Referendum in Republica Moldova: rezultatul, crucial pentru viitorul tarii

Startul oficial pentru referendumul constitutional din R.Moldova a fost dat duminica,la ora 7.00, odata cu deschiderea urnelor, la vot fiind asteptati circa 2.600.000 de alegatori care trebuie sa decida daca presedintele tarii va fi ales de popor, si nu de Parlament asa cum prevede actuala Constitutie.

In cele 2.035 de sectii de vot deschise pe teritoriul republicii, plus 78 in afara Moldovei, votul se va desfasura pe parcursul a 14 ore, urnele urmand sa fie inchise la ora locala 21.00, ora la care sunt asteptate si primele rezultate ale unor sondaje efectuate la iesirea de la urne. In cazuri exceptionale, este permisa prelungirea votului cu inca doua ore.

Alegatorii vor trebui sa dea raspuns la o singura intrebare: "Sunteti pentru modificarea Constitutiei care sa permita alegerea presedintelui Republicii Moldova de catre intreg poporul?". Raspunsurile posibile inscrise pe buletinele de vot sunt "pentru" sau "contra". In cazul unui raspuns pozitiv la intrebare, va trebui modificat articolul 78 din Constitutie.

Au fost tiparite 2.805.000 de buletine de vot, iar dintre acestea 130.000 au fost transmise sectiilor de votare de peste hotare, potrivit Comisiei Electorale Centrale.

In Romania, Chisinaul a decis deschiderea a sase sectii de votare - doua se vor afla la Bucuresti, la sediul Ambasadei si la Consulat, celelalte sunt deschise la Iasi, Cluj-Napoca, Galati si Timisoara.

Comisia Electorala Centrala a acreditat 156 de observatori internationali, doi din partea Oficiului pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, 15 de la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei si 63 din partea Comunitatii Statelor Independente (organizatie ce reuneste fostele republici sovietice, mai putin balticii si Georgia). Concluziile preliminare ale delegatiei APCE vor fi anuntate intr-o conferinta de presa ce va avea loc luni.

Securitate maxima la sectiile de votare

Cu titlu exceptional, autoritatile au decis ca duminica, 5 septembrie, in ziua in care se va desfasura referendumul constitutional, sectiile care elibereaza documente de identitate pentru populatie sa fie deschise. Decizia a fost luata cu scopul asigurarii participarii la referendum a tuturor cetatenilor cu drept de vot.

De asemenea, in ziua referendumului, securitatea va fi maxima in perimetrul sectiilor de votare. Circa 70% din efectivele comisariatelor de politie vor fi alocate pentru mentinerea ordinii publice si asigurarea bunei desfasurari a plebiscitului. Potrivit Ministerului de Interne, principalul obiectiv il constituie prevenirea, contracararea si constatarea contraventiilor si infractiunilor.

Politia va acorda asistenta presedintilor birourilor pentru asigurarea ordinii publice la locul votarii. Politisti inarmati vor escorta transportarea buletinelor de vot si vor asigura integritatea lor si a altor acte, a anuntat Ministerul de Interne.

Zonele unde ar putea aparea incidente

Incidente ar putea aparea, ca de fiecare data cand are loc un scrutin, in unele localitati din stanga Prutului, aflate teoretic sub administrarea R. Moldova, dar revendicate si de regimul de la Tiraspol. Astfel, in ajunul referendumului, situatia ramanea incerta in satul Corjova, satul natal al fostului presedinte comunist Vladimir Voronin.

Autoritatile transnistrene ameninta ca vor bloca sectia de votare de aici, iar pe de alta parte, reprezentantii Comisiei Electorale Centrale sustin ca pregatirile decurg fara impedimente si sunt gata sa faca fata tensiunilor. Tousi, dupa alarma falsa cu bomba de la gimnaziul din Corjova, care gazduieste sectia de vot, satenii se tem ca nu vor putea participa la referendum.

In plus, directorul scolii sustine ca a primit o amenintare din partea autoritatilor transnistrene. Vicepremierul pentru reintegrare, Victor Osipov, a declarat pentru Pro TV Chisinau ca, daca vor aparea tensiuni, va interveni Comandamentul Militar Unit.

De un an si jumatate, R Moldova nu a reusit sa-si aleaga presedintele

De aproape un an si jumatate R. Moldova nu a reusit sa-si aleaga un presedinte. Majoritatea observatorilor spun ca referendumul de duminica este destinat sa puna capat interminabilei crize politice in care tara a intrat dupa protestele din primavara anului 2009 care au contestat rezultatele alegerilor legislative din 5 aprilie, castigate de comunisti.

