Europa - din ce in ce mai nemultumita cu democratia. Romania e in categoria "malaise", Moldova in "criza"

Europenii sunt tot mai divizati in ceea ce priveste democratia. Pe batranul continent se afla si "cele mai multumite si cele mai nemultumite democratii", conform unui nou studiu.

Exista o "diferenta in crestere intre nordul si sudul Europei" cand vine vorba despre increderea in democratie, dar si o crestere globala a nemultumirii fata de democratie, potrivit unui raport al Centrului pentru Viitorul Democratiei (Centre for the Future of Democracy), din cadrul Universitatii Cambridge.

"In Occident, polarizarea politica in crestere, frustrarea economica si ascensiunea partidelor populiste au erodat promisiunea institutiilor democratice de a oferi o guvernare care nu este doar sustinuta de electorat, ci si stabila si eficienta", scriu autorii studiului. "Intre timp, in democratiile in curs de dezvoltare, euforia anilor de tranzitie s-a mai stins, lasand provocarile endemice ale coruptiei, conflictul intre grupuri si violenta urbana, sa stirbeasca atractivitatea democratiei".

Desi studiul nu a analizat direct cauzele, acesta a remarcat ca anumite crize pe termen scurt, in special "socurile economice, scandalurile de coruptie si crizele politice" au avut "un efect imediat observabil asupra nivelului mediei de nemultumire civica". Studiul s-a referit si la criza financiara din 2008, si la criza refugiatilor din 2015 ca factori decisivi.

"Cred ca ar trebui sa fim ingrijorati", a declarat Severin Schmidt, analist politic la fundatia germana Friedrich Ebert (FES), care a publicat anul trecut un studiu similar pentru Germania. "Nu cred ca democratia este in pericol, dar eroziunea increderii face mai dificila formarea guvernelor de coalitie, de exemplu. Cred ca este important acum sa se impuna politici care sa aduca schimbari reale. Cred ca exista o sensibilitate ridicata fata de ce ar trebui sa faca politica si ce nu".

Convergenta nemultumirii

Studiul actual Cambridge arata cel mai inalt nivel de nemultumire globala fata de democratie, de la inceputul seriei acestor publicatii, inceputa in 1995. In general, populatia care are parte de democratii dezvoltate, din Europa, America de Nord, Asia de Nord-Est si Australia a devenit semnificativ mai putin satisfacuta, inca din anii 1990. In timp ce doua treimi dintre cetateni s-au simtit multumiti in anii 1990, acum, mai putin de jumatate se declara multumiti.

Dar a existat, de asemenea, o convergenta generala in ceea ce priveste nemultumirea la nivel mondial, deoarece "democratiile in curs de dezvoltare" in regiuni precum Europa de Est si America Latina, unde sistemele democratice sunt relativ noi, au inregistrat o crestere mai lenta a nemultumirii.

Pentru Europa, studiul a ajuns la concluzia ca nu este prima data cand continentul se confrunta cu aceasta stare. De fapt, este a treia oara in ultimii 50 de ani. Evaluand propriile date si informatii din surse terte, studiul a gasit momente similare de relativa nemultumire fata de democratie in anii 1970 si dupa recesiunea din anii 1990. Faza actuala de nemultumire a inceput in urma crizei din zona euro, in 2009. In toate cele trei perioade, nemultumirea a ajuns la peste 50% din populatie.

Inegalitate sociala

Raportul admite ca perioada actuala "pare mai grava" decat "caderile" din trecut. Nemultumirea anilor 1990 a durat doar trei ani, din 1992 pana in 1994, existand intre timp si perioade de optimism. Raportul a constatat, de asemenea, o diviziune serioasa, dar si in crestere intre doua zone ale Europei: o "zona a disperarii" in Franta si sudul Europei versus o "zona a automultumirii" in Germania, Scandinavia si Olanda.

Ca dovada, raportul a indicat rezultatele alegerilor europene din 2019, cand "partidele anti-establishment au castigat major teren in Franta, Italia, Spania si Grecia, avand insa mai putin succes in nordul Europei".

In general, studiul rezoneaza cu raportul publicat de fundatia germana Friedrich Ebert in august anul trecut, care a constatat ca doar 46,6% dintre germani erau multumiti de modul in care functioneaza democratia, acest nivel scazut fiind observat si in 1997. In unele zone din estul Germaniei, procentul era de 35,6%.

Dar, potrivit lui Schmidt, coordonatorul de proiect al raportului FES de anul trecut, cel mai important factor nu e vreo criza politica imediata, cum ar fi afluxul de refugiati, ci inegalitatea socio-economica continua. "Din punctul nostru de vedere, exista o legatura foarte clara intre inegalitatea sociala si pierderea increderii", a declarat acesta pentru DW. A fost intotdeauna cazul in Germania. Increderea in democratie a aparut doar in anii 1950 si 1960, odata cu cresterea economica de care au putut sa profite multi oameni.

"In Germania, cand nemultumirea fata de sistemul de securitate sociala creste, atunci creste si nemulsumirea fata de democratie", a adaugat Schmidt. "Asteptarile germanilor de la stat sunt mult mai mari decat in alte tari: oamenii cer mai multa implicare din partea statului, asa ca aici e un caz mai special."

Romania - "malaise", Moldova - "criza"

Studiul Cambridge, care a chestionat oameni din 154 de tari, a impartit tarile in patru categorii de satisfactie: criza, stare de discomfort, ingrijorare si multumire.

De departe, cele mai multe tari se afla in cele doua categorii din mijloc: Germania, impreuna cu multe "noi democratii" din Europa Centrala si de Est se afla in categoria "ingrijorare", in timp ce Romania, Bulgaria, dar si Marea Britanie, Statele Unite, Spania, Italia sau Franta sunt clasate mai jos, la "stare de disconfort". Din punctul de vedere al dimensiunii populatiei, "starea de disconfort" ("malaise") a fost de departe cea mai larga categorie, reprezentand aproximativ 1,09 miliarde de persoane.

Singurele tari in care oamenii sunt considerati "multumiti" de democratie sunt Elvetia, Danemarca, Luxemburg, Norvegia, Irlanda, Olanda si Austria. Tarile aflate in ultima categorie, cea de "criza", sunt Moldova, Ucraina, Mexic, Brazilia, Columbia, Peru si Venezuela.

Ben Knight (lp)

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...