Ziare.com

Unirea Basarabiei cu Romania, sarbatorita la Chisinau

Duminica, 27 Martie 2011, ora 18:35

   

Unirea Basarabiei cu Romania, sarbatorita la Chisinau
Ziua Unirii Basarabiei cu Romania, petrecuta acum 93 de ani, a fost sarbatorita, duminica, la Chisinau, dar au existat si persoane care au organizat proteste, iar un fruntas comunist a acuzat "patronii politici de la Bucuresti" ca submineaza statalitatea Moldovei.

Mai multe persoane au depus flori la mormintele celor care au votat actul de unire, in timp ce cativa membri ai Partidului Patriotii Moldovei au protestat in centrul Capitalei, scrie Romania Libera.

Cativa tineri din Romania au spus ca au venit la Chisinau special pentru a marca aceasta zi impreuna cu tinerii din Republica Moldova.

Organizatia de tineret a Partidului Liberal din Republica Moldova a anuntat ca va deschide un fond pentru a instala pietre comemorative la mormintele celor care au semnat actul de unire.

In paralel, cativa membri ai Partidului Patriotii Moldovei au organizat un flash-mob in fata monumentului lui Stefan cel Mare. "In 1918, la 27 martie, Moldova a fost cotropita de Romania regala", a afirmat presedintele "Patriotii Moldovei", Mihail Garguz.

"An de an, sustinuti din gros, si financiar, si ideologic, si logistic de catre patronii politici de la Bucuresti, promotorii lichidarii statalitatii moldovenesti flutura pe strazile Chisinaului steagurile unui stat strain, scandeaza slogane xenofobe, marsaluiesc de rand cu gruparile neonaziste romane si sfideaza in mod obraznic identitatea moldoveneasca a populatiei Republicii Moldova", a comentat pe blogul sau deputatul comunist Igor Dodon, unul dintre fruntasii opozitiei, al carui nume este luat in calcul atunci cand se vorbeste despre posibili succesori ai lui Vladimir Voronin.

Drept replica la sarbatorirea zilei de 27 martie, Dodon propune un nou slogan pentru moldovenii de pe ambele maluri ale Prutului. "Sa le raspundem cu un slogan si cu o campanie care pune accent pe identitatea noastra nationala, de moldoveni, care ne leaga de moldovenii din Moldova de peste Prut. Nu vom spune "Romania - pamant moldovenesc!", ci vom spune "Unire, moldoveni!". Sa redesteptam identitatea moldovenilor din Romania, sa ne apropiem spiritual, sa ne regasim ca doua parti separate ale aceluiasi popor - poporul moldovensc".

La 27 martie 1918, Sfatul Tarii a decis, cu majoritatea voturilor exprimate, semnarea Actului de Unire a Basarabiei cu Romania.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 2484 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
23 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

La 27 martie 1918, Sfatul Tarii a decis, cu majoritatea voturilor exprimate, semnarea Actului de Unire a Basarabiei cu Romania.

Portocaliii sunt interesați să cumpere voturi din Basarabia.Asta-i tot.
Portocaliilor să li aplice ceea ce a comis Cibi Barna.
Adelante!

 

O idee !

Daca se va trece la organizarea Rominiei in cinci regiuni,atunci propun ca Moldova sa fie reintregita cu Republica Moldova. Astfel in cazul ruperii in fractiuni a teritoriului,Moldova va putea bine mersi supravietui in Europa. De fapt asta se si urmareste de catre Eurolaci,sa desprinda Ardealul si sa-l alipeasca Ungariei prin ruperea in cinci.Noi moldovenii nu dorim asa ceva,dar daca se va ajunge,macar sa fim impreuna.

@gonz: "La 27 martie 1918, Sfatul Tarii a decis..."

Fara intentii ascunse, ceilalti cetateni stiau ceva?

27 martie 1918 - Unirea Basarabiei cu Romania

La 27 martie 1918 a fost convocat Sfatul Ţării, care s-a intrunit in sala mare a Parlamentului de la Chisinău. In sală au fost prezenti presedintele Consiliului de Ministri al Republicii Moldovenesti, Daniel Ciugureanu, toti membrii guvernului si primul ministru roman, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand I.

Presedintele Sfatului Ţării, Ion Inculet, deschide adunarea, precizand că aceasta "va fi o sedintă istorică pentru natiunea romană".

In continuare, Alexandru Marghiloman a prezentat garantiile guvernului pentru respectarea conditiilor propuse de basarabeni in vederea unirii cu Romania. Apoi, primul ministru roman si suita sa au părăsit sala de sedintă, spre a-i lăsa pe parlamentarii basarabeni să discute cu deplină libertate si să voteze după cum le dictează constiinta.

