Ziare.com

Ce ar putea pierde Romania din reconfigurarea Europei? Ce se intampla cu fondurile europene? "Riscul ruperii UE este real" Interviu

de Ioana Ene Dogioiu, Senior editor
Marti, 14 Martie 2017, ora 07:40

   

Ce ar putea pierde Romania din reconfigurarea Europei? Ce se intampla cu fondurile europene? "Riscul ruperii UE este real" Interviu
Reformarea UE va presupune, cel mai probabil, un buget comunitar mai mic, iar Romania va fi printre tarile afectate, afirma prof. univ. dr. Gabriela Dragan, director general al Institutului European din Romania.

"Cutia Pandorei s-a deschis... Brexitul si negocierea pe care o implica el reprezinta unul din cele mai negre cosmaruri pentru Uniune. Inseamna sa regandesti tot, institutii, politici, mecanisme, iar asta va insemna si renegocierea tratatelor", a aratat prof. Dragan intr-un interviu acordat Ziare.com.

Urmeaza, asadar, negocieri dure in cadrul carora Romania trebuie sa-si valorifice atuurile, intre care, in mod paradoxal, poate fi si instabilitatea periodica. "Dat fiind nivelul nostru de dezvoltare, nu avem de ales decat sa sustinem coeziunea si, dat fiind ca avem si un sector agricol important, sa sustinem si politica agricola comuna".


Dintre scenariile Cartei Albe a Europei, care vi se pare cel mai probabil?

Carta Alba prezinta cinci scenarii posibile, insa in egala masura este posibil sa avem o combinatie intre ele. Cele cinci sunt menite, in opinia mea, sa acopere o plaja cat mai larga de optiuni, de la scenariul 1 - care spune ca lucrurile sa mearga exact ca pana acum, ceea ce mi se pare nerealist total, dar reprezinta un punct de referinta - la scenariul 5, in care am fi cu totii de acord, state din nord si sud, est si vest, centru si periferie, sa intarim integrarea, scenariu, la fel, destul de nerealist.

Deci eu, personal, as elimina variantele 1 si 5. Scenariul 2 presupune revenirea la piata unica, dar este un scenariu fara mare sustinere, nici de catre statele membre si nici de catre CE.

Deci ar ramane 3 si 4, cele doua optiuni pe care CE le pune, de fapt, in fata statelor membre. Ele sunt singurele despre care se afirma ca reduc decalajele dintre asteptarile populatiei si rezultatele oferite de UE, adica marele criteriu dupa care este masurat gradul de eficienta a scenariilor.

Potrivit scenariului 3, cooperarea intarita este extinsa spre zone gen aparare, securitate sociala, o evolutie care se simte deja dupa Brexit.

Scenariul 4, pe de alta parte, reduce domeniile de competenta si, astfel, si bugetul UE. Eu vad posibila o combinatie a celor doua.

Daca ne uitam la ce se intampla deja, putem deduce in ce directie vor merge lucrurile in viitor, pentru ca e putin probabil ca directia sa se schimbe brusc si radical.

Iesirea Marii Britanii inseamna ca o felie de circa 10-15% din bugetul UE va disparea. Cum acoperim aceste venituri, despre ce buget vom mai vorbi? Despre unul mai mic, care sa acopere mai putine prioritati sau despre unul la acelasi nivel, care sa insemne identificarea unor noi surse de venit?

A crede ca poti creste veniturile, prin contributii mai mari din partea statelor membre, mi se par total nerealist, nu s-a reusit asta nici in perioade mult mai linistite. Deci probabil vom merge pe un buget mai mic ca dimensiuni si, astfel, si mai usor de gestionat, unul care sa reduca decalajul dintre asteptari si rezultate.

Un buget mai mic cum? Unde ar urma sa fie reducerile?

Cel mai probabil, pe zona coeziunii. In momentul de fata, circa 70% din bugetul comunitar vine din contributiile statelor, adica ale cetatenilor, si din acesti bani, circa 70% merg catre coeziune si agricultura. Este clar ca se va produce o modificare in cheltuirea bugetului Uniunii.

Scenariile 3 si 4 merg catre un numar redus de prioritati si, corespunzator, catre o reducere a dimensiunii bugetului. Oricum, discutiiile despre faptul ca banii nu sunt folositi cum trebuie nu sunt ceva nou. In principal englezii s-au aratat mai tot timpul nemultumiti de folosirea bugetul UE, iar negocierile pe diferitele cadre financiare multianuale au fost mereu foarte dure.

