MAE respinge pozitiile revizioniste si avertizeaza guvernul de la Budapesta: Orice incercare de rescriere a istoriei este inacceptabila

Ministerul Afacerilor Externe anunta ca a luat nota de decizia Parlamentului de la Budapesta de a declara anul 2020 drept An al Coeziunii Nationale si de a marca astfel 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, insa respinge ca nefondate justificarile invocate pentru promovarea acestei declaratii.

"Ministerul Afacerilor Externe a luat nota de decizia Adunarii Nationale a Ungariei de a declara anul 2020 drept An al Coeziunii Nationale si de a marca astfel 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, in data de 4 iunie 1920.

Ministerul Afacerilor Externe reitereaza ca orice incercare de rescriere a istoriei si de aducere in discutie a unor pozitii revizioniste este inacceptabila si nu se potriveste realitatii Europei secolului XXI sau ambitiilor de cooperare bilaterala stabilite prin Parteneriatul Strategic, prin Tratatul de intelegere, cooperare si buna vecinatate intre Romania si Republica Ungara, semnat la Timisoara la 16 septembrie 1996 si prin apartenenta comuna la UE si NATO. Ministerul Afacerilor Externe respinge ca nefondate justificarile invocate pentru promovarea acestei declaratii, din perspectiva Romaniei neexistand 'probleme politice, economice, juridice si psihologice create de acest tratat de pace, nerezolvate pana in prezent'", declara MAE intr-un comunicat dat publicitatii sambata.

"Tratatul de la Trianon, care a stabilit, intre altele, frontiera dintre Romania si Ungaria, nu reprezinta o problema care sa reclame rezolvare, astfel precum incearca sistematic sa acrediteze autoritatile de la Budapesta si nici nu reprezinta o tragedie astfel precum se noteaza in textul actului adoptat de Parlamentul Ungariei. Acest tratat este un element esential al realitatii geopolitice actuale la nivel european, fiind parte a sistemului tratatelor de pace semnate in cursul anului 1919 care a pus capat Primului Razboi Mondial - adevarata tragedie de la inceputul secolului trecut care a curmat aproximativ 19.000.000 de vieti - si care a permis nasterea si consolidarea unor state nationale in regiune, inclusiv Ungaria. Ungaria, parte la acest Tratat, are obligatia de a-i respecta intocmai prevederile si de a le executa cu buna credinta, conform principiilor de baza ale dreptului international", mai spune MAE.

Ministerul Afacerilor Externe precizeaza ca Romania nu contesta dreptul Ungariei de a stabili prin lege modalitati de marcare a momentelor istorice semnificative din istoria sa, dar, "nu poate accepta ca astfel de manifestari sa puna in discutie sistemul tratatelor internationale care au stat la baza configurarii Europei de astazi sau sa chestioneze, direct sau indirect, modul in care Romania respecta drepturile cetatenilor sai de etnie maghiara, pentru a alimenta retorica apartenentei acestora la o natiune distincta, nostalgica, definita in frontiere fictive si captiva unor idealuri istorice pe care Europa le-a depasit prin crearea Uniunii Europene".

"Romania si Ungaria trebuie sa lucreze impreuna la consolidarea acestui proiect al pacii, garant al promovarii drepturilor si libertatilor fundamentale si al prosperitatii societatilor, iar fundamentele politico-juridice ale relatiei bilaterale pornesc de la aceasta viziune comuna. Romania este profund atasata respectului pentru drepturile omului, inclusiv ale persoanelor apartinand minoritatilor nationale in conformitate cu normele internationale si standardele in domeniu, reflectate, de altfel, si in Tratatul de intelegere, cooperare si buna vecinatate intre Romania si Republica Ungara, semnat la Timisoara la 16 septembrie 1996", afirma MAE.

Ministerul Afacerilor Externe subliniaza interesul autentic al statului roman de a asigura, prin toate politicile sale, ca parte a bunei guvernari, protejarea si promovarea drepturilor identitare (lingvistice, religioase, culturale, etnice) ale tuturor persoanelor apartinand minoritatilor nationale de pe teritoriul sau si consolidarea dialogului interetnic.

Romania a definit in ultimele decenii, cu implicarea fundamentala a membrilor minoritatilor nationale ce locuiesc pe teritoriul sau, un sistem avansat, un sistem model, de protectie a drepturilor acestora, avand la baza ideea de diversitate culturala si de interculturalitate, conditie esentiala pentru edificarea unei societati integrate bazate pe cunoasterea si pe respectul reciproce.

Ministerul Afacerilor Externe reitereaza "angajamentul ferm al Romaniei de a construi o relatie bilaterala solida, pragmatica, bazata pe respect reciproc si orientata spre viitor in beneficiul cetatenilor romani si ungari indiferent de etnie, avand asteptari similare de la partea ungara".

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 intre Puterile Aliate invingatoare in Primul Razboi Mondial si Ungaria, in calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat invins in Primul Razboi Mondial. Tratatul a fost semnat in Palatul Marele Trianon de la Versailles de catre 16 state aliate (inclusiv Romania), pe de o parte, si de Ungaria, de alta parte.

Tratatul, care a intrat in vigoare la 26 iunie 1921, a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii sai: Austria, Regatul Sarbilor, Croatilor si Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), Romania si Cehoslovacia. Tratatul de la Trianon a facut parte din seria tratatelor incheiate la finalul Primului Razboi Mondial, celelalte fiind tratatele de pace incheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, in 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, in 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, in 27 noiembrie 1919) si cu Turcia.

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...