Actul unirii Basarabiei cu Romania a fost citit in fata Sfatului Ţării de secretarul acestuia, Ion Buzdugan.

După dezbateri aprinse, s-a trecut la votare. Reprezentantii minoritătilor nationale, 30 la sută din totalul de 150 de deputati, au cerut, in general, vot secret, iar apoi s-au abtinut ori au votat impotrivă.

Rezultatul votului pentru unirea Basarabiei cu Romania a fost concludent: 86 voturi pentru, 3 impotrivă, 36 de abtineri, 13 deputati absenti.

In felul acesta, dintre toate provinciile romanesti aflate sub dominatie străină, Basarabia a fost prima care s-a unit cu Romania, deschizind astfel marele act al reintregirii si celorlalte provincii romanesti – Bucovina si Transilvania – cu tara mamă.

 

La sfarsitul anului 1918 toate tinuturile romanesti erau unite, formand Romania Mare.

Aruncand o privire inapoi, in istoria zbuciumată a Basarabiei, retinem anul 1812 in care a avut loc unul din cele mai dureroase momente ale istoriei natiei romane, o rană adancă in trupul tării si in sufletul neamului romanesc, pierderea Basarabiei.

In urma războiului ruso-turc dintre anii 1806-1812, incheiat prin Tratatul de pace de la Bucuresti (16/28 mai 1812), Rusia taristă anexează teritoriul cuprins intre Nistru si Prut (Basarabia).

Astfel, Turcia invinsă in război a cedat Rusiei, Ţarului Alexandru I, un teritoriu care nu i-a apartinut niciodată – Basarabia. Abandonarea acestui teritoriu romanesc reprezenta un act de trădare a intelegerii incheiate in trecut intre Moldova si Imperiul Otoman, care se angajase a păstra nestirbite granitele principatelor.

 

In primii ani de ocupatie, Rusia a acordat Basarabiei o anumită autonomie, respectandu-i particularitătile locale, promovand chiar legi in acest sens.

In deceniile următoare, insă, este initiată o dură politică de deznationalizare si rusificare a populatiei moldovenesti.

In 1829 este creat cadrul pentru introducerea limbii ruse ca limbă oficială, iar in 1867 limba romană este eliminată complet din scoli si biserică, pentru ca in 1871 Basarabia să fie inglobată in randul guberniilor Imperiului tarist, urmand a fi condusă după legile rusesti.

Pentru a slăbi elementul romanesc de aici, rusii au făcut colonizări de diferite neamuri pe teritoriul Basarabiei.

In timp ce in Basarabia se făceau colonizări de străini, multi romani erau fortati să părăsească tara lor de bastină, fiind deportati in diferite părti ale Imperiului Rus, pe fluviile Volga, Amur si in Siberia.

Momentul istoric pentru făurirea Romaniei Mari s-a ivit la sfarsitul primului război mondial, intr-un climat international favorabil, ca urmare a succeselor si victoriilor Antantei asupra Puterilor Centrale si a prăbusirii imperiilor multinationale: tarist si austro-ungar.

Haosul provocat in Rusia de primul război mondial, marile prefaceri politice din cadrul revolutiei ruse din 1917, care a dus la abolirea autocratiei tariste, a atins toate provinciile Imperiului tarist.

Ca si in alte părti ale continentului, miscarea natională a cuprins masele populare romanesti din teritoriul situat intre Nistru si Prut – Basarabia.

Fruntasii romani din Basarabia – Pantelimon Halipa, Dan Ciugureanu, Stefan Ciobanu, Ion Pelivan, Constantin Stere s.a. – intelegeau că apărea posibilitatea unirii Basarabiei cu Romania.

O contributie importantă la trezirea si dezvoltarea constiintei unitătii nationale a romanilor din Basarabia a avut-o, intre anii 1917-1918, grupul de refugiati transilvăneni si bucovineni alcătuit din militanti si patrioti de prestigiu, in frunte cu Onis

O lungă inlăntuire de evenimente, de fapte si intamplări a avut loc atunci in Basarabia, in vederea obtinerii treptate a autonomiei si independentei, iar apoi unirea cu Romania.

In Basarabia, miscarea de emancipare natională a cunoscut un remarcabil progres prin organizarea la Chisinău (2-7 noiembrie 1917) a Congresului Ostasilor Moldoveni, cu participarea a 989 delegati, soldati si ofiteri, reprezentand peste 300.000 de romani basarabeni mobilizati pe toate fronturile, unde luptau sub steagul rusesc.

