Miguel de Cervantes, cel mai mare scriitor spaniol, a fost un soldat fara noroc. El a murit sarac la Madrid, cu corpul sfasiat de gloante, si a fost inmormantat intr-o mica capela a unei manastiri.
Ar fi ramas complet anonim daca redescoperirea romanului sau, centrat pe figura excentricului personaj Don Quixote, nu l-ar fi salvat de uitare. Descoperirea romanului a adus insa revelatia ca nimeni nu mai stia unde e inmormantat autorul sau. Dupa patru secole de la moartea lui Cervantes, Spania a inceput sa-l caute, scrie Fox News.
O echipa de cercetatori a inceput excavatiile luni in asa numitul Cartier Literar din Madrid, la Manastirea Trinitarienilor Desculti, iar concluzia, daca operatiunea va avea succes, va veni pana la sfarsitul anului.
Cand Cervantes s-a mutat la Madrid in 1606, el isi publicase deja marea carte despre Cavalerul Don Quixote de la La Mancha. Desi avusese oarece succes, cartea nu i-a adus si faima, iar autorul era mult mai cunoscut in Spania prin ghinionul sau ca soldat.
Cervantes fusese ranit intr-o batalie si petrecuse trei ani ca prizonier in Alger, dupa ce piratii turci capturasera corabia cu care scriitorul se intorcea in Spania dupa ce luptase impotriva Imperiului Otoman.
Ordinul Trinitarian a negociat eliberarea sa si plata unei despagubiri care i-a ruinase familia lui Cervantes. Pentru a le multumi membrilor Ordinului Trinitarian pentru bunavointa lor, Cervantes ramasese in slujba lor.
In 1616, Cervantes a murit si a fost inmormantat intr-o capela din incinta manastirii. Cativa ani mai tarziu, capela a fost extinsa, desi nici acum nu are dimensiuni foarte mari. Potrivit lui Fernando Prado, un istoric responsabil de proiectul gasirii ramasitelor lui Cervantes, doar 5 persoane sunt ingropate in capela.
Prima faza a proiectului va fi sa se scaneze capela. Apoi, investigatia va trece in mainile antropologului criminalist Francisco Etxeberria, care a participat in trecut si la autopsia care a confirmat sinuciderea fostului presedinte chilian Salvador Allende.
Identificarea criminalista va fi ultima parte a procesului. Prado spune ca fara niciun urmas cunoscut al lui Cervantes, analiza ADN-ului nu poate duce nicaieri. Investigatia se poate baza totusi pe portretele autorului si pe propriile sale povesti, in care descrie faptul ca inainte cu putin de moartea sa, mai avea doar 6 dinti in gura.
Dar indiciile cele mai solide vor fi ranile capatate in batalia de la Lepannto, care a opus fortele Imperiului Otoman celor ale Sfintei Ligi, conduse de Spania. La bordul vasului Marchiza, Cervantes a fost atins de trei gloante de muscheta, doua in piept si unul in mana.
El a petrecut mai multe luni intr-un spital din Sicilia, reusind in cel din urma sa-si revina. Desi medicii nu au procedat la o amputatare, Cervantes nu a reusit niciodata sa-si mai foloseasca bratul.