Ziare.com

Republica Moldova sarbatoreste sambata 20 de ani de independenta

Sambata, 27 August 2011, ora 08:06

   

Republica Moldova sarbatoreste sambata 20 de ani de independenta
Republica Moldova sarbatoreste sambata, 27 august, 20 de ani de la proclamarea Independentei.

Marcata pe parcursul acestei perioade de un conflict secesionist, care a condus si la o confruntare armata, distrugerea economiei si un exod masiv al populatiei, la doua decenii de independenta, Republica Moldova continua sa se afle in fata mai multor provocari, precum instabilitatea politica, imposibilitatea solutionarii conflictului transnistrean, sau pauperizarea populatiei.

In acelasi timp, Moldovei i se deschid si noi orizonturi si perspective prin apropierea continua de Uniunea Europeana, posibilitatea obtinerii unui regim liberalizat de vize in urmatorii cativa ani, precum si a unui regim de comert liber cu comunitatea europeana.

Scurt istoric

Republica Moldova si-a proclamat independenta fata de URSS, in care a fost inglobata fortat in 1940, in contextul unor ample miscari similare in practic toate statele membre ale fostei Uniuni Sovietice.

In Republica Moldova, actiunile in acest sens au inceput la 3 iunie 1988, cand a fost constituita Miscarea de Eliberare Nationala. In februarie 1990 au loc primele alegeri democratice, in cadrul fostei URSS, in aprilie este votata hotararea privind instituirea tricolorului ca drapel national, in iunie, parlamentul proclama suveranitatea Republicii Moldova.

La 27 august 1991, in centrul Chisinaului a fost convocata Marea Adunare Nationala, iar in aceeasi zi a fost convocata sedinta extraordinara a parlamentului, care a adoptat cu majoritatea absoluta de voturi Declaratia de Independenta a Republicii Moldova.

"Republica Moldova este un stat suveran, independent si democratic, liber sa-si hotarasca prezentul si viitorul fara nici un amestec din afara, in conformitate cu idealurile si nazuintele sfinte ale poporului in spatiul istoric si etnic al devenirii sale nationale", potrivit Declaratiei de Independenta, al carei original nu s-a pastrat din cauza unui incendiu in timpul protestelor violente din aprilie 2009.

Evenimente marcante

Primul eveniment care a marcat noul stat au fost miscarile separatiste. Una in sudul tarii, in Gagauzia, regiune care si-a autoproclamat republica si a existat de facto pana in anul 1994, cand i-a fost acordat statutul de autonomie si cea de-a doua, in regiunea de est a tarii - Transnistria.

In anul 1992, in Transnistria, care este sustinuta de facto de Rusia, a avut loc un conflict armat, care a durat cateva luni. Regiunea continua sa divizeze Republica Moldova, iar negocierile pentru reglementarea conflictului, la care participa UE, SUA, Rusia, Ucraina si OSCE, nu au nici un rezultat.

Evolutia politica a Republicii Moldova a fost destul de spectaculoasa in cele doua decenii de independenta. De la un parlament care a votat independenta, drapelul tricolor si imnul de stat "Desteapta-te romane", la o conducere "agrariana" formata din reprezentantii fostei nomenclaturi comuniste, care vine la putere in anul 1994. In anul 1998, aceasta este inlocuita de o coalitie de centru-dreapta, care, insa, sufera un esec si in urma alegerilor anticipate din 2001 vine la putere Partidul Comunistilor, de stanga, care se va mentine pana in anul 2009, cand este inlocuit de o noua coalitie de centru-dreapta - Alianta pentru Integrare Europeana.

De la proclamarea independentei, in Republica Moldova au avut loc sapte scrutine parlamentare, dintre care trei anticipate si trei in ultimii doi ani. In aceeasi perioada de timp, tara a fost condusa de cinci presedinti, dintre care doi interimari si opt premieri, dintre care cinci s-au aflat in functie mai putin de doi ani.

Dupa 20 de ani

La 20 de ani de independenta, Republica Moldova continua sa se confrunte cu o criza identitara. Actualul teritoriu al tarii a facut parte din Tara Moldovei, pana in anul 1812, cand este ocupat de Imperiul Tarist. In 1917, pe fundalul revolutiei socialiste, este proclamata Republica Democratica Moldoveneasca, dar, la 27 martie 1918, legislativul acesteia - Sfatul Tarii - decide unirea cu Romania. In anul 1940, teritoriul este anexat de catre fosta URSS, revine pentru o scurta perioada de timp Romaniei, intre anii 1941-1944, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, ca mai apoi sa fie din nou ocupat de sovietici si formata Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca.

Nordul si sudul Basarabiei intra in componenta Ucrainei, in schimb nou-formatei RSSM ii este acordata regiunea transnistreana. Pe parcursul ocupatiei tariste, dar in special a celei sovietice, aici au fost adusi rusi, precum si alte minoritati nationale si au fost stimulate casatoriile mixte, astfel ca in prezent circa 25% din populatie nu vorbeste limba de stat, care in constitutie se numeste "moldoveneasca", dar de fapt este identica limbii romane.

