Cine ramane este un ratat: De ce liberalismul s-a transformat intr-un gandac in Europa Centrala si de Est

In Metamorfoza lui Franz Kafka, protagonistul Gregor Samsa se trezeste intr-o dimineata transformat intr-o insecta gigantica. Inutil de spus, familia lui este socata si habar nu are ce sa faca cu creatura urata care i-a aparut in casa. Europenii cunosc sentimentul.

Asa isi incepe analiza din International Politics and Society istoricul bulgar Ivan Krastev, care incearca sa explice de ce liberalismul pare a fi esuat in tarile central si est-europene, cazute prada unui sentiment de abandon si ratare.

In 2018, scrie Krastev, care conduce Centrul pentru strategii liberale de la Sofia, europenii au fost nevoiti sa admita ca Ungaria si Polonia au trecut de la modele promitatoare de democratii liberale la regimuri iliberale, conspirationiste. Acum, restul Europei trebuie sa decida ce sa faca cu aceste creaturi nefamiliare care le locuiesc in casa.

Dar, mai intai, cum s-a intamplat asa ceva?

De ce oamenii care se considera europeni legitimeaza o revolta contra Uniunii Europene, cu accente de xenofobie si nationalism? Si mai ales de ce liberalii din Europa esueaza in a raspunde la timp?

In primul rand, scrie Ivan Krastev, elitele liberale au devenit mult prea increzatoare in institutiile europene, care adapostesc si populisti insolenti. Dar, mai mult decat atat, au esuat in a recunoaste ca mesajul populist este mai degraba psihologic decat ideologic.

Imitarea Vestului a dus la resentiment

Teza resentimentului postcomunist este una pe care Krastev a analizat-o si in volumul After Europe, dar acum capata noi proportii, odata cu confruntarea fatisa dintre Uniunea Europeana si Polonia, Ungaria si Romania.

Nu suntem in scenariul clasic Est versus Vest si nici in cel al Europei cu doua viteze, ci mai degraba intr-unul al psihologiei sociale.

Pentru a intelege metamorfoza Europei Centrale, Krastev ne indeamna sa avem in minte ca imperativul politic al regiunii pentru aproape trei decenii a fost Imitati Occidentul!.

Acest proces, care a primit diferite nume - democratizare, liberalizare, convergenta, integrare, europenizare - a fost in mod esential un efort al reformatorilor post-comunisti de a imbratisa valorile Vestului. In practica, insa, asta a insemnat ca tarile post-comuniste au trebuit sa adopte vreo 20.000 de noi legi si regulamente - niciuna dintre acestea nu a fost dezbatuta in mod real - pentru a intruni conditiile de acces la Uniunea Europeana.

Or, adoptarea unui model strain de economie politica s-a dovedit a avea consecinte morale si psihologice neasteptate. Pentru imitator, viata devine dominata de sentimentele inadecvarii, inferioritatii, dependentei si pierderii identitatii.

Mai mult, crearea unei copii credibile a unui model idealizat necesita o critica fara sfarsit a propriei identitati. Or, asta, remarca Ivan Krastev, este debilitant.

Deloc surprinzator, postcomunismul a dus la un sentiment rapid al resentimentului. Iar astazi acest resentiment national a devenit forta noilor nationalisme, care traverseaza Europa Centrala si de Est. In centrul contra-revolutiilor populiste se afla respingerea imperativului de a imita democratiile liberale ale Occidentului, remarca istoricul de la Sofia.

O alta cauza pe care o analizeaza acesta rezida in emigrarea masiva, dupa intrarea in UE. Depopularea ne ajuta sa intelegem de ce tari care au beneficiat atat de mult de schimbarile politice si economice ale ultimelor doua decenii resimt, totusi, un sentiment de pierdere si chiar o trauma.

Intre 1989 si 2017, de pilda, Letonia, Lituania si Bulgaria au pierdut 27%, 23% si 21% din populatie. In mod similar, 3,4 milioane de romani - marea majoritate cu varste sub 40 de ani - au parasit tara, din 2007 incoace.

In regiune, combinatia dintre populatia imbatranita, natalitatea scazuta si emigrarea in masa a alimentat panica demografica, care si-a gasit o expresie paradoxala in frica de refugiatii din Africa si Orientul Mijlociu,

Daca stai acasa, esti un ratat

Sunt vest-europeni care s-au plans mereu de libertatea de miscare in UE, dar acum o fac si central-europenii, din motive diferite.

Ivan Krastev da exemplul unui medic bulgar care emigreaza in Vest, pentru oportunitati profesionale mai bune. Acesta nu doar ca isi lipseste tara de talentul si abilitatile lui, dar o lasa si fara investitiile pe care aceasta le-a facut in educarea lui si in alte forme de capital social. Iar banii pe care acest medic ii trimite in tara parintilor batrani nu compenseaza aceste pierderi.

Daca traiesti intr-o tara din care majoritatea celor tineri vrea sa plece, te simti ca un ratat, indiferent ce faci.

Sentimentul inevitabil al pierderii si al inferioritatii explica de ce polonezii au devenit copiii din reclama noului populism. Iar faptul ca tara a inregistrat un declin al inegalitatilor si o crestere a nivelului de trai nu mai conteaza.

Ca principali avocati ai imperativului de imitare, concluzioneaza Ivan Krastev, liberalii postcomunisti au ajuns sa fie priviti ca reprezentantii politici ai celor care si-au parasit tarile, pentru a nu se mai intoarce vreodata. Iar intre timp sistemul vestic, care trebuia sa serveasca drept model pentru Europa Centrala, a intrat el insusi intr-o criza.

Natiunea mica, observa Milan Kundera, este aceea "a carei existenta poate fi pusa la indoiala in orice moment; o natiune mica poate sa dispara si o stie", iar central-europenii deja au cunoscut o lume in care culturile lor au disparut.

Cu toate acestea, in vreme ce si-au pierdut apetitul pentru imitarea Vestului, central si est-europenii stiu ca dezintegrarea Uniunii ar fi o tragedie epica pentru tarile lor.

Nicușor Dan susține că PSD se delimitează de Cîrstoiu: ”Nu știu dacă se va apropia de Piedone”

Edilul general, Nicuşor Dan, afirmă că PSD începe să se delimiteze de Cătălin Cîrstoiu, candidatul coaliţiei la Primăria Capitalei, şi susţine că acest lucru corespunde cu orientarea...

UDMR propune "Ziua de Curăţenie Naţională". Când ar avea loc noua inițiativă dedicată protecției mediului

A treia zi de sâmbătă din luna septembrie ar putea deveni „Ziua de Curăţenie Naţională”, potrivit unui proiect de lege al UDMR depus la Parlament, având ca scop principal creşterea...