Europa mea: "Balcanizarea" UE este periculoasa

Elitele locale dezbinate spera sa primeasca sprijinul marilor puteri. Ceea ce inainte era tipic pentru Balcani este vizibil azi, dupa cum constata filozoful bulgar Ivailo Dicev, in intreaga Uniune Europeana.

Regiunea balcanica a devenit sinonima cu interminabile certuri si dezbinari. Noile natiuni au fost formate din Imperiul Otoman si cel Austro-Ungar, prin interventia marilor puteri.

Astfel, ele au avut la baza nu doar o dezvoltare economica si sociala mai redusa, ci au resimtit lipsa unor elite reale si legitime. Politicienii locali reprezentau rareori interesele unor anumite grupuri, deseori apareau, cum s-ar spune, "din nimic" si incercau rapid sa isi consolideze pozitia pe scena locala.

Principala resursa era reprezentata de sprijinul marilor puteri. In acest context, romanii se prezentau ca avanpostul Frantei in regiune, sarbii si bulgarii concurau pentru dragostea "mamei Rusia", grecii si turcii mizau pe Marea Britanie, croatii si bosniecii pe Austria.

La sfarsitul Razboiului Rece, zona avea cea mai densa concentrare de granite pe kilometru patrat: intre NATO in sud si Pactul de la Varsovia in nord, intre Iugoslavia din afara blocului comunist, Grecia comunitara si statele est-europene din CAER (Consiliul pentru Asistenta Economica Reciproca), intre Bulgaria pro-rusa si Romania sub Ceausescu, care se distantase de Uniunea Sovietica.

Albania devenise la un moment dat chiar "clientul" indepartatei Chine, pana cand, mai tarziu, a ajuns la concluzia ca seful statului chinez Deng Xiaoping tradase comunismul, precum inainte lui Nikita Hrusciov. Atunci Albania a decis sa se lupte singura cu restul lumii. Conflictul dintre "sponsorii" geo-politici - purtat in "miniatura" - a dus in decursul istoriei la tensiuni regionale si chiar razboaie. Care era functia unor asemnea fragmentari absurde, care au impiedicat zona sa devina un spatiu economic solid? A conferit legitimitate elitelor politice locale, aflate in conflict.

Sprijinul puterilor globale este mai schimbator decat in Razboiul Rece

Sa analizam actuala UE din aceasta perspectiva. Dezbaterile dintre stanga si dreapta, dintre conservatori si liberali palesc in fata coliziunii coordonatelor geo-politice globale. Elitele nationale au inceput sa se bazeze pe puterile globale, precum in Balcanii din secolul XX. Dar sprijinul acestora este astazi mai instabil si mai schimbator decat in era Razboiului Rece.

Distantarea SUA de Europa sub Obama s-a transformat sub Trump intr-o respingere publica. Ceea ce a obligat Franta si Germania sa abordeze un nou tip de autonomie europeana in privinta politicii de securitate.

Altii, precum polonezii, continua sa sprijine cu hotarare SUA. Sustinerea americana ii da Varsoviei apa la moara atunci cand abordeaza pozitii anti-europene, precum cele care s-au soldat cu activarea articolului 7 din lista sanctiunilor, de catre Comisia Europeana. Prezenta presedintelui american la Varsovia (in 2017) a fost cu siguranta si o recompensa simbolica pentru populistii polonezi. Astfel este implicata o putere mondiala in conflicte din interiorul UE, ceea ce duce la o serie de tensiuni interne. Un exemplu in acest sens este proiectul lui Steve Bannon de a mobiliza o "Internationala" anti-UE, pe baza ideologiei americane Alt-Right.

Flirt public cu imperiul lui Putin

Si mai socant este flirtul public cu imperiul lui Putin. Din Italia si pana in Estonia, populistii de dreapta si partidele extremiste provoaca UE, afisand o apropiere exagerata de Moscova. Din Bulgaria pana in Letonia, fostii comunisti actioneaza cu prietenie si nostalgie comunista. Unii se opun sanctiunilor decise de occident impotriva Rusiei dupa anexarea Crimeei, altii spera sa beneficieze de gaz ieftin sau de ridicarea unor centrale atomice. Altii, precum liderii de partid Marine Le Pen din Franta, Matteo Salvini din Italia sau Volen Siderov din Bulgaria au primit ajutor financiar direct de la Moscova.

Patronajul american si cel rusesc au anumite asemanari, dar nu sunt identice. De exemplu, ar fi greu de crezut ca populistii polonezi s-ar baza pe sprijinul lui Putin sau ca socialistii bulgari ar miza pe Trump, desi ambele partide au ideologii xenofobe, conservatoare si protectioniste asemanatoare. Dar toti "clientii" politici ai marilor puteri au un numitor comun: in eforturile lor de a se impune in fata adversarilor europeni se bazeaza pe "sponsorii" straini. Exact asa au propcedat si tarile balcanice, timp de peste un secol.

Aliati puternici in lupta impotriva "birocratiei europene"

Noul "Global Player" este China. Aceasta ambitioasa putere intra in spatiul economic european nu doar prin marfuri ieftine, care ii scot de pe piata pe producatorii locali, ci si prin investitii agresive, girate de stat. Punctul culminant este reprezentat de faraonicul proiect al Noului Drum al Matasii. In zadar incearca reprezentantii Comisiei Europene sa tina sub control expansiunea gigantului asiatic prin masuri care ar trebui sa fie valabile in toate statele membre. Unitatea pare mai indepartata ca oricand..

Recent, Italia a decis sa adere la Initiativa Belt-and-Road, ignorand astfel recomandarile Comisiei Europene. Inainte, Grecia vanduse deja importante obiective economice chinezilor, iar Europa de Est pare a urma acest exemplu. Sa fie oare vorba numai despre pragmatism economic? Sau incearca politicienii europeni sa compenseze pierderea legitimitatii prin gasirea unor aliati puternici in eroica lor lupta impotriva "Euro-birocratiei"? Candva, Europa era centrul de putere al lumii. Trist este ca astazi este impartita intre puteri si patronaje adverse. Istoria ne-a invatat unde duce "balcanizarea".

Autor: Ivailo Dicev - filozof si, in prezent, profesor asociat la Universitatea din Regensburg

Primul Congres Forţa Dreptei. Formaţiunea îşi alege conducerea naţională şi îşi prezintă candidaţii

Primul Congres al Forţa Dreptei este organizat, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, formaţiunea urmând să îşi aleagă conducerea naţională şi să îşi prezinte candidaţii la alegerile...

Cine câștigă Primăria Capitalei, potrivit celui mai recent sondaj. Candidatul PSD+PNL, la pământ. Prezența la vot, în creștere

România se pregătește de alegeri. Europarlamentarele vor avea loc în aceeași zi cu localele. ARA Public Opinion a realizat o cercetare sociologică în legătură cu evenimentele ce vor avea...