Tragedia din Moldova, statul kompromatului: Cele mai detestate cuvinte sunt astazi reforma si Europa - Interviu

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Sambata, 08 Octombrie 2016, ora 09:21
12001 citiri
Tragedia din Moldova, statul kompromatului: Cele mai detestate cuvinte sunt astazi reforma si Europa - Interviu
Foto: diez.md

Integrarea europeana nu mai este vazuta o solutie credibila pentru vindecarea Republicii Moldova, stat victima a propagandei rusesti, in care functioneaza un model preluat din Rusia - statul "kompromatului", afirma Vladimir Socor, analistul Fundatiei Jamestown din Washington, specializat in spatiul ex-sovietic.

Intr-un interviu pentru Ziare.com, Vladimir Socor a explicat resorturile puterii totale a lui Vlad Plahotniuc, stapanul absolut al tarii, felul in care acesta controleaza lupta prezidentiala si motivul pentru care il ridica pe socialistul Igor Dodon: "sa aduca RM intr-o situatie asemanatoare celei din Romania in anul 2000 - Vadim vs Iliescu. (...) Cele mai detestate cuvinte in R. Moldova sunt astazi reforma si Europa, pentru ca au fost atat de abuzate de catre guvernanti, (...) desi pericolul cel mai mare vine, ca intotdeauna, din partea Rusiei eterne".

Vladimir Socor a explicat si jocul pe care Germania si SUA il fac in Ucraina si Republica Moldova in interesul Rusiei.

Declaratii recente ale ambasadorului SUA la Chisinau au creat o furtuna mediatica. Cum apreciati dvs aceste declaratii?

Lipsite de tact diplomatic si nenecesare in continut. Care este el? Ca unirea Republicii Moldova (RM) cu Romania nu e de actualitate. Asta stim oricum, nu trebuie sa ni se reaminteasca, mai ales intr-un limbaj atat de categoric. Pragmatic vorbind, unirea este imposibila in perioada actuala. Ceea ce ii reprosez dlui Pettit este ca pare sa fi exclus aceasta posibilitate pentru viitor, in conditii pe care nu le putem prevedea astazi.

Dar cea mai daunatoare parte, in opinia mea, din declaratiile dlui Pettit a trecut neobservata si anume ca solutia pentru RM este acordarea unui statut special Transnistriei.

De ce e daunatoare?

Statutul special este un instrument al politicii de reexpansiune a influentei Rusiei, adaptat la situatia din RM si Ucraina, state vecine cu probleme asemanatoare. Rusia urmareste sa creeze enclave teritoriale care pe hartie sa apartina RM respectiv Ucrainei, dar in fapt sa fie instrumente de introducere si legalizare a influentei Rusiei in sistemele politice din cele doua tari.

In asa-zisul proces de la Minsk, in care se negociaza o solutie politica pentru teritoriul controlat de rusi in estul Ucrainei, Kievul este supus unor presiuni concentrice din partea Rusiei, Germaniei, Frantei si chiar din partea SUA, sa consimta la legalizarea regimului marioneta rusesc din Donetsk si Luhansk, sa accepte "alegerile" locale ca valabile si sa introduca in Constitutia Ucrainei statutul special pentru teritoriul respectiv.

Germania conduce aceasta initiativa in nume propriu mai degraba, fara a avea consimtamantul colectiv al UE si fara a avea o grupare stabila de state in jurul ei, cu exceptia Frantei. Iar SUA sustin din afara formatului oficial de negocieri acordarea statutucclui special.

De ce aceste presiuni?

In opinia mea si nu numai, administratia Obama a cautat din primavara lui 2015 o intelegere cu Rusia la nivel international, care sa cuprinda, eventual, Siria si Ucraina intr-un pachet comun, pentru a lasa o mostenire de politica externa din partea administratiei Obama. Un acord oarecare, indiferent de detalii, sa existe ceva acolo pentru istorie o mostenire care nu putea fi construita nici in Siria, nici in Ucraina decat cu acordul Rusiei.

Administratia Obama e foarte aproape de final, cred ca in urmatoarele saptamani nu mai e timp pentru o tranzactie cu Rusia. Asa ca presiunile americane asupra Ucrainei de a consimti la statutul special vor slabi si vor disparea.

Dar vor creste presiunile Germaniei, care detine presedintia OSCE anul acesta si vrea sa foloseasca aceasta platforma pentru a ajunge la intelegerea bilaterala cu Rusia inclusiv in chestiunea Ucrainei.

Chestiunile statutului special pentru teritoriile controlate de rusi in Ucraina si RM sunt strans corelate intre ele si asa trebuie privite. Cea care cedeaza prima creeaza precedentul care sa fie invocat impotriva celeilalte.

Negocierile oficiale in formatul 5+2 in privinta Transnistriei, din care SUA fac parte, au fost reluate anul acesta dupa o suspendare de doi ani la initiativa comuna a Germaniei si a Rusiei (surpriza, surpriza!) deoarece ambele considera ca RM este partea mai slaba care ar putea fi constransa sa creeze acest precedent. Cum SUA privesc RM din perspectiva Ucrainei, sustin acordarea statutului special, e drept nu atat de explicit cum o fac Rusia si Germania.

