Ce fel de Europa vrea Grupul de la Visegrad?

Tarile din asa-numitul grup Visegrad - Polonia, Cehia, Slovacia si Ungaria - si-au facut un renume de rebeli ai UE. In realitate nu este vorba de un bloc estic unitar, pentru ca diferentele dintre ele sunt considerabile.

Aceste tari ar fi "instigatorii", "rezistenta fata de Bruxelles", "rebelii" din Uniunea Europeana. Etichete de acest gen sunt lipite de ani buni de statele din asa-numitul grup de la Visegrad. Este vorba de tarile din centrul si estul UE Polonia, Cehia, Slovacia si Ungaria. Cele patru au incheiat in 1991, in localitatea ungara Visegrad, un acord de cooperare regionala, care sa le ajute in procesul de integrare euroatlantica. Dupa extinderea UE din 2004, aceasta alianta nu a mai avut ani in sir vreo importanta politica. Lucrurile s-au schimbat in 2015, odata cu criza refugiatilor, cand aceste state din centrul si estul Europei au facut din nou front comun - impotriva Bruxellesului. De atunci, acest grup de patru este considerat in vestul UE un fel de "copil-problema", "blocul estic" care divizeaza Uniunea.

Tarile Visegrad au respins, ca aproape toate celelalte state din estul UE, cotele obligatorii de repartizare a refugiatilor. Ele acuza UE ca s-ar comporta ca un "imperiu" si Comisia Europeana ca ar fi "noul politburo moscovit", care le impune lor deciziile de sus in jos. Ele se tem ca sunt obligate sa adopte o identitate multiculturala europeana, in care caracterul national al societatilor lor ar fi pierdut. Sau se plang ca, fata de estul UE, s-ar aplica standarde duble, de exemplu la calitatea produselor alimentare si de uz casnic. Cam aceasta este retorica in "blocul estic anti-Bruxelles". La o privire mai atenta, acuzatiile par insa cam lipsite de substanta si, mai mult, intre tarile din grupul de la Visegrad exista diferente considerabile de opinie si de interese.

Din nou un bloc unitar

Acum insa, in pragul alegerilor europene, V4 apare din nou ca un bloc unitar. In Ungaria si Polonia, partidele guvernamentale Fidesz si PiS fac apel la apararea si salvarea Europei crestine. Premierul ungar Viktor Orban acuza Comisia Europeana ca ar planui un schimb de populatie in UE, prin relocarea masiva a imigrantilor musulmani. Premierul ceh Andrej Babis tuna impotriva unei Comisii Europene prea puternice si politizate, in timp ce partidul SMER-SD care guverneaza in Slovacia ii numeste "looseri" pe politicienii europeni.

Liderii politici din Polonia, Cehia si Ungaria pledeaza pentru o puternica "Europa a natiunilor" si pentru reducerea competentelor forurilor comunitare. Propuneri concrete de reforma in acest sens nu a prezentat insa nimeni. Viktor Orban a propus in martie crearea unui consiliu de ministri de Interne ai statelor Schengen, care sa se ocupe de migratie si de protectia frontierelor. Andrej Babis cere ca Consiliul European, din care fac parte presedintii si premierii statelor membre, sa devina un fel de instanta principala si finala de decizie in UE. Spre deosebire de Orban insa, Babis este mult mai putin eurosceptic, lucru care are legatura cu interesele sale de afaceri: concernul sau Agrofert cuprinde firme din toata Uniunea si profita major de pe urma subventiilor acordate de UE. Babis este interesat mai ales de o Uniune mai supla si mai eficienta.

Slovacia, pe de alta parte, este membra a zonei Euro si se simte parte a nucleului european. Recent, a fost aleasa presedinta a tarii pro-europeana Zuzana Caputova, o politiciana progresiva si liberala. Premierul Peter Pellegrini, aflat de un an in functie, este mult mai prietenos fata de UE in comparatie cu predecesorul sau Robert Fico, care a purtat o politica puternic nationalist-populista in calitate de sef al partidului social-democrat de guvernare SMER-SD.

Relatia cu Rusia

O ruptura in toata regula are loc in grupul Visegrad atunci cand vine vorba de o problema importanta de politica externa, una care divizeaza si alte tari comunitare: relatia cu Rusia. Polonia considera Rusia o amenintare si pledeaza pentru sanctiuni mai dure impotriva Moscovei si pentru desprinderea de cooperarea economica cu aceasta, mai ales cand vine vorba de livrarile rusesti de gaz si titei. Dimpotriva, Slovacia si mai ales Ungaria au o politica deschis prietenoasa fata de Rusia. Viktor Orban se intalneste cu Putin mai des decat oricare alt lider european. Sub eticheta "deschiderii spre est", Ungaria si-a extins serios in ultimii ani cooperarea economica cu Rusia si cu tarile din Asia Centrala.

Liderii tarilor de la Visegrad se plang ca Vestul nu le-ar intelege sensibilitatile istorice si culturale si ca nu pune importanta destula pe intimidarea exercitata decenii intregi in regiune de Uniunea Sovietica, fapt ce ar face aceste tari mult mai susceptibile cand vine vorba de "dictate de la Bruxelles". Dar nici aceste pretentii nu sunt verificabile la o analiza mai atenta. In timp ce in Polonia este marcant anti-comunismul mesianic si ultraconservator al unui Jaroslaw Kaczynski, Viktor Orban se mai foloseste doar simbolic de trecutul sau anti-comunist: partidul sau Fidesz a blocat in anii 1990 clarificarea situatiei fostei politii de securitate de stat. In Cehia, premierul Andrej Babis este un fost functionar economic socialist si membru al Securitatii de la Praga.

Lui Orban tare i-ar mai placea sa fie el liderul unui bloc Visegrad puternic, care sa reformeze UE in directia sporirii suveranitatii nationale a statelor membre. Orban a chemat deja in 2017 la "anul revoltei" fata de establishment-ul european si fata de "birocratii de la Bruxelles". N-a iesit nimic din acest demers, asa ca, in 2018, Orban a spus ca este anul in care "vointa popoarelor europene va fi restabilita". Acum, el prezinta euroalegerile ca pe un fel de batalie finala in care se va decide supravietuirea sau disparitia Occidentului. Sansele sa o dea gres si de aceasta data nu sunt deloc mici.

Keno Verseck

• Romania si Grupul de la Visegrad: Care e noul joc de geopolitica europeana
• Melescanu acuza "fake news": Nu se pune problema aderarii la Grupul Visegrad
• Reactie virulenta a Grupului Visegrad fata de planul UE de a da bani doar tarilor cu justitie independenta. Romania a participat iar la discutii
• Melescanu spune ca n-a semnat niciun acord cu Ungaria, dar nu vede de ce sa nu discute cu Grupul de la Visegrad

Liderul PSD îi răspunde lui Clotilde Armand: ”Să-și ia un avocat bun”

Premierul Marcel Ciolacu a reacţionat joi, 25 aprilie, la declaraţiile primarului Sectorului 1, Clotilde Armand, transmiţându-i acesteia să îşi ia un avocat bun pentru că ”a încălcat...

Nicușor Dan îl provoacă pe Piedone la o dezbatere electorală. Răspunsul ironic al Primarului Capitalei după ce AUR l-a amenințat cu plângerea penală

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat joi, 25 aprilie, că aşteaptă de la contracandidatul său Cristian Popescu Piedone un răspuns în ce priveşte participarea la o dezbatere...