Polonezii si ungurii si-ar face un CAER, dar fara rusi. Noi ce facem?

La Katowice, in Polonia, a avut loc saptamana trecuta Congresul Economic European, manifestare anuala a Uniunii Europene, ajunsa la a IX-a editie.

Prilej pentru gazdele poloneze sa impresioneze din nou prin nivelul de dezvoltare institutionala: au adus la dezbateri cateva zeci de participanti straini, inclusiv presedintele Parlamentului European, cativa comisari europeni, precum si zeci de inalti functionari europeni si demnitari din statele Uniunii Europene.

Congresul a fost un nou prilej de reafirmare a rolului de lider al estului Europei pe care si-l asuma Polonia, de altfel, cea mai mare tara estica din UE (aproape 40 milioane locuitori) si cea mai puternica economie estica din UE (peste 1.100 de miliarde de dolari in valori PPP).

Polonia intelege sa isi manifeste acest rol prin lansarea unor proiecte mari de coagulare a cooperarii economice regionale.

Polonezii se comporta ca lideri regionali de facto, care propun proiecte comune, le urmaresc si le determina parcursul.

In plasa Poloniei, in aceasta incercare de a revitaliza o amprenta economica regionala a statelor foste comuniste, se regaseste Ungaria, care a preluat o parte din initiative, le-a completat si modelat in interesul propriu. Ba chiar Ungaria capata si ea o expunere marita si exerseaza un plan de crestere a semnificatiei sale politice continentale.

Ceea ce m-a impresionat a fost participarea masiva maghiara, la nivel politic si mai ales tehnic.

Ei bine, in acest context, o alta impresie puternica mi-a lasat-o nepermisa nepasare a romanilor, care au fost programati sa aiba doar doi participanti la dezbateri punctuale si, in absenta unuia dintre ei (altminteri, o mica celebritate bucuresteana), au ramas cu unul singur, subsemnatul.

La lucrari nu am vazut nici macar vreun contopist de la ambasada noastra de la Varsovia, care ar fi putut macar "sa ia pulsul" demersurilor regionale.

Ce sa-i faci, ne guduram doar pe langa nucleul dur, nu ne pierdem vremea cu fostii nostri parteneri de CAER si Tratat de la Varsovia...

Dar tocmai despre asta e vorba: atat polonezii, cat si ungurii sau cehii s-au "prins" ca trebuie sa dezvolte politici regionale. Ne surprindem uneori admirandu-i in secret pe fostii colegi (de CAER) polonezi pentru succesele lor economice sau politice din ultimii ani dar, cand se pune problema sa fim prezenti in orice camera unde se discuta despre geometria Europei, ne cam "pute" sa stam impreuna cu esticii, ne-am obisnuit sa ne dam coate doar cu Merkel si Macron sau sa ne pupam zgomotos cu prea-veselul Junker.

Politicienii romani, comozi si nesofisticati, prefera absenta in dauna implicarii sau participarii.

In ultima perioada, o mare prioritate a Bucurestiului este sa nu incurce borcanele intre nevoia de prezenta in tot ceea ce pregateste Grupul Visegrad si nevoia de gudurare pe langa nucleul dur.

Si, ca sa nu greseasca, Bucurestiul a ales sa nu faca nimic; doar daca nu faci nimic, sigur nu poti sa gresesti!

Atat polonezii, cat si ungurii sau cehii au printre vecini parteneri comerciali importanti, cu care au relatii echilibrate. Noi nu am urmat aceasta cale, am neglijat comertul cu vecinii si expansiunea economica spre acestia.

Rezultatul: avem cu Ungaria cel de-al doilea, ca marime, deficit comercial (peste doua miliarde de euro), urmat de deficitul comercial cu Polonia.

Planul polonezo-maghiar de expansiune economica are la baza proiectul unei autostrazi gigantice care sa lege spatiul baltic cu cel mediteranean si cu bazinul Marii Negre; acest proiect se numeste Via Carpatia.

In viziunea celor doua state din grupul Visegrad, aceasta autostrada ar compensa precaritatea regiunilor cel mai putin dezvoltate ale lor, regiuni neincluse in sistemul TEN-T de coridoare de transport europene.

In vederea promovarii acestui demers si a obtinerii de finantare europeana, polonezii si ungurii au demarat proiectul inca din 2006, alaturi de Lituania, Slovacia si Grecia.

Ulterior, ne-au "pacalit" si pe noi si pe bulgari sa ne alaturam proiectului (2010), care, altfel, ar fi mutat marfurile poloneze si baltice fix in mijlocul pustei maghiare. Cu lejeritatea cu care am acceptat o prostie majora (o autostrada care sa lege Oradea de Calafat are doar rolul sa ocoleasca Serbia si sa excluda intreaga Romanie din circuit), am si adoptat apoi un master-plan de transport care nu mai contine Via Carpatia - bratul vestic.

Astfel, am reusit sa concuram ipocrizia aparatorului planetar al maghiarimii, Orban Viktor, care planuia o autostrada menita sa-i izoleze pe toti ungurii din Romania:

In mod normal, si polonezii, care se plictisisera sa tot proiecteze un nou CAER, ar fi "ingropat" acest proiect.

Numai ca venirea la putere a conservatorilor fratilor Kaczynsci a readus printre prioritatile Guvernului de la Varsovia proiectul de expansiune economica spre sud, spre fostele piete ale defunctului CAER si de atingere a marilor sudice (Mediterana si Marea Neagra) cu o autostrada baltica.

Miza este mare: Uniunea Europeana (piata unica) se restrange ca urmare a plecarii britanicilor si dorintei de razbunare a franco-germanilor, amenintarile estica (Rusia) si sudica (migrantii musulmani) limiteaza posibilitatile de expansiune a industriei poloneze si singurul debuseu este spre sud-estul Uniunii, spre fostii parteneri din CAER.

Culmea este ca si noi am putea profita de acest proiect, deviindu-l de la Oradea, pe traseul autostrazii Transilvania, care ar conecta centrul tarii si ar creste expunerea Capitalei si a nucleului industrial Prahova-Arges din sud.

Dar cine sa se ocupe de proiecte regionale cu esticii cand ne asteapta Macron sa ne vanda niste elicoptere si Merkel sa ne creasca numarul de casiere de hypermarket?

Cine sa piarda vremea prin cenusa lagarului socialist, in loc sa faca "shopping" pe Montenapoleone?

Sa nu uitam totusi ca tarile strabatute de proiectata Via Carpatica au o economie agregata comparabila cu cea franceza, adica a sasea parte din ce o sa ramana dupa ce-l alunga nucleul dur pe perfidul Albion.

Parca nu e chiar asa putin... Unde mai pui ca putem sa ne aducem aminte si de vremurile de aur cand polonezii si cehii umpleau Eforiile si Mamaia!

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...