Strategia de supravietuire a Romaniei - de la lacomie si prostie la dreptate si fratie

Ma tem ca recentele evolutii din Turcia, generate de tentativa stupida de lovitura de stat se pot incadra in paradigma "sfarsitului lumii" (vezi articolul precedent de pe Ziare.com).

Ce se intampla in Turcia acum, in special modul in care actualii conducatori vor instrumenta situatia nou creata, poate avea o influenta negativa asupra arhitecturii occidentale de securitate, bazata pe NATO, UE si prezenta militara europeana a SUA.

Nu stim inca ce vor totusi turcii si mai ales ce vrea presedintele Erdogan, marele castigator al recent esuatului puci, dar si principalul responsabil de linia politica pe care o va urma in viitor tara sa.

Dar este clar ca toate acele intrebari pe care Vestul a inceput in trecut sa si le puna, e adevarat cu discretia necesara, intrebari referitoare la evolutia viitoare a Turciei, inclusiv despre loialitatea Ankarei, ies acum la suprafata dezbaterilor academice si strategice.

Recenta lovitura de stat militara din Turcia, chiar daca a esuat, a generat o unda de soc suficient de puternica sa influenteze foarte mult atat situatia interna a vecinilor turci, cat si pe cea regionala, poate chiar internationala.

S-ar putea sa avem cat de curand, ca vecina a noastra, a Romaniei dar si a UE, o alta Turcie? Una care ameninta cu razboiul pe cei care nu-i satisfac cererile. Suna cunoscut, nu?

Nu contesta nimeni gravitatea situatiei din Turcia. Intregul Occident a condamnat puciul si si-a exprimat sprijinul pentru democratia turca. Dar sa vii in interiorul NATO si sa ameninti cu razboiul parca este un pic prea mult.

Daca mai era nevoie, importanta strategica a Turciei pentru Occident este si mai evidenta astazi, atat prin prisma relatiilor Vestului cu Rusia, cat si din cauza nevoii de a stabiliza Orientul Mijlociu si de a combate Statul Islamic.

Sa ne imaginam o apropiere tot mai mare a Turciei de Rusia, pe fondul racirii relatiilor cu SUA, din cauza cazului Fethullah Gulen. Turcii fiind deja suspiciosi pe politica actuala a Washingtonului in Siria si Irak.

Este suficient sa ne imaginam ce ar insemna o Turcie prabusita in confruntare civila, interna, incapabila sa mai gazduiasca milioanele de refugiati din Siria sau sa mai etanseizeze granita cu Siria, pentru a nu-i lasa pe teroristi sa ajunga usor in Europa.

Ar mai putea o Turcie care-si raceste relatiile cu SUA, care intra pe panta unei conduceri tot mai autoritare, tot mai indiferenta la valorile democratiei oocidentale sa aiba relatii apropiate cu UE, sa avanseze pe calea integrarii europene? Cat vom mai putea conta pe ea in NATO?

Tocmai cand ma bucuram ca a trecut cu bine summit-ul NATO de la Varsovia, Alianta demonstrandu-si inca o data functionalitatea, coeziunea si coerenta. Dupa UE, pericolul volatilitatii da tarcoale si Aliantei Nord-Atlantice.

Aduc in atentia cititorilor Ziare.com toate aceste aspecte de mai sus pentru a sublinia inca o data cat de dramatic se schimba lumea internationala, cum cresc incertitudinile, cum evolutiile rele le coplesesc pe cele bune, cum incep sa conteze mai mult amenintarile decat oportunitatile.

Si multe dintre aceste evolutii, nedorite dar reale, periculoase, au loc in regiunile care ne marginesc, fie ca vorbim de zona Marii Negre si a Europei de Est, fie ca ne referim la Orientul Mijlociu.

Pe un cerc de 300 de km in jurul Constantei avem si Crimeea si Istanbulul. Cum spunea odata cronicarul, suntem din nou "in calea tuturor rautatilor", aceasta noua realitate geopolitica creand "mare cumpana noua si pamantului nostru".

Revenim la geografie ca principala noastra forma de istorie (Mehedinti). Trebuie sa ne pregatim de supravietuire. Sa speram in ce e mai bine, dar sa fim pregatiti pentru ce poate fi mai rau. Ca nou proiect de tara!