In negocierile de anul acesta, scopul declarat este de a obtine niste pasi mici care ar deschide usa unor negocieri politice pentru acordarea statutului special in 2017. Sunt trei pasi mici: dreptul Transnistriei de a inmatricula autovehicule cu simbolul ei, de a avea prefix telefonic international si dreptul universitatii de stat din Tiraspol de a pune propria stampila pe documentele de absolvire. Cele trei sunt prezentate Chisinaului ca masuri tehnice fara consecinte politice, ceea ce e complet fals.

Acesti pasi mici ar trebui consfintiti la reuniunea OSCE din noiembrie sau decembrie de la Berlin. Chisinaul rezista, desi a devenit izolat in negocierile din formatul 5+2, care au demonstrat un consens occidentalo-rus.

Rezistenta Chisinaului nu este de asteptat sa slabeasca in probabila presedintie a lui Igor Dodon?

Aveti dreptate. Notiunea de statut special e ilegitima si a fost mostenita de la negocierile bilaterale care au avut loc aproape 15 ani intre Moscova si Chisinau inainte de implicarea Occidentului.

Rusia foloseste aceasta notiune pentru a ascunde faptul ca avem de-a face cu un conflict international intre Rusia si RM. Moscova doreste sa acrediteze interpretarea, preluata de occidentali, ca ar fi vorba despre un conflict intern in RM, ceea ce e complet fals. Avem de a face cu un conflict interstatal punctat de Rusia impotriva RM pe teritoriul international recunoscut al RM.

Cum poate fi totusi rezolvat conflictul din Transnistria?

Nu exista o solutie fezabila. Nu toate problemele isi au rezolvarea atunci cand vrem noi. Pentru RM, in situatia ei actuala, sa incerce sa reintegreze Transnistria ar insemna desfiintarea statului. Moldova este un stat profund bolnav, disfunctional, cu foarte multe simptome ale unui stat esuat.

Existenta statului este in acest moment asigurata prin mijloace neconstitutionale de catre o persoana, Vlad Plahotniuc, care a concentrat toate parghiile puterii in mod neoficial. Dl Plahotniuc nici nu este un oligarh, oligarhia fiind un sistem de grup. Este un stapan care concentreaza si puterea financiara, si puterea politica.

Ce perspectiva vedeti pentru RM dupa alegerile prezidentiale?

Cu siguranta ca ele vor consolida stapanirea neconstitutionala a dlui Plahotniuc. Procesul de concentrare a puterii in mainile sale a inceput in 2009, cand comunistii au fost inlocuiti la putere de o alianta cu eticheta pro-europeana.

Dl Plahotniuc avea deja parghii importante in sistemul bancar de la care si-a extins domeniul si resursele in sistemul statal. Momentul crucial a fost dupa alegerile din 2010, cand cele trei partide ale aliantei numite pro-europeana si-au impartit intre ele institutiile statului, transformandu-le in interese de partid.

Partidul condus de facto de dl Plahotniuc si dependent in intregime de finantarea lui a obtinut justitia si ordinea publica. De atunci persoanele numite de dl Plahotniuc controleaza procuratura, Centrul national anticoruptie, Comisia nationala de integritate, agentiile de reglementare economica, ministerul Economiei si posturi cheie in conducerea institutiilor economice din proprietatea statului.

Sistemul acesta a instituit in RM un model de stat preluat din Rusia - statul "kompromatului". Este un termen rusesc, prescurtarea formulei "material compromitator".

Cei care detin contolul asupra agentiilor de drept si securitate colectioneaza sau fabrica materiale compromitatoare la adresa tuturor, adica a concurentilor si posibililor concurenti politici, dar si a aliatilor politici, cu scopul de a-i constrange sa colaboreze sau de a-i elimina prin santaj.

Materialele, reale sau fabricate, sunt date publicitatii selectiv, pricatura cu picatura, prin presa detinuta de aceleasi grupari pentru a constrange un politician sau un om de afaceri sa cedeze.

Acest sistem a aparut brusc la lumina in 2013 cand dl Plahotniuc a dezlantuit un val de kompromaturi impotriva rivalului sau politic Vlad Filat, premier la acea data. Au fost scene aproape de razboi civil in care agenti mascati si inarmati cu automate ai institutiilor controlate de Vlad Plahotniuc au controlat fara mandat institutii controlate de Vlad Filat.

Dl Filat a incercat in 2011 si 2013 sa se elibereze de imbratisarea sufocanta a lui V. Plahotniuc - teoretic aliat, in realitate rival. De fiecare data UE a intervenit energic fortand mana dlui Filat sa continue alianta cu dl Plahotniuc.

De ce?

Incompetenta e o explicatie plauzibila. Dar a fost si un motiv politic pe care il putem considera aproape nobil, de fapt, si cinic in acelasi timp.

In 2011 si 2013 se punea problema obtinerii consimtamantului politic al tuturor statelor UE pentru acceptarea RM ca partener de integrare si pentru ratificarea acordului de asociere intre RM si UE.