Sunt convinsa ca structura viitorului cadru multianual, cel de dupa 2021, va fi total regandita. In cazul fondurilor structurale, semnalul exista deja. Planul Juncker a fost lansat inainte de Brexit, iar principiul de baza e sa ofere protectie creditorilor, cu alte cuvinte, sa garanteze investitiile facute de sectorul privat.

E, de fapt, o modificare de paradigma, de centru de greutate, dinspre subventii, specifice fondurilor structurale, spre imprumuturi garantate, o tendinta care se va generaliza, cu siguranta.

Dar banii din actualul exercitiu, pana in 2020?

Teoretic, dupa un probabil calendar, Marea Britanie ar putea parasi efectiv UE in 2019, semestrul I. Desi, teoretic, UK nu ar mai trebui sa contribuie la bugetul UE in 2019 si 2020, nemaifiind stat membru, ea ar trebui totusi sa-si onoreze obligatiile asumate initial.

Se vehiculeaza deja niste sume care a fi nota de divort a britanicilor. Exista varianta 60 de miliarde de euro, respinsa de unii politicieni britanici drept ridicola, dar si varianta lui Farage - maximum 20 de miliarde, care sa acopere ultimii doi ani ai actualului cadru financiar.

Cum negocierile nu au inceput inca, cifrele vehiculate nu fac parte decat din inevitabila incalzire inainte de competitie...

Mai exista o zona care intereseaza foarte tare Romania: libera circulatie a fortei de munca. Poate fi ea afectata de aceasta reconfigurare a UE?

Doar pe relatia cu Marea Britanie. Pentru ca, altminteri, daca UE va continua sa existe, indiferent de numarul de viteze, libera circulatie ar trebui sa ramana o valoare asumata, la care nu vad de ce ar trebui sa se renunte. Totul va depinde insa de climatul politic din UE, cresterea partidelor eurosceptice, nationaliste poate produce surprize din cele mai neplacute.

Migratia, inclusiv cea intracomunitara, a fost o cauza principala a Brexit-ului si este o explicatie a ascensiunii partidelor extremiste, xenofobe, anti-europene in multe tari, incepand cu Franta.

De acord. La limita, intr-un scenariu sumbru, reconfigurarea ar putea insemna si sa pui sub semnul intrebarii principiile care stau la baza actualei UE.

Daca deschidem cutia Pandorei, ce poate iesi din ea pana la capat?

Sunt foarte multe semne de intrebare pentru ca si tabloul institutional e in miscare. Pana in 2019, avem o CE stabila, la fel PE. Pe zona Consiliului European si a Consiliului UE, dinamica va fi insa una ridicata. Cine va reprezenta, de pilda, Franta, dupa alegerile din aprilie/mai, in Consiliul European?

Nu putem sti ce se va intampla, dar nu putem considera anumite scenarii ca imposibile. Deja am spus de cel putin doua ori, in cazul Brexit si al alegerii lui Donald Trump, ca rezultatele care s-au obtinut sunt imposibil de atins, nu cred ca e cazul sa ne mai hazardam inca o data.

Cutia Pandorei s-a deschis... Brexit-ul si negocierea pe care o implica el reprezinta unul din cele mai negre cosmaruri pentru Uniune. Inseamna sa regandesti tot, institutii, politici, mecanisme, iar asta va insemna si renegocierea tratatelor.

Daca in perioade de relativa normalitate modificarea tratatelor a dus la surprize din cele mai mari - ganditi-va la referendumurile din Franta si Olanda din 2005 pe Tratatul Constitutional - ce va fi de asta data? Chiar daca renegocierea tratatelor este inevitabila, cred insa ca liderii europeni, constienti de pericolele enorme din aceasta zona, amana cat mai mult momentul dezbaterii.

In fine, sa asteptam Declaratia de la 25 martie, sa vedem acolo cum vor aparea cele 5 scenarii. Din ce se discuta, tonalitatea documentului va fi una ceva mai soft, scenariile prezentate de Juncker vor fi "imblanzite".

Ar trebui sa fim alaturi de grupul de la Visegrad?

