Ziare.com

R.Moldova in UE, un fel de "fata morgana" Interviu documentar cu istoricul Constantin Corneanu (II)

de Camelia Badea
Miercuri, 14 Mai 2014, ora 09:32

   

R.Moldova in UE, un fel de "fata morgana" Interviu documentar cu istoricul Constantin Corneanu (II)
Viitorul Republicii Moldova depinde si de modul in care se va incheia criza din Ucraina, existand riscul ca perspectiva integrarii in UE sa devina o "fata morgana", spune istoricul Constantin Corneanu.

In partea a doua a interviului acordat Ziare.com, presedintele Asociatiei Europene de Studii Geopolitice si Strategice "Gh. I. Bratianu" vorbeste despre motivele pentru care conflictul transnistrean nu s-a incheiat pana acum si subliniaza faptul ca evolutia situatiei din Republica Moldova depinde si de raspunsul la intrebarea: Se va desprinde Transnistria sau va ramane "o parghie de influentare a viitorului politic al Republicii Moldova, in perspectiva integrarii in UE, si al unui posibil stat federal ucrainean"?

Citeste prima parte a interviului: Transnistria: Cum s-a ajuns la conflict si ce vrea Moscova Interviu documentar cu istoricul Constantin Corneanu (I)

Cum a evoluat situatia in regiune si de ce nu a fost rezolvat pana acum acest conflict inghetat?

Incetarea ostilitatilor moldo-transnistrene s-a realizat prin semnarea "Conventiei Eltin - Snegur", din 21 iulie 1992, care specifica in cadrul articolului 4 ca "Problemele privind statutul armatei, procedura si termenele retragerii ei pe etape vor fi solutionate in cadrul tratativelor dintre Federatia Rusa si Republica Moldova". Acest articol 4 avea sa serveasca drept baza legala pentru stationarea trupelor ruse pe teritoriul Transnistriei.

Intre Republica Moldova si Federatia Rusa s-au desfasurat mai multe runde de negocieri privind retragerea trupelor ruse din spatiul moldav in perioada august 1992 si mai 1996. S-a incheiat un acord de baza la 21 octombrie 1994, precum si mai multe acorduri aditionale intre Ministerele Apararii privind retragerea unor unitati militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

In mai 1993 diplomatia rusa a lansat ideea "sincronizarii" retragerii trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova cu solutionarea politica a conflictului transnistrean. Acest principiu a fost consemnat in mod formal in cadrul articolului 2 din "Acordul cu privire la statutul juridic, modul si termenele de retragere a formatiunilor militare ale Federatiei Ruse, aflate temporar pe teritoriul Republicii Moldova" care a fost semnat, la Moscova, la 21 octombrie 1994.

Acordul moldo-rus din 21 octombrie 1994 nu a fost ratificat de catre Duma de Stat a Federatiei Ruse in timp ce Parlamentul de la Chisinau l-a ratificat la 9 noiembrie 1994. Federatia Rusa s-a opus propunerii inaintate de catre Republica Moldova in cadrul Consiliului Permanent al OSCE de la Viena, in septembrie 1995, privind monitorizarea internationala a implementarii Acordului din 21 octombrie 1994. In urma evolutiei evenimentelor internationale, precum si "razboiului declaratiilor" dintre Republica Moldova, OSCE si Federatia Rusa, Acordul din 21 octombrie 1994 a devenit caduc.

Cu ocazia negocierilor privind adaptarea Tratatului cu privire la Fortele Armate Conventionale in Europa (Tratatul CFE) s-a obtinut ca in textul Declaratiei de la Istanbul (1999) sa fie introdus un paragraf special cu privire la retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, prin care Federatia Rusa se angaja sa-si retraga trupele din Transnistria pana la sfarsitul anului 2002.

Memorandumul cu privire la bazele normalizarii relatiilor din Republica Moldova si regimul de la Tiraspol, semnat la 8 mai 1997, pregatit si prezentat de partea rusa, a impus o formula de negocieri care asigura protejarea intereselor regimului separatist in detrimentul Republicii Moldova si introduce, totodata, notiunea de "tari garante" (Ucraina si Rusia) cu dreptul de a fi arbitri in relatiile dintre Chisinau si Tiraspol.

