Cum ne-am facut ca pierdem Agentia Europeana a Medicamentului

Cei peste 500 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene sunt, fara nicio indoiala, cel mai bine guvernati oameni de pe planeta, beneficiind de competenta si permanenta conducere a unei tehnocratii dispusa in mai multe straturi: pe langa Comisia Europeana, Parlamentul European, Banca Centrala Europeana, Curtea de Justitie a Uniunii Europene, inca 45 de agentii se ocupa cu bunastarea si buna crestere a noastra.

1,36 miliarde de euro (aproape un procent din bugetul Uniunii pe 2016 sau 3,75 euro/locuitor) de la bugetul forului continental plus inca de doua ori pe atat din partea "beneficiarilor" (adica a celor reglementati, a industriei) hranesc anual cele 45 de agentii europene.

Agentiile respective sunt imprastiate pe tot teritoriul Uniunii, intr-o evidenta dorinta de a ajuta la formarea imaginii unei Europe solidare, in care toti au cate ceva de castigat. De la Lisabona (in Vest) pana la Talin, Riga si Vilnius (in Est), de la Stockholm (in Nord) pana la La Valleta (in Sudul Extrem al Uniunii), toata lumea gazduieste cate o agentie, primind astfel cate o felie din bugetul generos al Uniunii Europene.

Cele mai multe agentii (mai precis 9, adica o cincime din total) se afla, evident, in Belgia, la Bruxelles. Urmeaza Spania (!) cu 5 agentii (la Barcelona, Torregon, Alicante, Bilbao si Vigo), Franta cu 4 (2 la Paris, 1 la Angeres si 1 la Valenciennes), cate 2 in Germania (Koln si Frankfurt), Olanda (Haga), Grecia (Salonic si Heraklion), Portugalia (Lisabona), Ungaria (Budapesta), Marea Britanie (Londra), Italia (Torino si Parma) si cate una in Malta (La Valleta), Polonia (Varsovia), Cehia (Praga), Luxemburg, Danemarca (Copenhaga), Finlanda (Helsinki), Suedia (Stockholm), Slovenia (Liubliana), Lituania (Vilnius), Estonia (Talin), Letonia (Riga), Irlanda (Dublin) si Austria (Viena).

Statele care nu gazduiesc o agentie sunt Romania, Bulgaria, Croatia si Slovacia, adica ultimele intrate in clubul continental.

Cele mai mari bugete (ultimele date disponibile pe site-ul Comisiei Europene sunt din 2015) le au, bineinteles, doua dintre agentiile din Bruxelles: S2RJU (SHIFT2RAIL JOINT UNDERTAKING- agentia pentru cercetare si inovatie in domeniul feroviar), cu 920 milioane euro (un sfert din totalul bugetelor acetor agentii) si ECSELJU (ELECTRONIC COMPONENTS AND SYSTEMS FOR EUROPEAN LEADERSHIP JOINT UNDERTAKING- agentia pentru finantarea proiectelor de cercetare- dezvoltare pentru componente si sisteme electronice), cu 666 milioane euro (cam a sasea parte din bugetul total al agentiilor). Oricum, la Bruxelles se cheltuie aproape trei sferturi din bugetele acestor agentii.

Bugete mari se mai cheltuie si la "persecutata" Barcelona (385 milioane euro pentru F4EJU- FUSION FOR ENERGY - THE EUROPEAN JOINT UNDERTAKING FOR ITER AND THE DEVELOPMENT OF FUSION ENERGY, agentia pentru dezvoltarea energiei obtinute prin fuziune), dar si la Budapesta, de exemplu (295 milioane euro pentru EIT- EUROPEAN INSTITUTE OF INNOVATION & TECHNOLOGY).

Ei bine, Londra, probabil cel mai mare oras din Uniunea Europeana de astazi, gazduieste 2 agentii, ambele importante, EBA si EMA (EUROPEAN BANKING AUTHORITY, adica autoritatea care produce si aplica regulile bancare comune, inclusiv celebrele "teste de stes" si EUROPEAN MEDICINES AGENCY, agentia europeana a medicamentelor). Pentru ca a decis sa iasa din Uniunea Europeana, Londra va trebui sa renunte la cele doua agentii iar Uniunea Europeana a decis sa le mute pe continent. EBA va fi mutata la Paris, devenind a cincea agentie gazduita de Franta.

EMA are aproape 900 de angajati (este probabil cea mai mare agentie din acest punct de vedere) si un buget (vezi aici datele pentru 2017, din care 60 de milioane de euro sunt alocati cheltuielilor cu salariile angajatilor (43 milioane de euro reprezinta doar salariile de baza), adica vreo 5.600 euro/luna in medie pentru fiecare salariat; inca 14 milioane euro se platesc agentilor aflati sub contract. 12 milioane de euro reprezinta contributiile sociale aferente salariilor platite pentru angajati, iar 1,5 milioane decontarea cheltuielilor de transport la servici ale acestora. In total, 112 milioane euro sunt alocati platilor catre cei 890 angajati (o medie anuala de 126 milioane de Euro).

Peste 21 milioane euro sunt alocati de catre EMA in 2017 pentru plata chiriei, intretinerii, repararii imobilelor inchiriate pentru agentie si inca 21 de milioane euro pentru cheltuieli pentru sistemele informatice aferente agentiei (19 milioane doar pentru mentenanta si consumabile), la care se adauga 13 milioane euro pentru "extinderea" sistemelor IT. Pentru serviciile postale, de exemplu, se aloca 100 000 euro, pentru auditul financiar 6 milioane de euro, pentru traduceri aproape 4,5 milioane euro.

Numai 119 milioane euro (o treime din cele 322 bugetate) sunt alocate evaluarii medicamentelor, scopul principal al agentei, iar doua treimi sunt alocate personalului, cladirilor inchiriate si serviciilor adiacente acestor doua din urma categorii.

Ei bine, pentru cei 200 milioane de euro, care se muta de la Londra pana in martie 2019, merita sa te bati. Bucurestiul este al saselea cel mai mare oras din Uniunea Europeana, iar Romania a saptea cea mai populata tara din Uniune. Regiunea Bucuresti Ilfov are un PIB/locuitor (metodologia PPS, a standardului puterii de cumparare) de 136% fata de media Uniunii, deci nu este chiar sarac si neperformant; Romania este printre putinele state estice care sustin neconditionat "nucleul dur" si politica "cresterii gradului de integrare a Uniunii", noi nu gazduiam nicio agentie europeana, iar la momentul Brexitului vom detine presedintia Uniunii.

Si cu toate acestea, Bucurestiul nici nu a contat serios ca alternativa pentru mutarea EMA; fericita gazda a agentiei va fi Amsterdam, crescand astfel la 3 numarul agentiilor localizate in Olanda. Amsterdamul este un oras de trei ori mai mic decat Bucurestiul, dar are o arie metropolitana mai mare decat cea a capitalei noastre. Amsterdamul este capitala financiara a Olandei si este considerat a cincea cea mai buna locatie pentru "international business", aici avandu-si sediul corporatii precum Akzo Nobel, Heineken International, ING Group, ABN AMRO, TomTom, Delta Lloyd Group, Booking.com si Philips, iar KPMG International se afla in zona metropolitana.

Evident, Amsterdamul este o locatie "mai atractiva" decat Bucurestiul dar, pe de alta parte, EMA va scumpi cu cel putin 4-5% viata in orasul olandez, pe cand pentru Bucuresti ar fi fost o binecuvantare. Amsterdamul ar fi fost la fel de stralucitor si fara EMA, dar Bucurestiului i-ar fi fost un motor in plus. Si totusi, Consiliul European pentru Afaceri Generale din 20 noiembrie 2017 a decis: Amsterdam!

Care au fost criteriile luate in calcul? Un numar de sase criterii au contat: o cladire potrivita, echipata si avand toate utilitatile necesare, un aeroport cu suficiente zboruri de legatura cu capitalele europene si un transport public de calitate, scoli bune pentru copii angajatilor, clinici bune pentru angajati si familii, o piata a muncii apta sa asigure personalul necesar pentru agentie si o "echitabila distributie geografica a amplasarii agentiilor pe continent" (criterii stabile de Consiliul European si publicate din iulie, dar stiute de peste 6 luni).