Evident ca asa-zisa Europa cu mai multe viteze nu trebuie sa reprezinte pentru noi prima optiune si evident ca sustinerea coeziunii ar trebui sa ramana un principiu de baza in functionarea Uniunii. Pe de alta parte, pozitia tarilor Visegrad pare una extrem de inflexibila, ceea ce nu e de bun augur intr-un proces de negociere.

Nu poti sa vrei mai multi bani de la buget, dar mai putine competente transferate la nivel comunitar. Pentru ca in cazul asta poti ajunge sa intelegi si partea cealalta: voi vreti doar sa stati la masa comuna si sa cheltuiti banii pe care noi ii aducem la buget?

In acest moment, toate statele UE se agita - tarile Benelux, statele baltice, tarile Visegrad se tatoneaza si se cauta construirea de noi aliante, in functie de interese comune.

La nivel de mari prioritati, agricultura a fost aparata de Franta si probabil va fi aparata si in continuare. Pe de alta parte, traditional, coeziunea a fost aparata de statele din sud, dar Grecia nu prea mai poate deschide gura, in timp ce Spania e deja cu sacii in caruta si asta explica de ce se pozitioneaza alaturi de nucleul dur. Asta inseamna ca sustinatorii coeziunii raman tarile estice, dar ele vor trebui sa stie sa si negocieze.

Dat fiind insa faptul ca bugetul scade, iar nevoile cresc, si ma gandesc in primul rand la noile nevoi impuse de migratie si terorism, dar si la aspectele sociale, trebuie sa faci o alegere. Adica sa renunti la o parte din cheltuielile anterioare pentru a permite altor nevoi sa fie acoperite. Fiecare parte considera insa ca are dreptate, iar declaratiile nu anunta o negociere usoara.

Exista un risc real de spargere a UE?

Riscul exista si este real. Si tocmai pentru ca el exista, pana la urma, chestiunea este una de alegere din partea statelor membre. Vreau sau nu sa sustin aceasta structura unica care este Uniunea, care imi asigura stabilitatea si securitatea, chiar si in alternativa mai putin fericita ca as fi considerat doar ruda de gradul al 2-lea? Sau ma plasez pe o pozitie ireconciliabila, de totul sau nimic?

Evident, UK a declarat ca decat un bad deal mai bine no deal. Atat doar ca nu mai vorbim de un stat precum Marea Britanie, ci de state din estul Europei, cu o anumita pozitie geostrategica si cu o anumita istorie...

Solutia de compromis va fi gasita numai daca va exista suficienta responsabilitate din partea liderilor politici, din est sau vest, nord sau sud.

Unde e Romania in aceasta ecuatie de negociere complicata? Ce ar trebui sa facem?

Dat fiind nivelul nostru de dezvoltare, nu avem de ales decat sa sustinem coeziunea si, dat fiind ca avem si un sector agricol important, sa sustinem si politica agricola comuna. Nu va fi insa usor sa argumentam ca dorim mentinerea alocarilor pe coeziune, de vreme ce absorbtia fondurilor pe perioada anterioara, 2007-2014, a mers atat de greu, iar pe actuala perioada, 2014-2020, chiar si mai greu, la acest moment nici macar nu avem toate autoritatile de management acreditate.

In plus, din timp in timp, generam cate o criza precum OUG 13 si nici prea disciplinati nu suntem: deja exista avertismentele privind depasirea deficitului. Deci care pot fi argumentele noastre?

Da, acest stat, cu aceste date va merge la negocieri. Si nu ne ramane decat sa ne scoatem in evidenta si atuurile clasice de acum, de la pozitia geografica, dimensiune, atat de teritoriu cat si de populatie, existenta unei suprafate agricole importante, resursele energetice, ma rog atat cat mai sunt.

Eu as zice ca si instabilitatea politica din ultimele luni poate fi prezentata ca o dovada ca democratia functioneaza. Ganditi-va la Ungaria lui Orban, unde pare ca nu se intampla nimic...

In fine, problema noastra este ca suntem de cele mai multe ori reactivi si nu pro-activi (desi teoretic si asta poate fi un avantaj - nu cream probleme, noi suntem elevii cei cuminti, nu cei zburdalnici...)

Ce scenariu ar trebui sa sustinem?