Conducerea politica si de stat a Republicii Moldova, in contextul eforturilor politico-diplomatice de solutionare a conflictului transnistrean, desfasurate in ultimele doua decenii, a agreat ideea ca operatiunea de mentinere a pacii in zona sa fie transformata intr-o operatiune de observatori civili si militari, sub egida OSCE. Federatia Rusa a vazut modificarea formatului de pacificare doar in contextul reglementarii finale a conflictului transnistrean si a reiterat ideea ca nu va accepta sa participe la o actiune condusa de UE, dar ar putea accepta UE intr-o operatiune condusa de Federatia Rusa.

In acest moment dialogul dintre Chisinau si Tiraspol, reluat dupa 2009, se limiteaza la discutii punctuale care vizeaza rezolvarea unor probleme de natura sociala si economica, fara a se ajunge la discutii de natura politica in ceea ce priveste viitorul politic al regiunii.

Regimul de la Tiraspol refuza sa se aseze la masa negocierilor privind "al treilea pachet" care se refera la aspectele institutionale, politice si de securitate din procesul de reglementare al conflictului transnistrean.

In contextul reasezarii raporturilor de putere in arena relatiilor internationale si al unui efort de "finlandizare" a intregii Europe, incercat de catre Kremlin, intretinerea unor "conflicte inghetate" in spatiul ex-sovietic, in speta Transnistria, impiedica constituirea unui "cordon sanitar" al NATO (SUA) si UE in jurul Federatiei Ruse, unul dintre obiectivele strategice ale statului rus.

Cum este influentata situatia din Transnistria de actuala criza din Ucraina?

Printr-o retorica din ce in ce mai belicoasa a liderilor de la Tiraspol, in ceea ce priveste procesul de integrare in UE al Republicii Moldova, precum si prin sporirea semnalelor privind intensificarea pregatirii de lupta a armatei transnistrene.

Fortele Armate ale Transnistriei (circa 120.000 de oameni mobilizati in caz de razboi), impreuna cu armamentul si tehnica din dotare, la care se poate adauga complexul militaro-industrial transnistrean capabil de a produce necesarul de armament si munitii, reprezinta un element extrem de important pentru planificatorii securitatii nationale a Federatiei Ruse, in noul context de reasezare a dispozitivului sau strategic din spatiul caucaziano-pontic si de impiedicare a concretizarii unui "cordon sanitar" al Occidentului talasocratic.

Criza de la Kiev a readus in discutie importanta existentei unui avanpost strategic rusesc in zona, respectiv Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR) si armata transnistreana, precum si al planurilor geopolitice ale Federatiei Ruse.

Trebuie mentionat, totusi, faptul ca dupa doua decenii de la intrarea in actiune a misiunii de mentinere a pacii pe Nistru, Evghenii Sevciuk, liderul de la Tiraspol, a denumit podul de la Tighina drept "Pod al pacificatorului rus", ceea ce spune foarte mult despre mentalitatea si convingerile unei elite politice locale pro-ruse. Atitudinea din ce in ce mai belicoasa a regimului de la Tiraspol va fi determinata de victoriile sau infrangerile politico-diplomatice ale Federatiei Ruse in regiune.

Ce solutii noi se intrevad?

In clipa de fata nu se intrevad noi posibilitati de reglementare a conflictului transnistrean, in conditiile in care nu exista, pentru moment, o solutie clara din punct de vedere politic pentru criza ucraineana.

Se va desprinde Transnistria in contextul destramarii Ucrainei si alipirii sud-estului acesteia la statul rus sau va ramane Transnistria o parghie de influentare a viitorului politic al Republicii Moldova, in perspectiva integrarii in UE, si al unui posibil stat federal ucrainean?

Doua intrebari de al caror raspuns depinde intelegerea a ceea ce s-ar putea intampla in spatiul ex-sovietic, insa evolutiile din viitoarele zile, mai ales dupa 25 mai a.c., vor oferi raspunsul la intrebarea dvs.

S-a putut observa faptul ca exista un interes strategic al SUA pentru pastrarea integritatii teritoriale si suveranitatii Republicii Moldova, ceea ce reprezinta un semnal extrem de pretios pentru guvernul de la Chisinau in contextul actual al evolutiei relatiilor din spatiul ex-sovietic.