Georgia 2008 ne-a lasat indiferenti

La cateva zile dupa ce am fost numit consilier prezidential pentru securitate nationala, spre sfarsitul lui ianuarie 2009, am cerut institutiilor din sistemul de securitate nationala sa-mi fie adusa evaluarea strategica a razboiului dus de Rusia impotriva Georgiei in vara anului 2008.

In definitiv, acel eveniment reprezenta cea mai semnificativa evolutie de securitate internationala a ultimilor ani, cu atat mai important cu cat el era localizat in Marea Neagra.

Spre neplacuta mea surpriza, mi s-a spus ca nu exista un astfel de document. La mai mult de sapte luni de la acel razboi, extrem de important pentru noi, niciun minister, nicio agentie guvernamentala, niciun serviciu de informatii, nici macar un consilier prezidential nu incercase sa "incropeasca" o minima evaluare integrata a evenimentelor din Georgia, din vara lui 2008, si mai ales sa identifice posibilele consecinte negative pentru Romania.

Lipsa de cultura strategica a sistemului de securitate nationala isi punea amprenta asupra capacitatii noastre de a ne apara propria tara.

Romania inca suferea de o grava carenta, lipsa culturii strategice. Lucru care, in definitiv, nu ar trebui sa ne mire, cand intrebarea principala pentru multi romani este "ce poate sa faca tara asta pentru mine?" si nu "ce putem face noi pentru tara?"

Crimeea, la fel

In 2014, dupa anexarea Crimeii de catre Rusia, am asteptat vreo doua saptamani sa vad daca se intampla ceva, daca are vreun ministru sau vreo institutie ia vreo initiativa in sensul celor prezentate mai sus.

Gradul de pericol al noii situatii din Marea Neagra era si mai mare decat in 2008. In plus, tinand cont de ostilitatea Guvernului Ponta impotriva presedintelui Traian Basescu, de dragul eficientei procesului, ar fi fost mai util ca initiativa sa vina din zona Guvernului, MApN sau MAE, urmand apoi ca Departamentul Securitatii Nationale sa ajute.

Dupa doua saptamani, mi-a fost clar ca, daca Administratia Prezidentiala nu are initiativa, nu se va intampla, iar, nimic.

I-am solicitat aprobarea domnului presedinte Traian Basescu si am declansat eu procesul inter-institutional de evaluare a noii situatii create prin atacarea Ucrainei de catre Rusia.

Spre neplacuta mea surpriza, desi actiunea era ordonata de presedintele Romaniei, importanta si necesitatea ei fiind de netagaduit, unele institutii au refuzat sa ia parte la proces sau s-au implicat doar partial, doar pentru ca persoana mea era la acea ora antipatizata de sefii lor.

Din fericire, au fost si institutii responsabile, care, intr-o maniera foarte profesionista, s-au implicat si au contribuit din plin la realizarea unor evaluari sectoriale foarte bune. Mentionez aici MAE si SRI, carora si astazi le sunt recunoscator pentru aportul adus.

Din pacate, evaluarea nu a putut sa fie decat partial finalizata, in special din cauza atmosferei politice foarte toxice, in acea toamna avand loc si alegerile prezidentiale. Chiar si asa, materialul obtinut era unul valoros. L-am lasat mostenire urmatoarei administratii, exprimandu-mi speranta ca va fi finalizat si, in baza recomandarilor sale, starea de securitate nationala a Romaniei va fi intarita.

De ce aduc in discutie aceste aspecte acum?

Pentru ca o tara precum Romania, mica sau mijlocie, intotdeauna a fost mult mai vulnerabila in fata unei schimbari semnificative, in rau, catastrofala a situatiei internationale.

Iar daca degradarea mediului international de securitate se suprapune pe o situatie politica si sociala proasta, peste o neputinta interna, din ce in ce mai vizibila, rezultatele nu pot fi decat proaste.

Romanii omoara alti romani!

Ca sa traversam cu bine vremurile care "cad" peste noi, avem nevoie in primul rand de o buna functionare in cateva sisteme cheie, precum cel politic, de securitate nationala, economic si de sanatate publica.