Coalitia de guvernare liberal-democrata (Alianta pentru Integrare Europeana), formata dupa alegerile legislative anticipate din iulie 2009, mizeaza pe acest referendum pentru a iesi dintr-un impas institutional, dupa ce nu a putut sa-si impuna candidatul pentru presedintie intr-un Parlament in care AIE nu detine suficiente voturi. Pentru alegerea presedintelui de catre Parlament, potrivit Constitutiei in vigoare, este nevoie de 61 din cele 101 voturi posibile. Or, AIE detinea 53 de mandate, iar comunistii 48.

De altfel, chiar presedintele APCE, turcul Mevlut Cavusoglu, spunea miercuri ca spera ca referendumul din R. Moldova sa insemne "debutul unei stabilizari politice a tarii".

Daca reforma constitutionala este adoptata la referendumul de duminica - ceea ce foarte probabil se va si intampla - Parlamentul va trebui dizolvat si vor urma noi alegeri legislative si prezidentiale.

Inaintea referendumului de duminica, presedintele interimar al tarii, Mihai Ghimpu, a indemnat Alianta pentru Integrare Europeana la unitate. Intr-un interviu pentru Evenimentul Zilei, Ghimpu le atragea atentia partenerilor de la guvernare ca trebuie sa-si canalizeze energia impotriva unui adversar comun - comunistii.

Pe de alta parte, in acelasi interviu, Mihai Ghimpu pleda pentru o reforma constitutionala mai profunda, care sa nu se limiteze doar la modificarea articolului 78 din Constitutie ce vizeaza procedura de alegere a sefului statului. Referendumul de duminica ar urma, in opinia sa, sa devina doar un prim pas spre realizarea altor reforme.

Apelul la unitate adresat de Ghimpu intervine in conditiile in care liderii Aliantei pentru Integrare Europeana vad in mod diferit evolutia situatiei politice din Republica Moldova dupa referendumul constitutional. Demnitarii celor patru partide nu s-au inteles inca daca alegerile parlamentare si cele prezidentiale vor avea loc in aceeasi zi. In timp ce unii lideri, inclusiv premierul Vlad Filat, spun ca alegerile parlamentarele si cele prezidentialele trebuie sa aiba loc concomitent, altii spun ca lucrurile trebuie analizate foarte bine dupa plebiscit.

Mihai Ghimpu se pronunta asupra unei candidaturi unice din partea AIE, in cazul in care ar fi posibila organizarea alegerilor prezidentiale separat de cele parlamentare.

Posibilii candidati ai Opozitiei

Totusi, liderul Partidului Liberal Democrat, premierul Vlad Filat, si liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, par hotarati sa candideze amandoi la viitoarele alegeri prezidentiale. Lupu a fost candidatul comun al AIE pentru sefia statului la precedentele doua tentative de alegere a presedintelui de catre Parlament.

Opozitia comunista condusa de fostul presedinte Vladimir Voronin boicoteaza referendumul. Potrivit Info-Prim Neo, in ajunul referendumului constitutional, liderul PCRM, Vladimir Voronin, s-a adresat alegatorilor cu indemnul sa nu sa se prezinte la urnele de vot pe 5 septembrie. Intr-un apel public la postul national de televiziune Moldova 1, liderul comunist a spus ca referendumul din 5 septembrie este unul "pacatos" si reprezinta "o capcana" pentru cetatenii moldoveni.

"Eu va chem cu toata constiinta sa nu participati la acest referendum. Cautati-va de treaba acasa, cautati-va de familii, pregatiti-va de iarna, iarna o sa fie foarte grea si nu ne trebuie noua acest referendum", le-a spus Vladimir Voronin alegatorilor.

Vladimir Voronin a mai avertizat ca, daca totusi referendumul va fi validat, dupa acesta vor urma alte plebiscite. "Al doilea referendum va fi despre iesirea Moldovei din CSI, al treilea referendum va fi despre unirea cu tara-muma Romania, pe urma o sa mearga aderarea la NATO, apoi alte prostii care nu vor lasa nimic din acea tara pe care prima data a declarat-o independenta Stefan cel Mare, din acea tara a carei temelii le-a pus Bogdan I Intemeietorul, din acea tara pe care am inceput a o construi inca din iunie 1940", a spus Vladimir Voronin.

