Noua divizare a Europei

UE se afla sub tensiune: Europa de Vest si cea de Est se indeparteaza tot mai mult. Pentru a evita decaderea Europei, este necesar ca europenii occidentali sa ia in serios temerile esticilor, e de parere Ivan Krastev.

"Omul are tendinta de a considera fireasca ordinea in care traieste", spunea Czeslaw Milosz in 1951, vorbind despre experientele tragice ale generatiei europene care a trait in timpul razboiului.

Acesta adauga: "Casele pe langa care trece in drum spre serviciu ii par mai degraba ca niste stanci care rasar din pamant, decat produse ale mainii omului...Nu poate crede ca intr-o zi, pe o strada pe care o cunoaste, unde dorm pisici si se joaca copii, ar putea aparea un calaret care ar incepe sa-i prinda cu lasoul...Intr-un cuvant: Se comporta usor ca Charlie Chaplin in filmul Goana dupa aur, cand sarea haotic dintr-o parte in alta a colibei aflata la marginea prapastiei".

Pentru europeni, Uniunea Europeana era o astfel de lume fireasca. Dar nu mai este cazul. La finele anului 2016, multi europeni au cazut prada disperarii, odata cu Brexit-ul si cu victoria lui Donald Trump in Statele Unite. S-a propagat convingerea ca Uniunii Europene i-ar fi sunat ceasul.

Schimbare de atitudine in Europa

Acum, cu noua luni mai tarziu, s-a schimbat atitudinea. Alegerea lui Trump i-a determinat pe multi europeni sa puna din nou pret pe proiectul european. Iar succesul presedintelui Macron in Franta, bazat pe o pozitie clara pro-europeana, i-a facut pe multi sa creada ca Uniunea Europeana primeste o a doua sansa. Eurobarometrul, publicat luna trecuta, a inregistrat o schimbare de atitudine a publicului in directia UE si a monedei comune euro. Si chiar si datele economice sunt incurajatoare.

Dar entuziasmul din vara anului 2017 ar putea fi la fel de scurt si de confuz ca disperarea de la finele anului 2016. Pentru ca desi "momentul Macron" a schimbat masiv atitudinea in Europa, el nu a rezolvat niciuna dintre problemele cu care se confrunta Uniunea. Si in timp ce speram ca o noua conducere germano-franceza va reusi sa construiasca o punte peste divizarea care s-a produs in timpul crizei economice intre nordul si sudul Europei, exista tot mai multe semnale ca divizarea est-vest s-ar putea adanci.

Un paradox est-vest

Paradoxal la situatia actuala este ca statisticile arata o oarecare apropiere a pozitiilor fata de refugiati si migranti intre est si vest (societatile din vest au devenit mai ingrijorate si mai sceptice, pe cand cele din centrul Europei s-au mai inmuiat in ceea ce priveste refugiatii), in timp ce tensiunile intre vest si est escaladeaza.

Luna trecuta, premierul ungar, Viktor Orban, a spus clar: "Cu 27 de ani in urma credeam, aici in Europa Centrala, ca Europa este viitorul nostru - acum avem impresia ca noi suntem viitorul Europei".

Cateva saptamani mai tarziu, presedintele Frantei, Emmanuel Macron, raspundea criticii de la Varsovia referitoare la ideile sale de reforma a pietei muncii in UE, cu urmatoarele cuvinte: "Atitudinea unei tari care a hotarat sa se izoleze de Europa nu va pune in niciun fel in pericol atingerea unui compromis ambitios".

Ca o concluzie, s-ar putea spune ca pe de o parte, liderii populisti din Europa Centrala nu mai vad Uniunea ca pe un model de urmat. Pe de alta parte, Europa Occidentala nu mai ia in serios temerile legitime ale central-europenilor, care au fost in stare sa aleaga oameni ca Victor Orban sau Jaroslaw Kaczysnki. Pentru ca acestia se tem ca unele dintre reformele propuse, neinsotite de alte initiative politice, ar putea dauna competitivitatii economiilor central-europene.

Coliziune previzibila intre doua tabere

Nu este greu de prevazut ca o coliziune intre guvernele central-europene, care neglijeaza normele si valorile Uniunii, si guvernele occidentale, care neglijeaza nevoile Europei Centrale, ar putea destrama Uniunea chiar in momentul in care cetatenii au dobandit din nou incredere in ea.

Oamenii din estul Europei sunt inca cei care sprijina cel mai mult Uniunea, dar au in continuare dubii cu privire la avantajele apartenentei la UE. Estul si vestul nu mai sunt despartite astazi numai de "Zidul Empatiei", respectiv de soarta celor care s-au refugiat in Europa, ci si de urmarile deschiderii granitelor in interiorul UE, atunci cand vine vorba despre viitorul Europei de Est.

Timp indelungat, oamenii au considerat deschiderea granitelor in interiorul UE ca o schimbare pozitiva, dupa 1989. Astazi, in timp ce milioane de est-europeni planuiesc sa studieze in occident, sa lucreze si sa traiasca acolo, cei care au decis sa ramana au inceput sa reconsidere deplasarea libera si dreptul la rezidenta pe intregul teritoriu al UE in contextul diferentelor de venituri intre tarile Uniunii. Pentru multi o sursa de teama.

Temerile central-europenilor

Paralizati de temeri cu privire la situatia demografica, multi est-europeni incep sa priveasca granitele deschise ca pe o poarta prin care isi transfera potentiala bunastare din est catre vest. Multi se intreaba, de pilda, de ce sa investeasca tarile lor intr-o educatie mai buna, daca cele ce profita de aceasta investitie sunt societatile occidentale.

Bruxelles-ul, Berlinul si Parisul critica pe buna dreptate cursul autoritar in unele tari est-europene. Dar nu ar trebui sa ii foloseasca pe Orban sau pe Kaczynski drept scuza pentru a ignora noile temeri ale Europei Centrale cu privire la viitorul Uniunii Europene.

Autor: Ivan Krastev

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...