In opinia mea, elita politica de la Chisinau este obligata sa infatuiasca reintregirea tarii in conformitate nu numai cu prevederile Legii cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic special al localitatilor din stanga Nistrului (regiunii transnistrene a Republicii Moldova), adoptata in unanimitate de catre Parlamentul Republicii Moldova, la 22 iulie 2005, dar si mandatata de Declaratia de Independenta a Republicii Moldova din 27 august 1991, care releva foarte clar faptul ca elita politica din 1991 a avut constiinta faptului ca spatiul nistrean este parte componenta a teritoriului istoric si etnic al devenirii poporului roman (ex: "Subliniind dainuirea in timp a moldovenilor in Transnistria - parte componenta a teritoriului istoric si etnic al poporului nostru", se mentioneaza in preambulul Declaratiei de Independenta a Republicii Moldova).

Dintr-o astfel de perspectiva, conform adevarurilor istorice recunoscute si asumate de o parte importanta a elitei politice din Republica Moldova din 1991 si pana astazi, nu pot fi acceptate solutii de federalizare sau decupare a Transnistriei de Republica Moldova, propuse de catre terti, ci trebuie sprijinit si de catre Romania efortul de reinstaurare a ordinii constitutionale in spatiul nistrean si de integrare a intregii Republici Moldova in UE.

Dialogul permanent dintre elitele politice de la Bucuresti si Chisinau, respectarea si valorizarea reciproca dintre cele doua elite politice, mai cu seama in acest efort de integrare europeana a Republicii Moldova, pot constitui premisele unui posibil dialog, si necesar de altfel, privind o modificare pe cale pasnica a frontierelor dintre cele doua state, in conditiile in care Actul Final de la Helsinki fixeaza nu intangibilitatea frontierelor, ci inviolabilitatea lor prin forta.

Actul Final de la Helsinki ofera posibilitatea unei modificari pasnice a frontierelor, prin autodeterminarea popoarelor si cu acordul cu celelalte parti implicate, ambele conditii fiind obligatorii, nu numai prima.

Obligatia si dreptul la o astfel de perspectiva deriva din precedentul istoric al perioadei 1917 - 1918 cand elita politica a Republicii Democratice Moldovenesti, proclamata pe 2 decembrie 1917, a decis in deplina cunostinta de cauza, in pofida reticentelor manifestate de catre unele minoritati nationale, sa se uneasca cu Romania la 27 martie 1918.

Actuala elita politica a Republicii Moldova si Parlamentul de la Chisinau, asemenea Sfatului Tarii la 27 martie 1918, au obligatia morala, politica, juridica si istorica de a decide, dupa integrarea in UE, o perspectiva de reintregire a spatiului istoric si etnic al devenirii neamului romanesc. Valorizarea si determinarea elitei politice a Republicii Moldova de a reflecta la o astfel de perspectiva istorica, dupa integrarea in UE si reinstaurarea ordinii constitutionale in spatiul nistrean, va trebui sa devina un obiectiv strategic al elitei politice de la Bucuresti, al societatii civile, al mass-media etc.

Cum ar putea influenta diferitele solutii de reglementare a conflictului transnistrean parcursul european al Republicii Moldova?

Federalizarea sau destramarea Ucrainei va oferi pretextul pentru reluarea procesului de federalizare a Republicii Moldova si de integrare a ei in spatiul de influenta politica, militara si economica al Federatiei Ruse.

Perspectiva integrarii in UE devine, astfel, o "fata morgana".

Ce mesaj a dorit sa transmita Federatia Rusa prin prezenta presedintelui Vladimir V. Putin in Crimeea si a vicepresedintelui rus Dmitri Rogozin in Transnistria pentru sarbatorirea zilei de 9 mai?

Un mesaj extrem de clar: Federatia Rusa redevine un actor cu interese politice, economice si militare care trebuie luate in considerare, de catre ceilalti actori ai relatiilor internationale, cu un instrument de putere, respectiv Armata Rusa, care va conta, din ce in ce mai mult, in afirmarea si protejarea intereselor sale in zona, si nu numai.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 2607 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
2 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

UE asteapta sa vada cum se vor desfasura alegerile din 25 mai in....

...Ucraina si apoi mai sta de vorba cu Republica Moldova: va fi admisa pentru aderare sau ii va spune "PAS".

 

Baliverne kaghebiste

.



Platforma pentru solutionarea online a litigiilor