Ungaria va trebui sa dea din nou explicatii in decembrie in fata partenerilor sai europeni privind respectarea statului de drept, in cadrul procedurii lansate de Parlamentul European impotriva sa in 2018, a anuntat joi presedintia finlandeza a UE, relateaza AFP.
Aceasta a doua audiere, dupa ce prima a avut loc in septembrie, va avea loc pe 10 decembrie, cu prilejul unei reuniuni a ministrilor de afaceri europene ai statelor UE, a precizat Marja Rislakki, reprezentanta permanenta a Finlandei la Bruxelles.
Prima audiere a avut ca teme libertatea invatamantului universitar, libertatea presei, libertatea de expresie, chestiunile coruptiei si independentei justitiei, a spus ea.
Aceasta noua audiere ar urma sa se concentreze asupra "catorva teme cheie", pe care ambasadorii tarilor membre vor fi insarcinati sa le defineasca, a declarat Marja Rislakki in fata eurodeputatilor, care si-au exprimat regretul pentru ca Parlamentul European nu este asociat la aceasta procedura, pe care totusi au declansat-o.
Desi si-a exprimat bucuria pentru organizarea unei a doua audieri, despre care a spus ca este "o veste foarte buna", raportoarea Parlamentului European pentru Ungaria, Gwendoline Delbos-Corfield, din grupul Verzi/Alianta Libera Europeana, a subliniat ca Parlamentul avea "o expertiza in acest dosar (...) care ar fi permis sa avanseze lucrurile".
Intr-un vot inedit, PE a activat in septembrie 2018 impotriva Ungariei lui Viktor Orban procedura "articolului 7", care in teorie poate duce la sanctiuni.
Votul s-a bazat pe un raport care prezenta o lista lunga de "preocupari" privind atingeri aduse valorilor UE in materie de libertati publice, drepturi ale minoritatilor si migrantilor.
Aceasta procedura a fost de asemenea activata in cazul Poloniei, de aceasta data la initiativa Comisiei Europene.
A doua faza a procedurii, care poate duce la pierderea drepturilor de vot ale unei tari la reuniunile ministeriale europene, necesita un vot in unanimitate al celorlaltor tari, iar Ungaria si Polonia si-au anuntat cu claritate intentiile de a face bloc pentru a impiedica orice sanctiune.
"Astazi suntem confruntati cu o problema cu articolul 7 asa cum este", a recunoscut Gwendoline Delbos-Corfield, facand apel la "instituirea de instrumente eficiente in serviciul acestei democratii europene".
Ungaria la randul sau respinge aceasta procedura care o vizeaza, pe motiv ca e "partinitoare". "Suntem condamnati la dispretul public pentru faptul ca respingem imigratia in masa", a denuntat in septembrie ministrul ungur al justitiei Judit Varga, inainte de audierea sa de la Bruxelles.
Joi, noul presedinte al Partidului Popular European (PPE), Donald Tusk, a anuntat ca va lua o decizie pana la sfarsitul lui ianuarie privind soarta partidului FIDESZ al lui Viktor Orban, suspendat din randul dreptei europene pentru derapaje populiste.