Macron s-a adresat natiunii: I-a convins pe protestatari sa renunte? Ce invatam din lectia oferita Frantei de "vestele galbene"

Miercuri, 12 Decembrie 2018, ora 07:35
5705 citiri
Macron s-a adresat natiunii: I-a convins pe protestatari sa renunte? Ce invatam din lectia oferita Frantei de "vestele galbene"
Foto: Arhiva Hepta.ro

Presedintele Frantei, Emmanuel Macron, s-a adresat luni seara natiunii pe fondul protestelor violente care s-au suprapus in ultimele saptamani cu miscarea "vestelor galbene". A reusit tanarul si neexperimentatul sef de stat sa puna capat celei mai mari crize din mandatul sau?

Multi analisti experimentati spun ca toata lumea are de invatat din ceea ce se intampla acum in Franta. Traim vremuri noi, in care miscarile de strada se organizeaza difuz, pe retelele de socializare, nu au lideri asumati si le pot exploda oricand in fata politicienilor care nu sunt capabili sa tina multimile in frau.

Iesirea presedintelui Emmanuel Macron a fost precedata de o serie intreaga de masuri fara de care n-ar fi avut loc. Din fericire, autoritatile s-au miscat mai bine sambata aceasta, fata de weekendurile anterioare. Luni seara, circa 23 de milioane de oameni au urmarit declaratiile presedintelui Frantei.

"S-a depasit recordul de audienta, au fost mai multi decat cei care s-au uitat la finala Campionatului Mondial de fotbal jucata de Franta cu Croatia", ne-a spus jurnalistul Paul Cozighian (corespondent Le Figaro), care a acceptat sa continue seria de relatari inceputa saptamana trecuta.

Cum s-au pregatit autoritatile sambata asta

"De departe, vazand ce e la televizor, pare ca e sfarsitul lumii la Paris. Nu e chiar asa, dar si eu am stat sambata si m-am uitat, de-a fir a par, toata ziua. M-a impresionat sa vad blindate pe strazile Parisului, e prima oara cand vad asa ceva", ne-a povestit Paul Cozighian.

Si, de data asta, fortele de ordine au fost mai eficiente.

"Toata ziua de sambata am vazut imagini cu gaze lacrimogene si baricade care, foarte rapid, erau daramate. Politia a intervenit mult mai eficace, i-a controlat de cand au venit in Paris (in gari, la intrarile pe sosele), i-au ridicat pe cei care aveau in rucsac sau in portbagaj obiecte contondente. Si pentru asta au avut un acord special dat de procurorul republicii.

Deci i-au potolit, pe unii i-au bagat in arest. Se pare ca sunt circa 300 de oameni care vor fi judecati rapid si condamnati la tot felul de pedepse cu inchisoarea. Macron asta a si vrut inainte sa vorbeasca: 'Ne calmam, terminam cu spartul si cu dezordinea, dupa care stam de vorba'. Si a reusit", spune jurnalistul.

Paul Cozighian a reamintit ca "vestele galbene" sunt impartite in doua grupuri.

"Sunt unii radicali, care vor sa il dea jos pe Macron si care sunt agitati, dar e si un grup de pacifisti, cei care au spus ca nu vor sa fie asemuiti cu teroristii si vandalii, vor doar ca lumea sa traiasca mai bine.

Acestia din urma au fost primiti de premier vineri seara, in ajunul manifestatiei - o delegatie formata din 7 oameni de la 'vestele galbene libere', cum s-au autointitulat. Au avut o discutie de cam o ora si jumatate foarte constructiva, dar acest lucru a trecut neobservat, pentru ca toata lumea era cu ochii doar pe scandal.

Tot saptamana trecuta a mai avut loc o masa rotunda la Ministerul Muncii, intre tot felul de specialisti si reprezentanti ai 'vestelor galbene', deci niciun moment dialogul nu a fost intrerupt, dar e cam cum e la noi cu Justitia - toata lumea vorbeste despre ea si nu mai observam alte subiecte - asa e si la ei. Iar sambata, protestele nu au mai avut aceeasi intensitate", a adaugat acesta.

Intrebat cine sunt cei violenti si ce vor, Paul Cozighian a spus ca distrugerile de magazine "tin in continuare de derbedeii Parisului".

"Acestia profita ca se apropie Craciunul (nici ei nu o duc bine) si li s-a adus pe tava sansa sa isi umple buzunarele. Au asteptat sa se faca intuneric, au evitat zonele cu Politie si s-au dus acolo unde au putut (pentru ca nu tot Parisul a fost baricadat si cu obloanele buticurilor trase) sa sparga. De exemplu, magazinele de telefonie mobila si de articole sportive (ce-i intereseaza pe pusti?).

Am vazut o analiza pe media de varsta a protestatarilor: scadea de dimineata pana seara, pe masura ce se lasa intunericul. Dimineata au fost pensionarii si oamenii veniti din provincie, cu trenuri, cu masini, si care trebuiau sa se intoarca inapoi acasa, de pe la 17:30 - 18:00. Asa ca au ramas derbedeii din zona Parisului si din suburbii. Se spune ca, seara, in Piata Republicii, media de varsta a protestatarilor era intre 16 si 24 de ani.

Acestia deja nu mai au nicio treaba cu 'vestele galbene' sau cu veniturile etc., multi dintre ei traiesc de azi pe maine, sunt inca in scoli sau fac joburi de zilieri", ne-a mai precizat corespondentul Le Figaro.

Declaratia lui Macron, cadru cu cadru

Fost regizor de film, Paul Cozighian ne-a dezvaluit ce i-a atras lui atentia cu privire la declaratia presedintelui Frantei, care a tinut putin peste 12 minute.

"Discursul a fost inregistrat. El a pregatit cumva show-ul. S-a vazut toata ziua cu reprezentanti ai sindicatelor si patronatelor (dar nu s-a vazut cu reprezentanti ai 'vestelor galbene' nici de data asta, nu a fost nimeni din partea lor la discutii cu el) . Au mai fost reprezentanti din tara, de la primarii, prefecturi, iar discutiile au durat aproape 5 ore, incepand de la 10 dimineata.

Dupa care el a ramas cu premierul la o discutie, un ceas-doua, a tras niste concluzii, n-a lasat sa transpire nimic public, dupa care s-a inchis la el in birou si a facut aceste declaratii. Mie mi s-a parut ciudat ca a inregistrat totul si n-a vorbit in direct.

Si aici sunt niste mesaje care trebuie traduse cumva.

Un mesaj inregistrat inseamna pentru francezi ori ca nu este o treaba foarte importanta in ochii celui care face declaratiile, ori ca, poate, are o teama. Macron a fost, totusi, pus la colt in perioada asta, e prima mare criza careia ii are de facut fata si s-o fi temut sa nu greseasca ceva, asa ca a preferat sa inregistreze totul.

Ca fost regizor de film, am mai remarcat ceva. Era usor neras, era tras la fata, se vedea ca a fost machiat peste. Si asta tradeaza o anumita stare de spirit, nu era Macron cel stralucitor si volubil, gata sa gesticuleze, cum e el de obicei.

A fost imobil, nici n-a clipit, citea de pe un prompter. Parea ceva fals, nu era credibil deloc, a citit fara emotie, in fata unei camere, fara interlocutori. De obicei, din biroul sau de la Elysee e intervievat de cel putin doi interlocutori, jurnalisti. E prima oara cand vedem asa ceva, nu e genul lui Macron", a comentat jurnalistul.

Ce mesaje importante a transmis Macron

In ce priveste continutul discursului public sustinut de presedintele francez, Paul Cozighian a notat cateva idei importante si contextul lor.

"A inceput prin a vorbi despre violente. Cata vreme sunt violente, nu poate fi dialog, asa ca el se bucura ca, in sfarsit, putem sa stam calmi si sa vorbim. Daca sambata am fi vazut acelasi gen de violente ca in sambata precedenta, el n-ar fi luat cuvantul. A asteptat ca lucrurile sa se calmeze.

Apoi, a spus ca a inteles furia si indignarea oamenilor, mai ales legata de taxa pe carburant, dar a subliniat ca ea e mult mai profunda, ca oamenii au salarii modeste, pensii modeste etc. Si ca suntem la capatul a 40 de ani de nemultumiri care s-au adunat.

Nu si-a cerut scuze (pentru ca multi l-au acuzat ca ii trateaza cu superioritate pe protestatari), dar a admis ca, de un an si jumatate de cand e presedinte, nu a stiut sa dea un raspuns puternic la nemultumirile lor si ca e posibil ca anumite lucruri pe care le-a spus sa ii fi deranjat pe oameni. Dar a repetat de mai multe ori: 'Legitimitatea mea vine de la voi, voi m-ati ales, lasati-ma sa fac ce am promis'. Si, din punctul meu de vedere, in ciuda a ceea ce spun cei care sustin ca dupa toata aceasta nebunie Macron risca sa isi piarda functia, mie mi se pare ca, dimpotriva, e un bun motiv sa repreia tara in maini.

Apoi, este o fraza foarte importanta: A spus ca vrea sa introduca starea de urgenta economica si sociala, pe care a explicat-o foarte pe scurt. A zis ca vor sa dea drumul la investitii masive in ceea ce priveste educatia profesionala in scoli. E o idee mai veche in Franta: tineretul, oamenii in general, trebuie sa inteleaga ca pe parcursul unei vieti profesionale trebuie sa invete sa faca mai multe lucruri deoarece, cu siguranta, viata ii va obliga sa isi schimbe profesia de mai multe ori.

In ceea ce priveste impozitul pe marile averi, a ramas pe aceeasi linie. Aici sunt multe de spus, dar e important ca pana in maximum 10% din populatie e implicata in acest impozit si sumele care nu se mai recupereaza de acolo sunt de ordinul a 3-4 miliarde de euro, deci nu acolo este problema. Asta e un steag agitat de stanga si de extrema stanga de fiecare data, ele sustinand ca Macron este presedintele bogatilor. Cei de dreapta spun ca e o masura buna si uite ca nu a renuntat, nici n-a pomenit despre chestia asta, a trecut pe langa ea. Si cat e el la putere nu o va schimba.

A mai anuntat ca, de la 1 ianuarie, salariul minim va fi majorat cu 100 de euro, dar, atentie! i-a menajat pe patroni, pentru ca acesti bani vor fi acordati de stat, pe patroni nu-i va costa nimic, nu vor fi impozitati, si nici salariatii nu vor plati in plus. Este un cadou defiscalizat, iar salariile minime vor ajunge de la 1 ianuarie la aproape 1.600 de euro (1.598 mai exact).

A doua masura importanta a fost aceea ca firmele care isi pot permite sa acorde o prima, un bonus la sfarsitul anului, salariatilor. Nici acest bonus nu va fi impozitat, e un fel de al 13-lea salariu. Analizele de marti dimineata aratau ca el avea acest proiect in programul cu care a fost ales, dar era o reforma pe care voia sa o introduca abia in 2022. Din cauza presiunii strazii, o baga de anul asta.

A treia masura tine de pensionari: Cei care castiga pana in 2.000 de euro pensie nu vor mai fi impozitati (e o chestiune mai complicata, o taxa inventata pe vremea lui Mitterand).

Si, in plus, a defiscalizat din nou orele suplimentare, ceea ce facuse si Sarkozy. Era o mare problema in Franta, o masura introdusa in 2007 si retrasa in 2012.

Pe scurt, Macron a dat cateva lucruri oamenilor nevoiasi neafectand patronatul", a punctat Paul Cozighian.

A reusit Emmanuel Macron sa dezamorseze criza?

Intrebat daca presedintele Frantei a reusit sa fie convingator si sa dezamorseze tensiunile din societate, prin atitudinea sa si masurile anuntate, corespondentul Le Figaro ne-a spus ca trebuie sa vedem reactiile si mai ales "cat costa toate astea".

"Socotelile facute luni seara arata ca masurile anuntate de Macron costa statul intre 8 si 10 miliarde. Dar au de unde sa le sustina, masurile se aplica din banii lor, nu cum facem noi in Romania, ca ne imprumutam fara sa stim cand o sa ii dam inapoi si cum. Franta are suficiente resurse economice ca sa iasa din aceasta criza", a adaugat el.

Cat despre reactii, "bineinteles ca lumea este nemultumita in continuare", spune Paul Cozighian.

"Seful extremei stanga, Jean-Luc Melenchon (France Insoumise), a iesit imediat: 'Noi vrem sa venim sambata din nou la Paris!' Ei asa spera, ca nebunia mai continua, insa cei mai pacifisti vor ca 'vestele galbene' sa isi continue protestul ala frumos, care a inceput pe 17 noiembrie, cand blocau sosele, sensuri giratorii etc. Ala era intr-adevar protestul lor.

Cand au venit la Paris, s-au amestecat de toate. Am vazut, de exemplu, steaguri bretone, fluturate de cei care vor independenta Bretaniei. Incepe sa se faca un amestec de tot felul de lucruri, care bineinteles ca poate sa duca la o stare insurectionala. Insa eu cred ca acest balon se va dezumfla", ne-a mai spus Paul Cozighian.

Un sondaj publicat in presa franceza marti arata ca 59% dintre francezi nu au fost convinsi de discursul presedintelui, iar 54% au spus ca si-ar dori ca protestele "vestelor galbene" (blocajele, manifestatiile...) sa continue, insa numarul acestora a scazut cu 12% fata de sondajul precedent, realizat in 22 noiembrie.

Ciucă, la 20 de ani de la intrarea României în NATO: ”Aceste două decenii au fost cea mai bună perioadă din istoria noastră”
Ciucă, la 20 de ani de la intrarea României în NATO: ”Aceste două decenii au fost cea mai bună perioadă din istoria noastră”
Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, afirmă vineri, la 20 de ani de la admiterea României în NATO, că aceste două decenii au reprezentat cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe...
Ciolacu: Apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie de securitate pentru ţara noastră. Vom continua să fim un actor influent şi constructiv FOTO/VIDEO
Ciolacu: Apartenenţa României la NATO reprezintă o garanţie de securitate pentru ţara noastră. Vom continua să fim un actor influent şi constructiv FOTO/VIDEO
Marcel Ciolacu, premierul României afirmă, la 20 de ani de la aderarea României la NATO, că apartenenţa României la Organizația Nord Atlantică reprezintă o garanţie de securitate pentru...
#discurs Macron proteste Franta , #proteste Franta