Totul despre disputa pe Istoria romanilor la Chisinau - ce vor invata elevii de peste Prut

In cel de-al douazecelea an de independenta a Republicii Moldova, de data asta in contextul unei guvernari pro-europene, discutiile in jurul predarii istoriei in invatamantul preuniversitar continua si sunt mai incinse ca niciodata.

In urmatorul an de invatamant, 2012- 2013, ca urmare a unui ordin ministerial recent, elevii de peste Prut vor studia disciplina "Istoria romanilor si universala". O disciplina ce prevede comasarea "Istoriei romanilor" si "Istoriei universale", in pofida nemultumirilor unor istorici cu reputatie, care opteaza pentru predarea lor separata.

Oare scopul acestui demers este modernizarea curriculara si usurarea muncii elevilor, asa cum pretind guvernantii si sustinatorii lor, sau se inscrie intr-o noua tentativa de inserare a politicului in predarea istoriei? Inainte de a elucida aceasta intrebare, se impun cateva precizari.

"Istoria romanilor" vizavi "Istoria Moldovei". O lupta cu invingatori, invinsi si neterminata

Predarea istoriei in Republica Moldova a constituit permanent un subiect de disputa. Discutiile contradictorii au opus istoricii in doua tabere: adeptii "Istoriei romanilor" si adeptii "Istoriei Moldovei".

Cei care fac parte din prima tabara enumerata insista pe respectarea adevarului istoric, incluzand arealul dintre Prut si Nistru in cadrul spatiului romanesc. Cei care fac parte din a doua tabara evidentiaza particularitatea moldovenista a teritoriului sus-mentionat, avansand chiar o interpretare revansarda a istoriei fata de statul vecin, Romania.

In prima faza, adeptii respectarii adevarului istoric s-au impus si in Republica Moldova se preda "Istoria romanilor" si "Istoria universala" in conformitate cu manualele romanesti. Fapt ce atragea critici constante din partea celorlalti, autoproclamatii "aparatori" ai statalitatii Republicii Moldova.

Accesul asa-zisilor comunisti la guvernare (in 2001) a tensionat si mai mult disputa dintre cele doua tabere si, cu puternica sustinere guvernamentala, "aparatorii" s-au transformat in "edificatorii" statalitatii.

Astfel, de la 1 septembrie 2006, istoricii au fost fortati sa predea un nou obiect de studiu: "Istoria integrata". Asta nu inseamna ca toti istoricii s-au conformat ordinului politic, la fel cum, odata cu instalarea la conducere a Aliantei pentru Integrare Europeana (in 2009), revenirea la "Istoria romanilor" si "Istoria universala" fiind ignorata de catre statalisti.

AIE a complicat relatiile dintre istoricii din stanga Prutului

Din pacate, se pare ca noua putere a complicat relatiile dintre istorici. Pe langa divergenta legata de "Istoria romanilor" sau "Istoria Moldovei" (detaliata anterior), au aparut si sciziuni intre cei care sunt partasii primei variante.

Totul a inceput in 2010, cand Ministerul Educatiei de la Chisinau a anuntat o reformare a predarii istoriei, in sensul aducerii acesteia la standardele europene. Initiativa ministerului prevedea eliminarea predarii separate a "Istoriei romanilor" si a "Istoriei universale" si preconiza o noua integrare.

O integrare insa diferita de cea realizata pe timpul guvernarii asa-zis comuniste. Si tocmai termenul "integrare" a starnit foarte multe reactii negative. La capitolul comunicare cel mai potrivit termen ar fi fost "comasare", pentru ca cel numit "integrare" avea o conotatie negativa.

Chiar si asa, o parte a istoricilor, mass-media, societatii civile, elevilor, nu a fost de acord si s-a manifestat pentru predarea/invatarea separata a istoriei.

Momentul de apogeu al neintelegerilor s-a derulat in august anul trecut, atunci cand Ministerul Educatiei a recurs la varianta unei istorii comasate sub denumirea de "Istorie". Decizia a venit intr-un moment inoportun, presedintele Traian Basescu mentionand ca este de natura politica, iar supararea sa era de inteles, mai ales ca Romania tiparise cateva sute de mii de manuale pentru scolile din Republica Moldova ce fusesera solicitate in prealabil.

Solutia a fost utilizarea manualelor romanesti ca materiale suplimentare, dar multitudinea de critici adresate ministerului i-a determinat pe guvernantii de la Chisinau sa-si reconsidere oarecum pozitia.

Drept urmare, pe 18 decembrie 2011, se instituie Grupul de lucru privind educatia istorica in invatamantul preuniversitar din Republica Moldova ce trebuia sa dea o forma si un continut disciplinei istorice. Contradictiile dintre istorici au iesit la iveala recent, unii (11 la numar) votand in favoarea initiativei ministerului de comasare, iar ceilalti (9 la numar) exprimandu-se impotriva.

Pentru a contracara eventualele vociferari, s-a gasit o solutie ingenioasa in privinta denumirii disciplinei de studiu: "Istoria romanilor si universala". In realitate, aceasta denumire reprezinta un compromis intre reformatorii partizani ai comasarii si conservatorii pastratori ai separarii.

In ceea ce tine de continut, elevii vor invata dupa manuale noi ce vor cuprinde 55% istoria romanilor, 5% istorie locala si 40% istorie universala.

Atributul politic domina argumentele metodologice

Acum, apar doua intrebari. Prima, cat de utila este comasarea istoriei si, a doua, in ce masura comporta un caracter politic? Comasarea este cumva in concordanta cu standardele europene, deoarece nu este obligatorie si universala. Insa a importa forme fara fond este caracteristic romanilor, indiferent pe ce mal al Prutului se afla, si succesul standardizarii nu trebuie sa mire pe nimeni.

Cand evidentiez formele fara fond, ma bazez in primul rand pe parerea academicianului Demir Dragnev care, intr-un articol publicat de Jurnal de Chisinau, vorbea despre un aspect practic si anume ca "elevii nu se descurca in amalgamul de teme alcatuit in baza metodei integrate de predare a istoriei".

Fara prea mare convingere, parerea sa a fost contrata de catre unii profesori de liceu care au sustinut necesitatea descongestionarii materiei istorice.

Daca argumentele metodologice de standardizare si de usurare a activitatii elevilor sunt firave, atunci interpretarea comasarii in sens politic pare mai solida. Si, totusi, care-i adevarata intentie politica a guvernantilor in chestiunea istoriei?

Ministerul Educatiei este sincer propunandu-si indeplinirea unui standard european sau da curs unor presiuni externe (fostul ambasador rus de la Chisinau, Valeri Kuzmin, a declarat de mai multe ori fara rezerve ca nu-i place "Istoria romanilor", pentru ca este schimonosita si rusofoba) ce-si are propriii suporteri chiar in randul Aliantei?

In caz ca s-ar fi pastrat denumirea de "Istorie", cea de-a doua jumatate a intrebarii ar fi prevalat.

In schimb, noua forma, adica denumirea de "Istoria romanilor si universala", si noul continut, prezentat mai inainte in procente, tind sa incline balanta catre prima parte a intrebarii. Asta nu inseamna ca se justifica in vreun fel graba cu care s-a purces la anularea predarii "Istoriei romanilor" si "Istoriei universale" in mod separat. Constituie, sa zicem, o miscare politica cu atribut pozitiv, indreptata spre UE.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...