In al doilea rand, avem nevoie de o alta atitudine fata de Tara noastra, pe care, daca nu o putem dezvolta, moderniza macar, sa nu o mai distrugem, sa nu o mai devalizam. Sa nu-i mai omoram cetatenii! Traim intr-o tara in care din lacomie si prostie romanii omoara alti romani!

Si, in fine, dar nu in cele din urma, avem nevoie de responsabilitate in zona de media.

Brexitul ne-a aratat cum poate fi distrusa o tara prin manipulare, cum patru minciuni, bine rostogolite, pot duce la mari, dar proaste decizii strategice. Nu este neaparat nevoie de o agresiune militara, putem fi distrusi si prin agresiune informationala.

Romania trebuie sa supravietuiasca

Romaniei nu-i trebuie o strategie de securitate nationala, ci una de "supravietuire nationala".

In viitor, miza pentru noi nu mai este legata de indeplinirea anumitor obiective politice, cum a fost cazul aderarii la NATO sau UE sau cresterea economica.

Miza urmatorilor ani este supravietuirea noastra ca tara si ca popor, in primul rand prin garantarea integritatii teritoriale si a valorilor occidentale care ne definesc. Daca vom putea salva si procesul de modernizare, cu atat mai bine. Dar la limita va trebui sa supravietuim. Iar asta nu este un lucru usor de obtinut.

In primul rand, clasa politica va trebui sa scoata capul din nisip. Nu mai pot fugi de responsabilitatea ce le revine, continuand sa pretinda ca vremurile sunt la fel de bune ca altadata. Clasa politica refuza inca sa accepte evidentele, cele doua fenomene majore cu care ne confruntam, "sfarsitul vacantei" si, mai nou, "sfarsitul lumii".

Desi in sufletele lor multi dintre politicienii romani inteleg ca vremurile sunt proaste, aceasta constiinta nu se reflecta in actiunea lor publica. Pe de o parte, pentru ca nu au solutii la aceste probleme grave, mediocritatea clasei politice, incompetenta ei fiind la fel de evidenta ca si lacomia.

Pe de alta parte, sa recunosti ca vremurile sunt grele ar insemna un risc crescut al oprobiului public pentru actiunile tale. De ce continui sa furi de la bugetul de stat, sa-ti bati joc de banul public, cand Tara are nevoie de fiecare leu pentru a ameliora inzestrarea Armatei Romane sau starea spitalelor?

Nu avem niciun semn dinspre clasa politica cum ca ar intelege gravitatea vremurilor pe care le traim. Si nici nu vom avea. Speranta este in presedintele Romaniei, care are toata legitimitatea necesara sa-i invite la Cotroceni si sa-i confrunte cu noua situatie internationala cerandu-le o alta atitudine si solutii.

Am salutat inteligenta presedintelui Klaus Iohannis de a invita partidele politice la Cotroceni, la consultari, imediat dupa Brexit. Dar agenda pe care o propune este una minimala. Avem nevoie de un semnal de la clasa politica din care noi, cetatenii, sa intelegem ca ei au priceput cat de serioasa este situatia internationala. Avem nevoie de un angajament al lor in vederea garantarii supravietuirii Romaniei.

Vrem de la ei un "Snagov al supravietuirii Romaniei".

Este obligatoriu ca acest acord al partidelor politice sa includa o prevedere referitoare la scoaterea in afara jocului politic intern a sistemului de securitate nationala.

Cea mai mare pacoste pe capul sistemului de securitate nationala a fost politizarea sa accentuata, precum si atragerea sa in jocurile politice interne.

Pe de alta parte, sistemul de securitate nationala are si el obligatiile sale, pentru ca dupa politic sistemul de securitate nationala are a doua mare responsabilitate in supravietuirea Tarii.

Va trebui sa demonstreze competenta si curaj. In ecuatia de supravietuire, sistemul de securitate nationala reprezinta factorul tehnic, detinatorul informatiilor si al expertizei. Uneori am vazut unele din institutiile reprezentative ale acestui sistem ezitand, retinute in a da vestile proaste, obediente fata de politic.

In urmatorii ani, sistemul va trebui sa demonstreze atitudine competenta si onoare. Mai ales cu o clasa politica superficiala, formata intr-o prea mare masura din oameni fara profesii, fara o educatie solida, fara principii. Aceste deficiente vor trebui compensate de tehnicienii zonei de securitate nationala.