Pentru noi, ideale ar fi scenariile 1 sau 5, scenarii care au insa sanse mici de realizare. Ce vreau insa sa spun este ca, si in conditiile in care ar triumfa oricare alt scenariu, ceea ce trebuie sa sustinem este ca Uniunea sa continue sa existe.

Riscul dezintegrarii Uniunii, dar si riscul plasarii unor state din Est intr-o zona gri exista si el trebuie evitat cu orice pret. A gasi o solutie de compromis care sa ne tina impreuna e mai bine decat sa ne plasam pe pozitii inflexibile, care sa duca la o ruptura.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 8649 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Salvati Copiii
15 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Copil are o data dreptate, Romania este pierduta, o noua

Tara va lua locul cu numele de Rromanica,iar cetateni ei cu o majoritate Rromaniz va fi in continuare condusa de un Rrom.
Tara a fost distrusa cu "buna" intentie a lui Ilici kgb tot un Rrom 100%!!
Cu Numarul de pensionari de peste 5 milioane si asistati sociali de 4 milioane are un Electorat majoritar pe Veci!!Ajunge sa li se promita 5% mariri de pensii sau ajutor social si PSD sunt la Conducerea Rromnici fara problema!!
Romania este singura tara , cel putin in UE, care are mai putin angajati dect pensionari!! E imposibil sa se dezvolte!
Dealde Drakne si traDicenu stiu asta demult si incerca sa
stoarca tot ce se mai poate din ea pana cand vor DIsparea ca Guitza cu miliardele de €€€€€€€€€€€€€!!
Va dosresc sa traiti bine!!:))))
Ce fac eu? am inceput sa vand tot ce am in Romania sa inchid conturile si "dispar" si eu pe Insula ............ sau Brazilia ???:)))))

 

Romania deja a pierdut totul ! Putem declara razboi oricui,de pe

planeta asta,ca nu mai avem ce pierde !...Acum,ies din tara ultimele vagoane cu lemn !!!.....Fierul,s-a dus demult..

 

Toate astea se puteau spune mai pe scurt.Dar de..

Drepturile de autor. Ce va aduce o "reconfigurare a Europei ? E gresita formularea.Vechile tai care au fost imperii colonialr nu se vor "recoonfigura" deloc.Noi cei din Est vom vedea doarr in cate felii ne vor taia marii nostri aliai.Dupa 1919 au fost create trei tari.Yugoslavia,Cehoslovacia si Romania.Doua s-au dus ,oare ce mai urmeaza ?Nu stiu dar e groaza si sa ma gandesc.Legatura intre hotare si parale e gresita. Am dat,am dat,am dat,si tot noi am zis multumesc.Nu scriu ce cred ca urmeasa.

Ești viu?

.