Decizia a fost luata, fara indoiala, politic, prin votul din Consiliul European (prin vot in trei tururi), pe baza unor recomandari facute de Comisia Europeana. Angajatii agentei, pe care ii caina presa noastra ca vor veni in comuna primitiva, nu au avut niciun cuvant de spus. In prima luna dupa anuntarea competitiei (august 2017) urmatoarele orase isi popularizau ofertele: Viena, Bruxelles, Copenhaga, Lille, Bonn, Dublin, Milano, Amsterdam, Stockholm, Atena si Zagreb, iar Amsterdam, Dublin si Copenhaga organizau evenimente sofisticate pentru promovarea candidaturii lor.

Bucurestiul nu a facut nimic pentru a castiga gazduirea EMA, nu a organizat niciun fel de eveniment si nicio sustinere externa, desi, pana la urma orice vot in Consiliul European se reduce la un lobby inteligent. Putea Bucurestiul sa castige EMA?

In primul rand, Romania este cea mai mare tara din Uniune fara o agentie europeana iar Bucurestiul cel mai mare oras fara o astfel de agentie, deci indeplinea criteriul al 6-lea.

Piata muncii de la noi este, slava Domnului, la un nivel bun, scolile si clinicile private sunt de un nivel satisfacator, aeroportul are conexiuni zilnice cu majoritatea capitalelor mari; cladirea/cladirile necesare nu puteau fi o problema reala, cu atatea imobile de birouri noi-noute care impanzesc centrul si nordul Bucurestiului si care stau mai mult goale; transportul public este, fara indoiala, calcaiul lui Ahile pentru Bucuresti, dar, sa fim seriosi!, nu este mai prost ca la Budapesta. Cat despre criteriile celelalte indeplinite de Salonic, Heraklion, Riga sau Talin, ce sa mai vorbim...

Nu, in ultimul rand, poate ar fi util un exemplu: in 2013, EU Agency for Law Enforcement Training (CEPOL) a trebuit sa paraseasca Marea Britanie; pentru mutare au concurat orasele: Templemore (Irlanda), Veria (Grecia), Avila (Spania), Roma, Budapesta, Haga si Tampere (Finlanda). Votul a dat castig de cauza Budapestei proscrisului Orban Viktor. Iar Budapesta nu era, sub niciun chip, mai calificata decat Roma sau Haga. Chestie de lobby politic, v-am mai spus...

Sa nu incheiem totusi fara a ne aduce aminte cu ce s-a ocupat Romania in anul scurs dupa votul Brexit (23 iunie 2016), cand ar fi trebuit sa pregatim candidatura Bucurestiului pentru gazduirea EMA: in iunie 2016, Bucurestiul se pricopsea cu "minunea roz" ca primar, iar aceasta, in loc sa se ocupe de metrou si de cumpararea de autobuze, s-a apucat sa infiinteze 20 de firme pentru a nationaliza serviciile din oras; Ciolos s-a alintat sase luni daca va candida sau isi va face partid, PNL s-a sinucis politic pe mana saltelistelor, iar USR se desparte de fondator; PSD a castigat alegerile anuntand ca ne va apara de Soros si s-a apucat apoi de ordonanta 13, de schimbat codul fiscal, de golit tot cash-ul din companiile de stat, de schimbat propriul guvern (inclusiv Ministrul Afacerilor Europene); Ministrul de Externe face lobby pentru Visegrad, iar peste toti pluteste, senin, vocea odihnita a celui mai prolific "ginerica" al continentului, rotofeiul bonom din fruntea Senatului. Si presedintele isi face somnul de frumusete pentru afisele din campania electorala din 2019, lasand tara pe mana lui Frons Sinus...

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Liderul PSD îi răspunde lui Clotilde Armand: ”Să-și ia un avocat bun”

Premierul Marcel Ciolacu a reacţionat joi, 25 aprilie, la declaraţiile primarului Sectorului 1, Clotilde Armand, transmiţându-i acesteia să îşi ia un avocat bun pentru că ”a încălcat...

Nicușor Dar îl provoacă pe Piedone la o dezbatere electorală. Răspunsul ironic al Primarului Capitalei după ce AUR l-a amenințat cu plângerea penală

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat joi, 25 aprilie, că aşteaptă de la contracandidatul său Cristian Popescu Piedone un răspuns în ce priveşte participarea la o dezbatere...