Astfel, majoritatea populatiei asa si denumeste limba pe care o vorbeste - moldoveneasca, si se autodefineste drept 'moldoveni'. In acelasi timp, o alta parte, in special fiind vorba de elita intelectuala, se considera romani si vorbitori de limba romana.

Unii cetateni ai tarii doresc in continuare unirea cu Romania, considerand Republica Moldova o parte a spatiului romanesc, in timp ce altii si-ar dori mai degraba o uniune cu Rusia, sau chiar restabilirea Uniunii Sovietice.

Circa 70% din populatie si-ar dori aderarea la Uniunea Europeana, in acelasi timp, circa 50% ar dori un parteneriat strategic cu Rusia, potrivit sondajelor. Aceste viziuni diferite divizeaza adesea societatea de la Chisinau, dar si clasa politica. In Republica Moldova activeaza Partidul National Liberal, care opteaza deschis pentru unirea cu Romania, dar si formatiuni politice rusofile, care promoveaza aderarea Republicii Moldova la Uniunea Rusia-Belarus, precum si un partid care doreste sa obtina teritoriul Tarii Moldovei, pe care considera ca a fost luat ilegal de Romania. Pe peretii si zidurile din Chisinau pot fi vazute atat inscriptii ca 'Basarabia - pamant romanesc', cat si 'Kisinev, ruskii gorod' (Chisinau - oras rusesc).

Migratia masiva a populatiei este o noua problema pentru Republica Moldova, dar care a constituit si o salvare pentru sute de mii de oameni, care si-au gasit un loc de munca peste hotare, dar si pentru sutele mii de rude, care au trait din banii trimisi acasa de imigranti.

Fenomenul a inceput la mijlocul anilor 90, dar a luat amploare la inceputul anilor 2000. Statisticile oficiale vorbesc de aproximativ 400.000 de oameni aflati peste hotare (ceea ce reprezinta 10% din populatie, sau circa 30% din forta de munca), in timp ce statisticile neoficiale vorbesc de 600.000 sau chiar un milion de cetateni moldoveni care si-au lasat copiii fara supravegherea parintilor, sau batranii fara sprijinul copiilor.

Totusi, doar in anul 2010, pe cai oficiale, in Republica Moldova au fost transferate circa 1,25 miliarde de dolari, ceea ce reprezinta aproape un buget anual al tarii. In anul 2008, volumul banilor transmisi de imigrantii de peste hotare a depasi 1,6 miliarde de dolari. Migratia conduce si la o problema demografica, astfel ca expertii prognozeaza reducerea populatiei Republicii Moldova cu pana la un milion, pana in anul 2050.

De doi ani fara presedinte

Totodata, Republica Moldova se afla si in fata unei provocari politice ce dureaza mai bine de doi ani, in care tara nu are un presedinte ales. Din anul 2009, au existat patru tentative esuate de alegere a sefului statului, iar doua parlamente au fost dizolvate pentru ca nu au gasit o majoritate de 3/5 pentru alegerea presedintelui. Actualul legislativ, ales la 28 noiembrie 2010, de asemenea nu a gasit o solutie, astfel ca situatia risca sa se repete, iar un nou scrutin parlamentar sa aiba loc pana la sfarsitul acestui an, sau la inceputul anului viitor.

Indiferent de greutatile prin care trece, Republica Moldova crede insa intr-o perspectiva care este legata de integrarea in Uniunea Europeana. In ianuarie 2010 au inceput negocierile privind semnarea unui acord de asociere la UE, in prezent sunt purtate negocieri si in privinta liberalizarii regimului de vize si a semnarii unui acord de comert liber.

Autoritatile si-au anuntat drept obiective prioritare integrarea in Uniunea Europeana, democratizarea societatii, asigurarea unei prese libere si justitii independente, cresterea economica, lichidarea saraciei si dezvoltarea sociala. In ce masura Republica Moldova va reusi sa-si indeplineasca scopurile depinde de cetatenii sai si de liderii pe care ii aleg.

Sursa: AGERPRES

Articol citit de 3196 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
3 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Felicitari cu ocazia aniversarii!

Si drum bun pe calea dobandirii independentei TOTALE!
Ca mai sunt destule de facut!

 

Independenta?

Fata de cine? Caci fata de Federatia Rusa, Republica Moldova nu este inca nici pe departe independenta.

 

independenti de cine de propia tata mama romania?

vai de capul lor astia nici nu stiu ce inseamna independenta pt ca au pierdut demnitatea ,identitatea , mare parte din vina o are clasa politica din romania ,si in special bolsevicul de iliescu ,pt ca a refuzat s-a unirea in 1990 cind ia fost propusa de snegur pe atunci presedintele moldovei ,s-a te manince ciuma rosia ilici, ticalosule

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor