"Poland First" - Donald Trump la Varsovia (I)

Din multe puncte de vedere, pentru estul Europei, evenimentul central al saptamanii care se incheie este vizita la Varsovia a presedintelui american, Donald Trump.

Este important sa intelegem cateva lucruri. In primul rand, pentru ce merge Trump la Varsovia? Pretextul oficial al vizitei presedintelui american este plin de semnificatii: participarea la cel de-al doilea summit al Initiativei "celor trei mari", vehicolul ambitiilor poloneze de a deveni liderul estului Europei.

Intalnirea celor 12 sefi de stat europeni, participanti la formatul "celor trei mari" era programata initial la Wroclaw, capitala Sileziei dar, din motive de securitate se spune, s-a mutat la Varsovia. Poate ca, tot simbolic, este binevenita mutarea de la Wroclaw; acesta este fostul oras german Breslau, capitala Sileziei germane pana la Conferinta de la Postdam (1945) si reprezinta, pentru germani, amintirea dureroasa a "mutarii fortate" de catre sovietici si polonezi a peste 4,5 milioane de germani dincolo de linia Oder-Neisse, mutare in care au murit 650.000 de suflete.

Pe de alta parte, Initiativa celor Trei Mari este "proiectul de tara al Poloniei" si consta in legarea Marii Baltice de cele doua mari sudice, Marea Neagra si Adriatica, printr-un coridor de 12 state, care sa permita Poloniei sa isi exercite influenta si leadership-ul natural al celui mai mare stat estic (aproape 40 de milioane de locuitori).

Practic, polonezii ar dori sa genereze un nou format politic, care sa cuprinda tot estul Uniunii Europene (cele trei state baltice, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Croatia, Slovenia, Bulgaria, Austria si Romania) si astfel, sa mute paradigma acestei regiuni de la pozitionarea pe axa Est-Vest (raportarea la Germania si la Federatia Rusa) catre pozitionarea pe axa Nord-Sud (raportarea la regiunea insasi).

Ambitiile polonezilor vin din trecutul interbelic, atunci cand Josef Pilsudsky a lansat conceptul Intermarium (Miedzymorze), un proiect de federatie cuprinzand Lituania, Letonia, Estonia, Finlanda, Belarus, Ucraina, Ungaria, Romania, Iugoslavia si Cehoslovacia. Acest proiect a avut parte de opozitia axei Est-Vest, atat URSS cat si Germania si Marea Britanie opunandu-se acestuia.

In timpul ocupatiei sovietice, polonezii au uitat subiectul, dar l-au descoperit subit in 1991, cand s-a format grupul Visegrad (Polonia, Ungaria si initial Cehoslovacia, iar din 1993 cu Cehia si Slovacia), un grup cu obiectivul clar de a defini o regiune central-europeana, delimitata clar atat de nefrecventabilele Romania si Bulgaria, cat si de belicoasele republici iugoslave.

Acest grup, numit in cancelarii V4, a concentrat practic, premiantii fostului lagar socialist si i-a propulsat impreuna in NATO si UE. Dupa venirea la putere in Polonia a conservatorilor (PIS) si a FIDESZ in Ungaria, formatul V4 a fost relansat cu forta, devenind un for de coagulare a identitatii esticilor, vazuta ca opozitie la suprematia strivitoare a Germaniei in Europa. Pe acest fond, presedintele polonez Duda lanseaza Initiativa celor Trei Mari, impreuna cu omologul sau croat la Dubrovnik (2016), initiativa la care au aderat toate statele estice din Uniunea Europeana, plus enigmatica si bine-pozitionata Austrie.

In acest context, Trump merge la Varsovia sa "binecuvanteze" initiativa presedintelui Duda, intr-un gest care marcheaza multe puncte simbolice:

- este o revenire la vizita presedintelui G.W. Bush, care a vizitat la inceputul mandatului sau Polonia, in 2001, inainte de a vizita statele vestice;

- este, in acelasi timp, o vizita facuta in fieful campionului (PIS- partidul care conduce Polonia) contestarii excesivitatii Uniunii Europene si al campionului luptei pentru redarea de suveranitate statelor nationale;

- este si o vizita intr-una din cele numai cinci tari din NATO care aloca 2% bugetului de aparare, tara care va primi anul acesta vizita a 5.000 de militari americani pe parcursul a doua exercitii;

- este si o vizita de multumire pentru sutele de mii de polonezi-americani care l-au ajutat pe Trump sa castige anul trecut state-cheie, precum Michigan, Wisconsin si Pennsylvania;

- este si o vizita de promovare a exporturilor americane- modalitate de a recastiga influenta globala prin exportul masiv de gaz si titei, in contextul in care initiativa celor trei mari doreste sa dezvolte o infrastructura energetica regionala, oferind exportatorilor americani de gaz natural lichefiat (LNG) o piata care vrea sa indulceasca amarul monopolului rusesc (in iunie a sosit primul transport de LNG american in Polonia).