Rolul mass-media

Nu in ultimul rand, mass-media din Romania si in special televiziunile de stiri sunt chemate sa sprijine, poate chiar sa faca parte dintr-o posibila strategie de supravietuire nationala.

Ce pot face ele? In primul rand, sa spuna un mare NU minciunii si manipularii. Chiar daca asta ar insemna refuzul unor importante sume de bani pentru patronii lor sau pentru vedetele postului. Cu atat mai mult cu cat si Romania este afectata de ceea ce expertii numesc astazi "post-truth politics". Politica fara adevar, fara fapte, chiar in ciuda faptelor.

Intr-o epoca a "social media", o epoca in care fiecare dintre noi poate fi ziarist, furnizand informatie, prin Facebook sau prin site-uri si bloguri, este din ce in ce mai usor si mai periculos sa pierdem faptele din vedere. Cum s-a intamplat in Marea Britanie, unde cetatenii au dat navala sa afle ce este UE si care sunt consecintele Brexit-ului dupa ce au votat.

Nu se poate pune in practica o strategie nationala sau un proiect de tara fara a fi uniti printr-un minim comun de fapte, fara un adevar fondator si integrator.

In al doilea rand, mas-media trebuie sa informeze si sa educe, in special in probleme de relatii internationale si securitate.

Romania este o tara care pana in 1990 nu a avut invatamant public de stiinte politice, de aceea, cultura strategica, a relatiilor internationale si a securitatii nationale este atat de precara.

Programele de televiziune trebuie sa includa mai mult timp alocat emisiunilor specifice politicii externe. Oamenii au nevoie sa fie informati, sa li se explice ce se intampla in lume, iar aceste explicatii trebuie sa vina de la adevarati experti, de la specialisti, nu de la tot felul de "parerologi" inventati peste noapte, des invitati, pentru ca sunt dispusi sa recite poezia specifica fiecarui post TV.

Deprofesionalizarea Romaniei s-a produs si pentru ca televiziunile de stiri au distrus ideea de specialist, inlocuind analiza si opinia avizata cu talk-show-ul si parerea nespecialistului.

In al treilea rand, mass-media din Romania, in special televiziunile de stiri, trebuie sa opreasca spalarea pe creier a romanului, promovand exagerat de mult negativismul mediatic. Romanii nu traiesc in cea mai proasta tara de pe planeta asta, dupa cum ultimii 26 de ani nu sunt compusi numai din nerealizari si esecuri. Sunt multe lucruri bune pe care am reusit sa le facem in Romania.

Nu putem arunca copilul cu tot cu apa doar pentru ca asa obtinem senzationalul si un rating cat mai ridicat. Adica profit pentru patroni. Dar daca conteaza doar profitul cu ce ar fi mai bune televiziunile de stiri decat Hexi Pharma, cand ideea de baza ar fi aceeasi?

Ce diferenta este intre a dilua dezinfectanti sau a dilua calitatea actului jurnalistic. Mai ales ca actul jurnalistic trebuie sa fereasca corpul social de virusii si bacteriile periculoase. Si pentru ce? Pentru profitul patronului, dar cu pretul sanatatii publice, chiar mintale a unui popor intreg? Asta nu este tot o crima?

Mi-e dor de gloria secolului 19, cand mesajul pe care presa romana il dadea unei tari intregi era "desteapta-te, romane"! Intre marile imperii ale Europei de atunci, aveam o singura sansa de supravietuire. Sa fim inteligenti!

Iulian Fota este fost consilier prezidential pe probleme de securitate.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Cristian Popescu - Piedone, avans considerabil față de ceilalți candidați la Primăria Capitalei, conform ultimului sondaj de opinie

Candidatul PPUSL la Primăria Capitalei Cristian Popescu - Piedone este cotat cu 38% din voturi, Nicuşor Dan -cu 27%, iar candidatul PSD-PNL Cătălin Cîrstoiu, cu 23%, relevă datele unui Sondaj...

Mai mulți miniștri, în frunte cu Marcel Ciolacu, ajung în Qatar, pentru "investiții de 15 miliarde de euro"

Premierul Marcel Ciolacu şi şase miniştri se află, începând de marţi, în vizită de lucru în Qatar, dezvoltarea în România a unor proiecte de investiţii în valoare de 15 miliarde de...