Fragmente din articolul preluat din Huffingtonpost, tradus și

publicat cu acordul autorului . Tobias Stone, (Antreprenor, Cercetător, Scriitor.)
Un exemplu despre modul in care Brexit ar putea duce la un război nuclear ar putea fi aceasta:
Ieșirea din UE a Marii Britanii poate duce la referendumuri similare in Italia sau Franța. Le Pen caștigă apoi alegerile din Franța iar rezultatul
este o Europă fracturată. In ciuda greșelilor sale ingrozitoare Uniunea Europeană este totuși modalitatea de a impiedica un război pentru o
perioadă mai lungă decat oricare alta din istorie. UE este, de asemenea, o forță majoră in suprimarea ambițiilor militare ale lui Putin. Sancțiunile
europene asupra Rusiei i-au lovit intr-adevăr economia, și i-au temperat atacurile asupra Ucrainei (există un motiv pentru baieții răi doresc
intotdeauna o Uniune Europeana mai slabă). Trump caștigă apoi in SUA, devine izolaționist iar asta slăbește NATO. A declarat deja că nu va onora
in mod automat angajamentele NATO in fața unui atac rusesc asupra Țărilor Baltice.
Cu o Uniune Europeană fracturată și un NATO slăbit, Putin, care se confruntă cu o criză economică și socială in Rusia, are nevoie de o altă
diversiune in jurul căreia să adune unitatea poporul său, distrăgandu-i atenția de la propria criză. Finanțează activiștii de extremă dreaptă (anti-
UE) din Letonia, pe care ii folosește apoi intr-o revoltă a etnicilor ruși din estul țării (care este granița UE cu Rusia). Rusia trimite ""forțe de
menținere a păcii" și "camioanele cu ajutoare" in Letonia, așa cum a făcut-o in Georgia și in Ucraina. Rupe apoi estul Letoniei așa cum a făcut
cu estul Ucrainei (apropo, Crimeea are aceeași populație ca și Letonia).
O Europă divizată, cu Franța, Ungaria, Polonia, Slovacia și altele, avand lideri acum pro-Rusia, anti-UE vor anula sancțiunile economice la adresa
Rusiei și vor bloca un răspuns militar. NATO intarzie și el cu un astfel de răspuns căci Trump nu vrea implicarea Americii iar restul Europei este
indiferent. Rusia, văzand că nu intampină nici o rezistență reală continuă in Letonia, iar apoi in estul Estonia și Lituania. Statele Baltice ripostează
și declară război Rusiei, căci nu au de ales. Jumătate din Europa le susține, cateva țări iși declară neutralitatea, iar o altă parte a Europei
trece de partea Rusiei. Dar ce ar face Turcia in această situație? Ce ar face ISIS? Intrebarea este, de fapt, cine folosește primul și o armă nucleară?
Acesta este doar un scenariu de tip Arhiducele Ferdinand. Numărul de scenarii posibile
este infinit, din cauza complexității mutărilor pe care le poate face oricare dintre
multiplele părți implicate. Și, desigur, multe scenarii duc la nimic dintre toate acestea
nu se va intampla. Dar Istoria ne arată, pe baza mai multor indicatori, că intrăm intr-o altă perioadă de distrugere.

 

Cu stima!

Domnule,am citit aceasta traducere-destul de buna de altfel-din Tobias Stone,doar ca ai uitat citeva lucruri.
Domnul Stone,a terminat arheologia in principal,cu istoria si antropologia in secundar.In USA arheologia este o ramura a antropologiei.Daca ne uitam in DEX la cuvintul antropologie vedem ca este in primul rind o stiinta holistica,adica inexacta,bazata pe presupuneri.Si apoi in articolul de mai sus, este vorba de situatia Romaniei si nu de posibile scenarii holocaustice-de actiune- ale lui Putin sau Trump.Astept cu interes un articol al domnului Stone despre Atlantida,ca tot este de meserie. Poate este folositor pentru forum,daca exprimi o parere personala.O zi buna va doresc.

Oanaliza cu dus intors.

RRusia se sbate in criza,dar ajuta Ucraina,Georgia si tarile baltice sa iasa de sub influenta NATO. Apoi "Trump castiga alrgerile si SUA devin o putere izolationista.Lasati grija SUUA.Trump tbuie sa trezeasca mandria si patriotismul national al tarilor adormite de vreo 50 de ani sub plapoma SUA>Guvernele fiecarei tari sa-si faca datoria.Ca Franta sau Italia vor ajunge tari extremiste e vina "democratiilor" care s-au plimbat prin lume cu conferinte nu cu fapte.Romania,parca avea o armata,buna sau rea,Unde este ?Unde e industria de aparare ?Si asa e in fiecare tara.Responsabilitatea individuala va scutura praful adunat de zeci de ani.

 

Se pare ca tarile foste comuniste...

...nu se gandesc decat la pomeni. Cu ce le ajuta statele dezvoltate ca sa faca si ele un capitalism eficient si de succes?
Eu spun sa abandonam o astfel de gandire socialist-populista si fondurile sa fie atat cat pot fi. Mi se pare mai importanta EFICIENTA utilizarii lor, decat cuantumul care se risipeste de guverne iresponsabile. Oricum nu suntem in stare sa folosim eficient fondurile europene si cheltuim mare parte pe aiureli tip "luminitele de Pasti" (??!!). Apropo, doamna Firea, lumina de Pasti se ia de la biserica, cu o lumanare, nu trebuiesc beculete si artificii. Sarbatoarea crestineasca de Pasti este a spiritului, a meditatiei si a gandului bun, a reuniunii cu intreaga familie. Sarbatoarea de Pasti nu este nici iarmaroc, nici revelion sau alta sarbatoare mondena cu artificii si lumini orbitoare. Lumina trebuie sa fie in sufletele noastre, nu pe strazi agatata de stalpi si copaci.