Intr-o atmosferă de avant, Congresul a proclamat autonomia politică si teritorială a Basarabiei, a hotărat constituirea fortelor armate proprii si convocarea unui organ reprezentativ destinat să conducă Basarabia: Sfatul Ţării.

Intrunit la 21 noiembrie/4 decembrie 1917, Sfatul Ţării a ales in functia de presedinte pe Ion Inculet, conferentiar la Universitatea din Petrograd; el fusese trimis in iunie 1917 impreună cu Pantelimon Erhan in Basarabia de guvernul provizoriu al lui Kerenski, pentru a incuraja schimbările revolutionare, dar nu pe baze nationale, ci sociale, ambii fiind initial ostili separării de Rusia si apropierii sau unirii cu Romania.

La 2/15 decembrie Sfatul Ţării proclamă Republica Democratică Moldovenească Autonomă in cadrul Federatiei Ruse, iar la 24 ianuarie/6 februarie 1918 se trece la o nouă fază, superioară, Republica Moldovenească Independentă.

Presedintele Republicii era Ion Inculet, iar guvernul, numit Consiliu de directori, il avea in frunte pe Pantelimon Erhan, apoi pe Daniel Ciugureanu.

In iarna anilor 1917-1918, Republica Moldovenească traversa o profundă criză politică, socială si natională.

Guvernul sovietic, prezidat de Lenin, refuză să-i recunoască Basarabiei dreptul la autodeterminare. Mai mult, cu ajutorul trupelor rusesti aduse in Basarabia din Odessa si Ţările Baltice, incerca să pună din nou stăpanire pe ea si să instaureze puterea sovietică.

La 5 ianuarie, trupele rusesti, impreună cu formatiunile bolsevice inarmate, ocupă Chisinăul, instaland un comandament numit Frondotel, constituit din elementele cele mai corupte, fugite de pe front, unii dintre ei fosti detinuti de drept comun. Se fac ar

Membrii Consiliului Director erau imprăstiati in toată tara. Sunt arestati membrii Comisiei interaliate pentru aprovizionarea armatei. Seful Statului Major al trupelor bolsevice din Chisinău declara la 13 ianuarie 1918: "Ne gandim să lichidăm astăzi-maine Sfatul Ţării si Directoratul".

Armistitiul incheiat la 5 decembrie 1917 la Brest-Litovsk intre Rusia Sovietică si armatele Germaniei si Austro-Ungariei a sporit haosul din armata rusă, declansat de revolutia bolsevică, dar si dezastrul produs in retragerea ei in descompunere si debandadă asupra Moldovei si Basarabiei la dimensiuni greu de imaginat.

Armatei ruse in retragere de pe front i s-au alăturat grupuri bolsevice inarmate, ce terorizau populatia Basarabiei, dand foc la proprietăti, asasinand pe burjui – proprietari si arendasi. Au fost distruse si incendiate toate conacele si instalatiile mosi

Situatia din Basarabia devenea tot mai gravă. Blocul Moldovenesc, văzand că numai prin forte propii apărarea nu mai putea fi asigurată, a cerut ajutor militar Romaniei. Guvernul roman, condus de Ion I. C. Brătianu, a hotărat să acorde ajutorul solicitat de Republica Moldovenească.

La 8 ianuarie 1918, patru divizii ale armatei romane, comandate de generalul Ernest Brosteanu, au trecut Prutul. In ziua de 13 ianuarie 1918, armatele romane intră triumfal in Chisinău, unde au fraternizat cu armata basarabeană.

Intrarea armatei romane a fost primită de populatie cu entuziasm greu de redat. Plangea lumea de bucurie la privirea ostasilor romani care, sub steagurile biruitoare de la Oituz, Mărăsti si Mărăsesti, isi făceau intrarea in capitala Basarabiei.

Dezarmarea trupelor sovietice aflate in Basarabia a atras replica dură din partea guvernului sovietic: după ce, la 1/14 ianuarie 1918, ministrul roman de la Petrograd, C. Diamandy, si membrii misiunii militare romane au fost arestati, la 13/26 ianuarie a decis ruperea relatiilor diplomatice cu Romania si confiscarea tezaurului Romaniei aflat la Moscova.

Tu te auzi pe tine?

Rusii erau in razboi civil, daca ar fi avut timp de Romania o zburau de pe planeta asta!

Era in centura de meteoriti :)

.

In această atmosferă de mari frămantări, dar de data aceasta si de mare entuziasm national, s-a ajuns la istorica zi de 27 martie 1918 cand Sfatul Ţării a decis unirea Basarabiei cu Romania.

