Intr-un moment cand extrema dreapta si liderii socialisti argumenteaza ca drepturile democratice ale Greciei sunt incalcate de o Uniune Europeana rauvoitoare, este necesar sa facem un pas in spate si sa cautam motivatiile politice din spatele acestor discursuri.
Uniunea Europeana este demonizata pe nedrept de aceia care nu recunosc contributiile constante la mentinerea unor regimuri democratice pe continent. Desi negocierile in criza din Grecia au fost conduse de oficiali pragmatici si inalti lideri din UE, Parlamentul European, ales democratic, a sprijinit si eforturile Atenei, comenteaza analistul Remi Piet, intr-un editorial gazduit de Al Jazeera.
Impactul pozitiv al apartenentei la UE nu poate fi exemplificat mai bine decat prin Romania, spune Piet, care pune semnul de egalitate intre inceperea urmaririi penale in cazul premierului Victor Ponta si contributia Uniunii Europene la curatarea sistemului politic autohton.
Reputatie proasta
Romania este descrisa ca avand o reputatie proasta printre celelalte state europene, fiind constant privita ca sursa de imigranti si infractiuni sau ca o tara care se bucura de o alocatie europeana generoasa, in detrimentul altor membri.
Ambele critici ar fi nefondate, in opinia lui Piet, care spune ca Romania a progresat semnificativ, din nou datorita presiunii UE asupra insitutiilor locale. Cat despre "alocatie", tara noastra este departe de a fi consumat fondurile europene pe care le-ar fi putut accesa, in principal din cauza proiectelor care nu au atras investitori, dar si pentru ca administratiile locale corupte nu au reusit sa se organizeze.
Chiar si in lipsa avantajelor pe aceasta linie, Romania ramane un sustinator fervent al Uniunii Europene, analistul opinand ca admiratia noastra pentru integrarea europeana nu tine de bani, ci este mai degraba un rezultat al impactului pozitiv pe care UE l-a avut asupra institutiilor nationale si in special asupra justitiei.
O serie de reforme, dar si de obstacole
La un sfert de secol dupa caderea comunismului, romanii inca privesc cu suspiciune elitele politice, a caror reputatie pentru coruptie este reconfirmata constant.
Totusi, in ultimii trei ani, "o mana de procurori scoliti in vest" a inceput o operatiune care s-a soldat cu cercetarea a peste 3000 de persoane - ministri, deputati, senatori, primari si alti oficiali. Toate acestea nu ar fi fost posibile daca nu ar fi aparut un instrument esential - DNA - o conditie obligatorie impusa de Bruxelles, ca parte a negocierilor de aderare.
In timp ce recenta punere sub urmarire penala a premierului Ponta ilustreaza progresul, nu trebuie ignorate obstacolele extraordinare cu care se confrunta procesul juridic. Luna trecuta, doua treimi din parlamentari au refuzat sa-i ridice imunitatea lui Ponta, aratand ca modernizarea europeana se impiedica adeseori de populismul local si nepotismul mostenit, comenteaza Piet, care spune ca un lucru asemanator se intampla si in Grecia, dusa in pragul falimentului de iresponsabilitate si coruptie.
Daca Atena si Bucurestiul ar fi respectat transparenta si maturitatea institutionala promovate de Bruxelles, ele nu s-ar fi confruntat cu problemele economice si politice de azi. Iar daca austeritatea promovata vehement de Berlin poate fi criticata pe drept ca o masura contra-productiva, ar fi la fel de gresit sa negam importanta contributiei UE la democratia locala. Ea ar trebui sa fie recunoscuta si consolidata, concluzioneaza Piet.
Remi Piet este profesor asistent de politici publice, diplomatie si economie politica internationala la Universitatea Qatar.