Simbolismul vizitei este subliniat si de momentul central al zilei de 6 iulie: Trump tine un discurs istoric in Piata Krasinski, in fata monumentului ridicat pentru omagierea celor 200.000 polonezi ucisi de gloantele germane si siretenia sovietica in timpul revoltei varsovienilor din 1944.

Ar fi interesant de retinut si faptul ca sunt doua absente notabile la Varsovia: presedintele ceh si cel austriac. Inca de acum doua saptamani, Gazeta Wyborcza cita un diplomat ceh care anunta absenta tarii sale de la summit, pe motiv ca initiativa celor trei mari este "prea vizibil apropiata de cea originala a lui Pilsudsky". Pe de alta parte, atat premierul Orban Viktor este un sustinator al liniei poloneze (desi si-a tradat vecinul atunci cand a votat pentru un nou mandat al lui Donald Tusk), cat si presedintele extremistilor de la Jobbik, Vona Gabor, ba chiar si Andras Schiffer, fostul presedinte al partidului liberalo-ecologist (de opozitie) LMP- "Politica poate fi diferita".

Desi principala caracteristica a acestei vizite este considerata a fi impulsionarea (voita sau involuntara) de a face o Polonie si mai confruntationala in Uniunea Europeana germanizata, aspectele economice sunt cel putin la fel de importante.

In prim plan se afla, desigur, forta economica a formatului V4, un grup cu 65 milioane de consumatori, cu un PIB agregat de aproape 2.000 miliarde USD (practic cat o Italie, si demografic, si economic).

Pe plan secund se afla efortul de dezvoltare a terminalelor de LNG (cel polonez, pe coasta baltica este deja gata, cel croat urmand a fi gata in 2019), vazute ca instrumente de consolidare a suprematiei politice americane in regiune.

In al treilea rand, polonezii promoveaza agresiv "cel mai important proiect de infrastructura regionala", autostrada Via Carpatia (care sa lege estul polonez sarac de la Marea Baltica de portul grecesc Salonic, trecand prin Romania).

In context, sa observam ca 57% din comertul exterior polonez este cu Vestul Europei, datorita retelei de autostrazi care conecteaza Polonia doar cu Germania, in vreme ce totusi 23% din comert se duce catre partenerii regionali.

Pentru acest tip de politica poloneza (de cautare si mentinere a rolului de lider regional), Romania devine esentiala, atat in plan energetic, cat si in sens larg politic, pe canale directe sau indirecte fiind curtata pentru formatul largit V6 (V4 plus Romania si Bulgaria sau Croatia). Efortul polonez se loveste insa de prioritatea romaneasca de a ne alatura "nucleului dur" al Uniunii Europene, adica Germaniei; or, Germania, ca de altfel toate tarile mari, nu prea agreeaza formate regionale, mai ales conduse de polonezii razvratiti.

In contextul in care consumul de gaz in Europa va creste pana in 2030 doar cu 4%, iar in regiune cu 14% (in special in Polonia), resursele energetice ale Romaniei devin interesante, iar presiunea pe construirea unor conducte de transport la nivel regional creste.

Opt dintre statele initiativei celor trei mari au sustinut initierea unui coridor de gaze Nord-Sud (NSGC) in 2011 si aceleasi state au participat la lansarea "Central and South-Eastern Europe Gas Connectivity"- CESEC, in vederea constructiei de infrastructura pentru aducerea gazului caspic (azer, in principiu).

Uniunea Europeana finanteaza proiecte de interes comun in domeniul gazelor, astfel incat din totalul proiectelor finantate prin facilitatea "Conecting Europe", 90% provin din statele membre ale sus-numitei initiative. Polonia este implicata in 8 proiecte regionale (4 cu finantare europeana) iar Romania in 10 (numai 2 cu finantare europeana).

Se pare ca Romania a ales o cale de compromis: gazduirea in 2018 a forumului anual al initiativei celor trei mari. Este un inceput de asumare a geografiei...

Citeste duminica partea a doua a analizei semnata Petrisor Peiu, "Visegrad 6 - o tinta mult prea indepartata

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...

Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?

Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...