"Republica Moldovenească (Basarabia) – se arată in declaratie – in hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră si vechile granite cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută si mai bine de ani din trupul vechii Moldove, in puterea dreptului istoric si al dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-si hotărască soarta lor de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa, Romania".

Actul de unire a Basarabiei cu Romania, elaborat si votat la Chisinău, urma să fie ratificat de Ţara Mamă. Prin Decretul nr. 842 din 8 aprilie 1918 dat la Iasi, regele Ferdinand a promulgat votul dat in Sfatul Ţării si astfel s-a consfintit unirea definitivă a acestei provincii romanesti cu patria mamă.

BRAVO DUTTY !!!

...

Citi au fost, domne? Si de-o parte si de alta?

Tipic pentru ziare.com, informatia cheie lispeste!

 

SONDAJ // In timp ce vorbitorii de limbă rusă califică actul unirii Basarabiei cu Romania drept "anexare", cei de romană "nu sunt la curent" ce s-a produs pe 27 martie 1918(sursa jurnal.md)

Cea mai mare parte a moldovenilor intervievati habar nu au ce s-a intamplat pe 27 martie 1918. Acest fapt l-am constatat in urma unui sondaj pe care l-am realizat in centrul capitalei. In timp ce majoritatea vorbitorilor de limbă rusă mi-au răspuns calm că, la 27 martie 1918, Romania "a ocupat" / "a anexat" Basarabia, o bună parte dintre cei de romană, tulburati (unii chiar m-au bruscat), mi-au spus fie că "nu au idee", fie că "nu sunt la curent". Cei mai multi dintre moldovenii care "nu sunt in curent" in ceea ce priveste evenimentul de la 27 martie 1918 au fost elevi si studenti.

Anatol, 82 de ani, inginer: "După mine, au venit romanii la putere cu totul, Romania a cucerit complet Basarabia, asta a durat pană in 1941".

Svetlana, 36 de ani, economistă: "Vorbiti probabil despre unirea Moldovei cu Romania. De fapt, nu e vorba de unire, ci de anexare a unui teritoriu, acest eveniment este anexare".

Artur, 20 de ani, student: "Nu sunt la curent".

Tudor, 22 de ani, student: "1918… Nu stiu, nu pot să vă spun".

Dumitru, 63 de ani, pensionar: "Pe 27 martie… Pe 27 aprilie anul acesta? A… in 1918. In octombrie 1917 stiu ce s-a intamplat, revolutia din octombrie".

Lena, 17 ani, elevă: "Nu stiu".

Andrei, 21 de ani, student: "In 1918, s-a destrămat Uniunea Sovietică. Lenin a venit la putere. Basarabia s-a unit cu Romania".

Natalia, 22 de ani, studentă: "In 1918 s-a incheiat Primul Război Mondial si s-a realizat Marea Unire".

Vasile, 45 de ani, profesor: "Martie… 1918? A murit Mateevici".

Politist, locotenent: "Matale ai o legitimatie oarecare, auzi ce vorbesc eu!…"

Un grup de elevi de la Liceul Teoretic "Gheorghe Asachi": "Ceva cu Romania. Haideti, uăi, la lectii".

Arcadie, 63 de ani, muncitor: "Probabil, ceva legat de Romania si Moldova. A… Romania a ocupat Basarabia".

Alina, 22 de ani, studentă: "S-au unit Ţările Romane. In 1918, s-au unit Ţările Romane, Ţara Romană si Ţara Moldovei. Cuza le-a unit".

O doamnă, 62 de ani, pedagog: "Unirea Basarabiei cu Romania".

Svetlana, profesoară, 40 de ani: "S-au intamplat multe care nu trebuiau să se intample".

Constantin, 84 de ani, profesor universitar, la pensie: "In 1918, la 27 martie, s-a produs un eveniment foarte important pentru soarta noastră, Basarabia s-a unit cu Ţara-mamă, Romania".

Potrivit Corinei Lungu, reprezentantă a Ministerului Educatiei, studierea unirii Basarabiei cu Romania (27 martie 1918) este obligatorie pentru toate profilurile existente in liceele din RM. Subiectul respectiv se studiază din clasa a IV-a, pentru clasa a VIII-a, curricula prevede o studiere aprofundată a contextului intern si extern al Marii Uniri de la 1918, in clasa a XI-a se studiază la un nivel mai teoretic.

 

Ce oameni faini, preocupati de problemele lor de zi cu zi, n-au timp de politica.

.

stati in Moldova,la noi veniti doar pt cetatenie,nu de dragul Romaniei...

mai lasati-ma cu Modova,bla bla bla...

 
 

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor