeana, a crescut insa semnificativ procentul celor favorabili Unirii: 50,5% in 2014 fata de aproximativ 30% in 2010.

Avand in vedere asocierea integrarii cu actuala clasa politica, este de asteptat ca toate esecurile interne ale acesteia sa se reflecte automat si asupra sensibilitatii fata de integrarea europeana.

Un rol important in schimbarea de orientare a romanilor de dincolo de Prut l-au mai avut:

- Bursele acordate de catre statul roman si care au dat nastere la o noua elita politica si culturala romaneasca si pro-romaneasca;

- Investitiile realizate de catre statul roman in sistemul educational din Republica Moldova de la crearea ca stat si pana astazi;

- O elita culturala eminamente romaneasca si pro-romaneasca, lucru observat cel mai usor prin nivelul de colaborare dintre mediile universitare de pe cele doua maluri ale Prutului, si la fel intre cele academice;

- Libertatea de exprimare de dupa 2009;

- Dezvoltarea institutiilor media de limba romana de dupa 2009;

- Plecarea din Republica Moldova a mai bine de un milion de romani si care au sesizat in exterior adevarul istoric pe de o parte, dificultatile interne pe de alta si perspectivele economice imediate ale unirii.

Lista ar fi una lunga.

Presedintele Romaniei avea sa lanseze inainte de summitul de la Vilnius o noua tema: al treilea proiect major al clasei politice de la Bucuresti de dupa integrarea europeana si NATO: Unirea Romaniei cu Republica Moldova.

Basescu: Vom face o oferta politica Moldovei daca nu se reuseste asigurarea suveranitatii acestei tari

De fapt, nu vorbim de un al treilea proiect de tara, ci chiar de Proiectul de Tara, deoarece pentru reintregirea neamului au luptat pe front toate generatiile de dupa 1848. Este vorba de fapt de o revenire la conceptele ce au stat la baza formarii statului roman.

Traian Basescu, despre Unire: Stiu ca nu e momentul acum, ma voi ocupa dupa ce termin mandatul de presedinte

In conditiile in care Jean Claude Juncker afirma deschis si clar, in programul propus pentru a obtine presedintia Uniunii Europene, ca trebuie oprita pentru moment orice extindere a Uniunii Europene, devine din ce in ce mai probabila varianta romaneasca.

Cum si ministrul de Externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a tinut sa afirme ca Parteneriatul Estic nu este o etapa la procesul de integrare europeana, ci doar o alternativa, este evident ca in viitorul apropiat extinderea nu va fi posibila.

Un rol important in acest sens il are si puternicul lobby rusesc si presiunile economice ce pot fi aplicate catre cele mai puternice state ale Europei. Cum Republica Moldova nu prezinta o miza specifica pentru Uniunea Europeana si cum Ucraina este departe de o integrare, trebuie sa privim cu mult pragmatism tot ceea ce se intampla.

Dupa semnarea Acordului de Asociere, glasurile politice de la Bucuresti si de la Chisinau par a se schimba.

La unison parlamentarii din Romania si Republica Moldova au inceput a se declara in favoarea proiectului unionist, ca alternativa sigura la Uniunea Europeana.

Succesul diplomatic romanesc, reflectat in semnarea Acordului de Asociere, a fost prezentat ca un pas spre reunirea celor doua state romanesti si nu ca pe un pas spre integrarea europeana.

"Pana cand consecintele umilirii din 28 iunie 1940 nu vor fi anulate, Romania nu isi va recupera statutul de stat autentic, vertebrat si credibil", avea sa declare deputatul Ovidiu Raetchi.

Parca intelesi, la doar cateva zile diferenta deputatul Bogdan Diaconu avea sa afirme: "Logodna Moldovei cu UE, urmata de reintregirea familiei in sanul Romaniei Unite".

Poate cea mai clara afirmatie avea sa fie facuta de catre parlamentarul Ninel Peia: "Acordul de Asociere nu reprezinta un pas spre admiterea in Uniunea Europeana, un proces cu mult mai complex si cu durata indelungata, dar a fost un pas necesar pentru ca reunirea celor doua state romanesti sa fie posibila".

Ce au in comun cele trei declaratii: schimbarea discursului politic dupa semnarea acordului.

Trei din patru romani se declara pentru reunire. Atunci este vorba in aceste declaratii de interes electoral sau national? Ramane sa analizam impreuna acest lucru.

In momentul ratificarii Acordului de Asociere de catre Parlamentul de la Chisinau, membri ai partidelor pro-europene aveau sa se intreaca in declaratii similare. Acordul devine deja de insemnatate mare pentru proiectul romanesc, mai mult decat pentru cel european, aparent in deriva dupa criza economica inca prezenta.

"Votez pentru ratificarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeana! Votez pentru Europa si REINTREGIREA NEAMULUI ROMANESC!" - a declarat la microfon deputata Corina Fusu.

"In numele cetatenilor care au votat pentru Partidul Liberal, fapt pentru care le multumesc, in numele LIBERTATII SI UNITATII NEAMULUI ROMANESC, votez pentru ratificarea Acordului de Asociere, acord care ne va ajuta sa scapam de politica imperialista a Federatiei Ruse, acord care ne va ajuta sa aducem, in sfarsit, dreptatea, libertatea, bunastarea si adevarul pe acest pamant! Multumesc, stimati cetateni, pentru increderea pe care ne-ati acordat-o!" - au fost cuvintele presedintelui PL, Mihai Ghimpu, rostite la tribuna centrala din Parlament.

"Votez PENTRU INTEGRAREA EUROPEANA SI UNITATEA NEAMULUI ROMANESC!" - a declarat Valeriu Munteanu.

Si alte cateva elemente care ne vor arata de unde plecam:

- Suveranitatea, integritatea si independenta Republicii Moldova, data prin Constitutie nu exista de facto ca urmare a ocuparii de catre armata rusa a estului republicii;

- Vorbim de cel mai sarac stat din spatiul european;

- Un milion de cetateni din patru au parasit statul Republica Moldova; majoritatea la varsta la care sunt activi;

- Rusia are o puternica opozitie fata de orice integrare europeana a statelor din spatiul ex-sovietic si parghii politice si economice de blocare.

In aceste conditii se pune intrebarea fireasca si la care vom incerca sa raspundem intr-o serie de articole saptamanale publicate pe Ziare.com sub rubrica "Moldova, incotro?". Istorici, oameni politici si analisti, buni cunoscatori ai spatiului estic si al relatiei dintre Romania si Republica Moldova, vor incerca sa prezinte lucrurile asa cum ele sunt.

Mihai Nicolae

Presedintele Institutului Fratii Golescu pentru Romanii de Pretutindeni

Platforma Unionista Actiunea 2012

BEC vine în sprijinul PSD și PNL. Decizia surpriză care le permite să aibă candidați separați la Primăria Capitalei

Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat miercuri, 24 aprilie, o hotărâre prin care permite desființarea unei alianțe electorale până la data de 26 aprilie,astfel că PSD și PNL vor putea...

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...