Dar sa revenim la Uniunea Euroipeana, "a fi sau a nu fi".
Sa lasam la o parte lacomiile si interesele meschine de a pune mana pe cat mai multi bani comunitari si sa asiguram, in continuare, libera circulatie a marfurilor, a serviciilor si a fortei de munca. Asta este important in primul rand, nu faptul ca primim mai multe sau mai putine pomeni.
Decalaje sunt si vor exista in continuare, asa cum exista si in Statele Unite diferente intre state sau zone mai mult sau mai putin defavorizate. O uniformizare socialista nu numai ca nu este posibila, dar nici nu este de dorit, pentru ca ar duce iremediabil la falimentarea si prabusirea intregului sistem, ceea ce istoria a demonstrat prin exemplul negativ al tuturor tarilor foste comuniste.
Trebuie sa ne iasa egalitarismul din cap.

 

In SUA decalajele nu sunt asa de mari precum in UE

In Oltenia sau in Moldova de exemplu un muncitor castiga in jur de 15% din salariul unui muncitor din Germania sau din Olanda. De asemenea, in SUA, dobanzile bancare, TVA, subventiile in agricurtura, etc sunt uniformizate (tari precum Romania, Bulgaria chiar si Polonia fara fonduri de coeziune si fara o politica agricola comuna vor importa din nou mancare). Daca se sparge UE romanii, polonejii, etc ar trebui sa ceara amerlocilor (care au strigat in gura mare ue=urss) Foreign Aid.
P.S. in SUA, fara ajutorul guvernului federal (programe de coeziune, fonduri federale, etc) majoritatea oamenilor din statele defavorizate ar trebui sa se descurce si ei doar cu o fractiune din cat castiga astazi.
https://wallethub.com/edu/states-most-least-dependent-on-the-federal-government/2700/

 

 

@ cozmin

- scuze copilule ca postez la tine dar nu am de ales
mai cozmine tu vorbesti din amintiri. Ai dreptate cam 90^% dar nu ai parte de ea.
cauta tu la ora actuala un sudor decent in tara - poate ai sa gasesti cativa mosi pensionati sau in pragul pensiei asta ca sa nu mai vorbim de alte profesii tehnice.
prin eforturile mafiei pesedoase prin abramburica, marga si alti incapabili a fost distrus invatamantul tehnic si profesional, au fost scoase din programa scolara desenul tehnic si materiile tehnice dar fac religie la greu si alte rahaturi.
Da, ai dreptate, avem drumuri minunate de am reusit sa fac mai mult din bucuresti la nadlag decat de la hamburg la budapesta si niste cai ferate de care ar fi mandri si japonezii deorece ei nici macar dupa un cutremur devastator nu ar reusi sa parcurga 250 km - buc - cta in 5 ore si jumatate.
Asa ca incearca sa-ti scoti capul din zona pe care stai in fotoliu si urmaresti a3 uita-te pe geam, inchide tv-ul sau schimba canalul pe desene animate, respira adanc si o sa vezi ca am dreptate!

E prea mult pentru economia romaneasca falimentara

Sa se sustina in continuare agricultura, la fel ca in tarile lumii a treia. Mai ales culturile actuale incurajate de Comisia Europeana. Grau si porumb cu incasari de cateva miliarde dolari, pe cand spre ex. florile ar aduce sute de miliarde dolari incasari. De ce noi am cultiva porumb iar Germania ar construi masini, iar pe site-urile europene investitiile industriale sunt recomandata doar in Franta si Germania? De ce banii europeni sunt indreptati doar spre anumite firme si nu beneficiaza intreaga populatie?

 

zau?

- mai cozmine, o industrie competitiva se bazeaza pe doua aspecte - baza materiala care include infrastructura plus tehnologia folosita si partea umana formata din muncitori calificati, specialisti si cercetatori care pot sustine progresul tehnologic.
la noi nu avem mai nimic din toate astea asa ca a ramas agricultura si turismul daca reusim sa mai pastram ceva paduri.

La noi traditia constructiilor de masini incepe

inca din vremea lui Carol 1, inainte de anii 1900. Avem 90.000 km de drumuri, cai ferate, transport maritim si numeroase facultati tehnice. Scoala tehnica superioara a fost fondata in 1818.

 

 


Vezi comentarii inadecvate
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor