R. Moldova nu e eligibila pentru clubul european sub nicio forma Interviu

Vizita sefilor serviciilor de informatii ale Statelor Unite si Federatiei Ruse, care a avut loc in aceasta luna, la Bucuresti, este una diplomatica, dar nu lipsita de importanta si ar putea fi semnalul unei imbunatatiri a relatiilor dintre Romania si Moscova, sustine sociologul si profesorul universitar Darie Cristea.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, acesta considera totodata ca, desi Romania este la ora actuala un vector al securitatii regionale, fructificarea unirii cu Republica Moldova nu poate fi realizata, cel putin pentru moment, asa cum nici Chisinaul nu se poate apropia cu adevarat de Uniunea Europeana fara a solutiona conflictul inghetat din Transnistria.

De curand, sefii serviciilor de informatii din SUA si Rusia au vizitat Bucurestiul. Cum comentati acest fapt? Este intamplatoare sosirea concomitenta a acestora?

Vorbiti, desigur, despre John Brennan si Nikolai Patrusev. Vizitele au fost interesante, asta este sigur. Cand discuti la un asemenea nivel de reprezentare - ma refer la functiile celor implicati - sosirile lor este exclus a fi lasate la voia intamplarii.

Doua persoane publice oarecare evita sa viziteze un oras in cam acelasi timp, daca nu vor sa le fie asociate imaginile. Cu atat mai mult daca vorbim de lumea serviciilor secrete. Este clar ca daca se voia evitarea oricarei asocieri intre cele doua vizite se putea pune o distanta rezonabila intre ele.

Pe de alta parte, caracterul public al ambelor vizite este evident. Ma rog, atat cat permite aria lor de preocupari. Dar au fost poze, au fost declaratii de presa.

Va dati seama ca, daca oamenii veneau pentru discutii, sa le zicem, operationale, sau macar pentru a aborda niste teme mai sensibile, pana la urma puteam sa nu aflam niciodata ca au fost pe aici.

Deci caracterul diplomatic al vizitelor este cert. Atentie, diplomatic nu inseamna formal sau lipsit de valoare! In centru se afla relatia Romania-Rusia. Romania este de ceva ani deja membru NATO si UE, iar discutiile cu Rusia au ramas mult in urma.

Seful CIA a efectuat o vizita intr-un regim totusi uzual. El reprezinta o tara aliata si un serviciu de informatii cu care serviciile noastre coopereaza.

Vizitele publice la nivel inalt sau de la serviciile partenere din Occident nu sunt chiar neobisnuite in ultimii ani la SRI, de exemplu. Si John Brennan nu s-a zgarcit nici acum cu laudele la adresa SRI si SIE, din ce a relatat presa. Ceea ce ne arata o vizita constructiva.

Nu vizita lui Brennan risca deci sa genereze interpretari, ci primirea reprezentantului lui Putin de catre presedintele Basescu. Practic, apropierea celor doua evenimente a fost un semnal diplomatic: e normal sa se discute pe probleme de securitate cu rusii. Partenerii occidentali nu au probleme cu chestia asta.

Intelegem cumva ca Patrusev a facilitat si un schimb de mesaje de cooperare intre Basescu si Putin. Unele voci din presa s-au mirat ca "trimisul" a fost o persoana din zona securitatii si nu un diplomat. Insa Europa de Est cam asa percepe Rusia: prin lentila problemelor de securitate sau prin lentila Gazprom.

Nu este exclus ca acum, pe sfarsit de mandat, sa aiba loc o vizita a presedintelui la Moscova.

Relansarea astfel a relatiei cu Rusia era discutata inca de pe vremea summit-ului NATO de la Bucuresti, cand Traian Basescu a stat la masa cu George W. Bush si Vladimir Putin.

Depinde insa in continuare de multe variabile. Diplomatic vorbind, un presedinte roman aflat la finele celui de-al doilea mandat este mai eligibil pentru o asemenea vizita de "fresh start" romano-rus, tocmai pentru ca nu mai e purtator de imagine electorala.

Tensiunile regionale sunt in plina crestere, tari precum Turcia, Grecia, Bulgaria sau Cehia fiind cuprinse de proteste. Cum poate fructifica Romania aceasta situatie, in scopul intaririi statutului international?

Problema e ca tensiunile sunt, cum bine afirmati, regionale. Bunul simt ne-ar spune ca un fond de conflicte sociale in tarile din jur ar pune o Romanie lipsita de aceleasi tensiuni in postura "colectorului".

Operatorii economici internationali ar fi tentati sa isi indrepte investitiile spre Romania, singura tara mare din zona fara tensiuni sociale semnificative in ultimii 2-3 ani, desi motive ar fi fost.

Ungaria, Bulgaria, Grecia, Turcia, Cipru, Cehia toate au trecut sau trec prin tulburari socio-politice care pot descuraja investitorii.

Ungurii au protestat impotriva guvernelor care i-au dus in criza si s-au trezit cu un regim constitutional mai mult decat discutabil din punct de vedere democratic.

Pe greci ii asteapta a treia vara de proteste, cu efecte dramatice asupra turismului.

Bulgarii au starnit simpatia tuturor europenilor afectati de criza cand au dat jos guvernul incompetent in februarie, prin proteste. Acum protesteaza impotriva celor pe care i-au adus la putere. Se pare ca nu este suficient sa nu fii incompetent ca sa iesi repede din criza.

La turci e si mai complicat. Mi-e teama ca optiunea nu este simpla. Nu avem de ales pur si simplu intre guvernul autoritar actual si democratii europenisti din piata. Mai avem islamisti care vor sa preia puterea - si au si ei un suport popular - si mai avem si spectrul unui regim militar, solutia care intotdeauna a fost folosita de Turcia moderna pentru a scapa de conflicte sociale. Dar cu pretul democratiei.

Pe scurt, de la Praga pana la granita turco-siriana avem zgomot social. Economic vorbind, companiile care nu vor sa isi asume costurile pleaca din regiune, nu doar dintr-o tara sau alta. Acesta e riscul major.

Singurul lucru pe care il poate face Romania este sa evite tensiunile sociale. Stabilitatea, demonstrata in ultimii 2-3 ani prin depasirea unor momente socio-economice si politice dificile, este singurul atu pe care il avem in regiune.

Macar sa fim creditabili. Este crucial sa fim producatori si nu consumatori de securitate. Repet: de cele mai multe ori protestele sunt justificate. Dar a devenit evident pentru toata lumea ca avem o criza europeana greu de controlat si ca pentru solutionarea revendicarilor bunavointa nu mai este suficienta.

Totodata, se vorbeste din ce in ce mai des despre posibilitatea izbucnirii unui nou conflict in Transnistria. Cum preconizati ca va evolua situatia?

Cand ai de-a face cu regimuri totalitare sau autoritare, fie ele marioneta sau nu, prognozele stiintifice de relatii internationale sunt greu de facut. Evenimentele depind prea mult de persoane pentru a putea face o analiza si o prognoza structurala.

Ce putem observa este ca inrautatirea relatiilor politice la Nistru acompaniaza anumite momente-reper - milestones, cum spun americanii - ale parcursului european al Republicii Moldova.

La fel, un discurs unionist mai pronuntat decat anii trecuti in unele zone ale societatii civile de la Chisinau este posibil sa fi accentuat nervozitatea Tiraspolului.

Un lucru este clar, insa, si asta fara a vorbi deocamdata de decalajul social, economic, juridic dintre Moldova si standardele UE: atata timp cat pe teritoriul Moldovei exista forte militare straine si atata timp cat exista forte la Tiraspol care pot contesta militar autoritatea Chisinaului, republica nu este eligibila pentru clubul european. Sub nici o forma.

Posta franceza a emis un timbru in care include harta Uniunii, aducand insa Romania la granitele sale din 1918, atunci cand Bucovina de Nord, Basarabia si Bugeacul se aflau in componenta tarii noastre. Cum trebuie interpretat acest lucru?

Am vazut stirea, chiar si ceea ce parea o copie dupa timbrul in discutie. E o harta a Uniunii Europene cu 27 de state. Romania are conturul interbelic, fiind singura tara cu profilul gresit fata de cel actual.

Presupunand ca exista un asemenea timbru emis de posta franceza, trebuie sa fie o eroare la mijloc. Sau vreun designer unionist care a vrut sa rada putin de venerabila posta a Parisului.

O harta a Uniunii Europene cu Romania in granitele ei interbelice pe un timbru oficial e totusi o gafa. Incompetenti sunt peste tot. Nu vorbim doar de Basarabia in respectiva grafica. Vorbim si despre doua teritorii actualmente aflate in componenta Ucrainei. Si va asigur ca timbrul acela nu e vreun instrument formator de opinie publica europeana. Nici macar nu e un timbru foarte popular. Nu este niciun mesaj geopolitic la mijloc.

Ce ar castiga, dar si pierde atat Chisinaul cat si Bucurestiul, in eventualitatea unirii celor doua tari?

Stiti cum este? In primul rand, trebuie clarificati termenii. Cat de cat, Bucurestiul stim cine e. Cine e Chisinaul? Si cine va fi peste cateva luni sau peste doi ani?

Cred ca subiectul unirii trebuie abordat cu grija. Stiu ca exista o miscare civica puternica a unor tineri basarabeni unionisti. Dar restul populatiei din Republica Moldova cum priveste acest eveniment? Eu am vazut sondaje din care reiese ca problema nu este neaparat foarte populara printre cetatenii republicii. Un asemenea proiect politic trebuie sa fie bine construit si entuziasmul nu este suficient, chiar daca este de buna credinta.

In Romania, pe de alta parte, ne lovim de o problema generala a lumii intelectuale. Sunt persoane care cred ca daca pronunta din trei in trei cuvinte "natiune" si "national" au rezolvat problema nationala. Discursul unionist trebuie sa fie tehnic si credibil.

Eu, de exemplu, as incepe prin a face un sondaj serios care sa fie incredintat la doua-trei firme diferite, in paralel. Esantioane reprezentative la nivel national. Firme reputate de sondare a opiniei publice.

Sa se faca sondajul atat in Romania, cat si in Moldova. Eventual sub supravegherea asociatiilor de sociologi semnificative din ambele tari. Nici nu ar costa foarte mult.

Dar sa avem niste date credibile despre cunoasterea Romaniei in Moldova, cunoasterea Moldovei in Romania, atasament fata de UE, atasament fata de spatiul ex-sovietic, imagine reciproca, stereotipuri si, in final, un pachet consistent de intrebari privind unirea. Si s-ar lamuri problema. Daca vrem sa o lamurim.

Dar aici trebuie luat in calcul si scenariul ca populatiile din stanga si dreapta Prutului sa nu fie inca destul de pregatite pentru un asemenea fenomen acum.

Pe de alta parte, pana cand sursele de conflict armat intern din Moldova nu dispar, este exclusa orice apartenenta a Moldovei la spatiul UE? Fie si prin intermediul Romaniei?

Onest vorbind, parcurgerea de catre Republica Moldova "by the book" a traseului european pana la eventuala integrare este cea mai buna solutie acum.

Asta ar insemna asistenta pentru dezvoltare si democratizare. Ar insemna pana la urma, probabil, o unire matura si sustenabila.

E trist ca sunt oameni care, de dragul de a trai un moment istoric, sunt dispusi sa rateze o sansa istorica.

Darie CRISTEA este sociolog, lector dr. la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii din Bucuresti si coordonator de proiecte in cadrul INSCOP Research.

Preda cursuri de Sociologie politica, Metodologia cercetarii sociologice, Metodologia relatiilor internationale si a studiilor de securitate.

Este autor al mai multor carti si articole, atat stiintifice cat si pentru marele public.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...