Moldova are performante neconvingatoare, motiv pentru care prietenii ei din UE au proclamat RM ca fiind o poveste de succes a parteneriatului cu UE. O operatiune de reclama pentru a facilita acceptarea RM in UE.

Mai mult, alegerile parlamentare anticipate ar fi adus comunistii in numar mare in noul Parlament, un partid care lansase, de altfel, orientarea europeana a RM cand era la putere. Dar denumirea de comunisti si imaginea lui Vladimir Voronin erau atat de negativ percepute in Occident incat ar fi fost greu de obtinut ratificarea acordului in conditiile unui guvern cu participarea lor. Politic era imposibil.

Acordul de asociere a fost ratificat in 2014, Moldova era pe culmile povestii de succes, mit neacceptat insa de populatia RM si care a compromis ideea europeana in aceasta tara. Au urmat alegerile parlamentare din noiembrie 2014 in care partidele intitulate pro-europene au obtinut numai 45% din voturi.

Iar in preajma alegerilor din noiembrie 2014 guvernul a fost informat ca s-a furat un miliard si a tinut informatia secreta ca sa nu compromita scrutinul. De atunci totul a mers in jos. Cetatenii RM traiau din e in ce mai prost, coruptia si emigratia erau din ce in ce mai grave.

Cele mai detestate cuvinte in RM sunt astazi reforma si Europa, pentru ca au fost atat de abuzate de catre guvernanti.

Rusia nu e un cuvant detestat?

Din nefericire, nu este, desi pericolul cel mai mare vine, ca intotdeauna, din partea Rusiei eterne. In 2004 preferinta cetatenilor RM pentru UE era peste 70%, iar pentru Rusia sub 30%, acum e aproape invers.

De ce?

Un motiv este ca RM este victima propagandei televiziunilor rusesti, dintre care cea mai pacatoasa este Canalul 1, retransmis de Canalul 1 din RM, proprietate a dlui Plahotniuc. Altul este discreditarea ideii europene, dupa cum v-am spus. In plus cetatenii RM vad crizele din interiorul UE, care a pierdut din magnetism chiar in ochii cetatenilor UE.

Integrarea europeana nu mai este vazuta in faza actuala o solutie credibila pentru vindecarea RM, un stat profund bolnav.

Cum vedeti rezultatul alegerilor?

Rezultatul lor este o chestiune secundara. Chestiunea fundamentala e capturarea statului de catre dl Plahotniuc care controleaza sistemul politic si economic fara sa aiba nicio responsabilitate constitutionala sau legala. Este un stapan neformal. Nu este un dictator clasic, nu comunica cu populatia, nu apare in public, nu se exprima pentru ca este incapabil sa o faca. Vorbeste rau, ca un om lipsit de educatie. E un fel de spectru. Sade in umbra si trage sforile.

In alegerile actuale dl Plahotniuc poate juca o gama foarte larga de carti. El are cativa candidati proprii minori care extrag voturi de la candidatii majori. In partea etichetata ca fiind pro-europeana sunt dl Ghimpu si dl Leanca care sustrag voturile de la candidatii opozitiei reale, Andrei Nastase si Maia Sanda.

Partidul populatiei rusofone condus de Ilan Shor, un satelit al dlui Plahotniuc, are menirea sa extraga voturi de la socialistul Igor Dodon si de la Dumitru Ciubasenco, candidatul partidului lui Renato Usatii. Si apelul dlui Voronin, liderul comunistilor, de a boicota alegerile are rolul de a sustrage voturi de la Igor Dodon.

Care e raportul dintre Plahotniuc si Dodon, favoritul din sondaje?

Vlad Plahotniuc a lasat partidul lui Igor Dodon sa creasca pana cand a devenit o amenintare. Dl Plahotniuc nu supune Partidul Socialistilor metodelor pe care le aplica altor partide: cumparare de deputati si primari, atacuri la televiziuni.

PS a fost lasat sa creasca pentru ca dlui Plahotniuc ii convine sa se prezinte si la Washington, si la Bucuresti, si la Bruxelles drept aparatorul RM impotriva pericolului reprezentat de dl Dodon si sa aduca RM intr-o situatie asemanatoare celei din Romania in anul 2000: Vadim vs Iliescu. De groaza lui Dodon toate partidele sa-l sustina pe Plahotniuc care sa devina reprezentantul independentei RM fata de Moscova.

Dar Vlad Plahotniuc si partidul sau sunt sabotorii integrarii europene a RM, care nu e in interesul lor. Ei vor sa-si faca mendrele in sistemul actual, vin din business-ul obscur al perioadei post sovietice si nu au nimic in comun cu valorile europene.

Cititi luni pe Ziare.com partea a doua a interviului cu analistul Vladimir Socor: cine sunt "soldatii" Rusiei in Europa? Este Romania in pericol? Ce vrea Vladmir Putin?

Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
#alegeri prezidentiale Moldova, #Plahotniuc Dodon Moldova, #Rusia Ucraina Moldova , #Moldova