In urma unor modificari legislative operate de actualul Parlament in iunie, referendumul va fi validat in cazul in care la urne se vor prezenta o treime dintre alegatorii inclusi pe liste (fata de trei cincimi cum era prevazut inainte). Seful statului va putea fi ales prin vot direct daca majoritatea celor prezenti la referendum vor dori acest lucru (legislatia anterioara prevedea ca este nevoie de jumatate dintre participanti).

Ce spun sondajele

Foarte probabil populatia va spune "da" la acest referendum. Noua din zece alegatori vor vota "pentru", au aratat rezultatele unui sondaj dat publicitatii in urma cu doua saptamani de IMAS Chisinau. Potrivit sondajului, 73% dintre alegatorii R. Moldova sustin ca vor participa la referendumul privind modificarea Constitutiei, iar 91% dintre acestia spun ca vor vota "pentru", in timp ce 3% se pronunta "impotriva". 6% dintre persoanele care vor merge la vot au spus ca nu s-au decis inca.

Un "da" la referendum i-ar pune pe comunisti intr-o situatie dificila, pentru ca vor trebui sa decida daca iau sau nu parte la alegerile prezidentiale prin vot direct. Vladimir Voronin, care ramane totusi un politician cu o cota de popularitate de invidiat, nu mai are voie sa candideze dupa ce a detinut deja doua mandate de sef al statului, a decis Curtea Constitutionala.

Comisia Electorala Centrala are cinci zile la dispozitie pentru a centraliza datele referendumului. Rezultatele acestuia urmeaza a fi confirmate de Curtea Constitutionala in termen de zece zile de la primirea documentelor de la Comisia Electorala Centrala, iar in cazul ca Legea supusa referendumului constitutional este adoptata, aceasta devine lege constitutionala si intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial.

Din 1990, cand a fost instituita functia de presedinte al Republicii Moldova, legislatia privind alegerea sefului statului a fost modificata de cateva ori. Initial, presedintele era ales prin vot direct, de catre cetateni. Din 2000, dupa o reforma constitutionala, Parlamentul desemneaza seful statului.

Functia de presedinte al fostei Republici Sovietice Socialiste Moldovenesti a fost instituita in 1990 de catre Sovietul Suprem. Primul sef al statului astfel ales pentru un un mandat de cinci ani a fost Mircea Snegur, in 1990. Un an mai tarziu, Republica Moldova si-a proclamat independenta, iar Snegur a fost reales.

La 29 iulie 1994 a fost adoptata o noua Constitutie, potrivit careia durata mandatului presedintelui a fost redusa de la cinci la patru ani. In anul 2000 s-a decis ca seful statului sa fie ales prin vot secret, de catre Parlament. Pentru aceasta este nevoie de votul a cel putin 61 de deputati sau a trei cincimi din numarul de legislatori (101).

In urma cu zece ani, la 5 iulie 2000, Parlamentul Republcii Moldova a adoptat Legea cu privire la modificarile si completarile in Constitutia tarii, initiind sistemul parlamentar de guvernare. Astfel, s-a pus punct indelungatei confruntari intre Parlament si Petru Lucinschi, care la acel moment era presedintele tarii.

Publika TV reaminteste ca, la initiativa lui Petru Lucinschi, in 23 mai 1999 avusese loc singurul referendum consultativ din istoria Moldovei. Participantii la referendum trebuiau sa se pronunte daca sunt de acord sa sprijine modificarile Constitutiei in scopul introducerii sistemului prezidental de guvernare, care presupunea ca presedintele va fi responsabil pentru formarea si administarea Guvernului, precum si pentru rezultatele de guvernare a tarii.

Curtea Constitutionala a validat rezultatele referendumului, chiar daca la el au participat doar 57% dintre alegatorii inclusi in liste, desi legea prevedea participarea a 60%. Mai mult de jumatate dintre ei au votat pentru introducerea sistemului prezidential de guvernare.

In istoria Moldovei a mai fost si o alta consultare populara, care a avut loc la 6 martie 1994. A fost numita "La sfat cu Poporul". La acest referendum, marea majoritate a cetatenilor au votat pentru pastrarea statalitatii, dar nu pentru unirea cu Romania. Plebiscitul nu a avut putere legislativa, astfel incat analistii l-au numit un sondaj sociologic.

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...