Analiza: Presedintia Romaniei la Consiliul UE - obiective vagi, ambitii mici, probleme interne multe

Presedintia rotativa detinuta de Romania risca sa fie afectata de agenda anti-europeana si anti-justitie ale PSD-ALDE si de lipsa de viziune legata de marile dosare pe care va trebui sa le gestionam.

Cine rasufla usurat ca am scapat de lovitura finala a celor care au confiscat Romania, ordonanta de amnistie si gratiere, pentru ca am preluat presedintia Consiliului UE pentru 6 luni, trebuie sa inteleaga ca pericolul este departe de a fi trecut.

Tariceanu, Dragnea si marionetele lor au schimbat tactica. Pe plan extern, au ales confruntarea deschisa cu oficialii europeni, pe care-i acuza ca trateaza Romania ca pe o tara de mana a doua, fara respect, deoarece critica modificarea Legilor Justitiei in sensul politizarii si subjugarii acesteia si a Codurilor Penale, pe repede inainte pentru a a-i scapa pe ei si pe ai lor.

Va amintiti discursul agresiv al doamnei Dancila la Bruxelles si cele virulent anti-europene ale lui Dragnea si Tariceanu de la Consiliul National al PSD. Reprezentantii PSD-ALDE mizeaza pe faptul ca oficialii europeni nu le vor critica prea tare derapajele tocmai pentru ca asta ar pune o amprenta negativa pe presedintia rotativa, riscand sa afecteze si gestionarea si inchiderea unor dosare importante pentru UE.

Incurajarile date de Jean Claude Juncker si altii ca Romania este pregatita pentru presedintia rotativa au fost tocmai o incercare de temperare a actualei majoritati.

In plan intern, retorica PSD-ALDE este una centrata pe necesitatea de consens national si pace intre partide. Securea razboiului politic trebuie ingropata pentru 6 luni cu orice pret si se asteapta de la Opozitie sa critice si sa atace cat mai putin derapajele Puterii, in numele interesului national de a avea o presedintie de succes. De fapt, se incearca folosirea presedintiei ca un capac pus Opozitiei.

Urmeaza cu siguranta sa auzim des in perioada urmatoare ca cei care critica Guvernul, ineficienta si incompetenta lui strica imaginea Romaniei, sunt tradatori de neam si defaimeaza tara, acum cand toata Europa este cu ochii pe noi.

Este imposibil insa sa pui batista pe tambal timp de 6 luni, in care PSD-ALDE isi vor pune in aplicare agenda anti-justitie si stat de drept, la aceeasi turatie.

In aceasta cheie trebuie citit mesajul recent al lui Jean Claude Juncker, care exprima indoieli privind faptul ca Guvernul de la Bucuresti a inteles ce inseamna sa prezidezi statele UE. Un avertisment subtil, mai ales ca in acelasi interviu, el facea apel la excluderea FIDESZ-ului lui Orban din PPE.

Evident, reprezentantii Puterii de la Bucuresti au reactionat cu tafna.

Obiective modeste si contradictorii

Romania a ales ca motto pentru presedintia sa la Consiliul UE "Coeziunea ca valoare comuna europeana". Foarte bine, este o tema importanta intr-o Europa tot mai divizata, dar cum sa vorbesti de coeziune si unitate, de o Europa mai puternica, si in acelasi timp sa ataci institutiile europene si sa te lansezi intr-o confruntare cu acestea legata de valorile fundamentale ale UE - stat de drept, justitie independenta?

Pentru coeziune e nevoie de consens, de valori impartasite. Guvernul Dancila spune ca o prioritate a presedintiei rotative este Europa valorilor comune, dar ma intreb ce valori europene impartaseste Guvernul PSD-ALDE?

Capturarea statului, demonizarea companiilor straine, aruncarea in haos a mediului privat prin masuri care il afecteaza fara sa fie consultat, subminarea independentei Justitiei, masuri pentru incurajarea evaziunii fiscale, a constructiilor fara autorizatie, masuri cu dedicatie pentru corupti precum recursul compensatoriu, masuri economice nesustenabile care arunca in aer datoria publica si duc tara noastra in procedura de deficit excesiv, indepartand-o si mai mult de aderarea la zona euro - acestea numai valori europene nu sunt.

Mai mult, aceste masuri si altele aflate in pregatire - precum gratierea si amnistia condamnatilor - nu sunt sustinute nici de cetatenii Romaniei, care le resping in proportie covarsitoare. Ca urmare, despre ce coeziune poate sa fie vorba?

La fel, daca ne uitam, de exemplu, la politica agricola comuna, nu e deloc clar cum vrea tara noastra sa incurajeze coeziunea in sensul de reducere a decalajelor, favorizand fermele mari, in dauna celor mici si mijlocii, prin opozitia la plafonarea subventiilor pentru primele.

Sunt de acord cu faptul ca platile directe pentru Romania sa creasca si sa ajunga la nivelul celorlalte state membre si sa se mentina alocarile actuale din bugetul UE pentru politica agricola si pentru cea de coeziune in urmatorul cadru financiar multianual, dar este nevoie ca banii sa fie mai bine impartiti, pentru ca tara noastra are o problema specifica cu suprafetele de teren mici si fragmentate si cu agricultura de subzistenta.

Nu este logic sa-i sustii doar pe fermierii mari, in dauna celor mici si mijlocii, invocand o asa-zisa competitivitate.

In ceea ce priveste politica de coeziune, cum poate cere tara noastra celorlalte state UE in mod credibil mentinerea alocarilor financiare pentru aceasta, din moment ce guvernele PSD-ALDE au refuzat banii europeni pentru infrastructura de transport si au atacat propriul comisar pentru dezvoltare regionala, Corina Cretu, pentru ca i-a mustrat pentru asta?

Cum va finaliza Romania in calitate de honest broker, mediator impartial, negocierile pe cadrul financiar multianual 2021-2027 pana la alegerile europene din mai, dat fiind ca ne-am obisnuit sa asteptam sa se formeze o linie europeana, un consens, si apoi sa ne aliniem acestuia? Acum Guvernul Dancila va trebui sa fie cel care va forja acest consens si va contura linia.

Teluri ambitioase, continut lipsa

Va fi greu pentru ca, din pacate, nu am vazut pozitii clare ale Romaniei pe dosarele mari si Guvernul Dancila a stabilit obiective vagi ca prioritati. Imi este complet neclar de pilda cum va actiona tara noastra pentru a face din UE un actor global, obiectiv foarte ambitios, dar foarte prost detaliat.

La noi in tara nu am vazut dezbateri consistente si o pozitionare oficiala a Romaniei privind Cartea Alba cu cele 5 scenarii lansate de presedintele Juncker privind viitorul UE.

Nu este clar ce fel de Europa ne dorim - una mai federala sau una a natiunilor, la care scenariu ne raportam si cum vrem sa ramanem apropiati de nucleu si sa contrabalansam faptul ca nu suntem inca membri ai zonei euro si spatiului Schengen, cum si daca vrem sa ajungem acolo.

Se vorbeste mult despre summit-ul de la Sibiu privind viitorul Europei, dar ce va sustine Romania in acest moment de cotitura pentru Uniune, pe fondul finalizarii Brexit-ului, ca viziune?

Recent, Comisia Europeana a lansat o propunere de inlocuire a unanimitatii cu majoritatea calificata in deciziile de politica externa si securitate din Consiliul UE, pentru o eficientizare si flexibilizare a procesului decizional.

Sa luam un simplu exemplu - sanctiunile impuse Rusiei pentru destabilizarea Ucrainei ar putea sa nu mai fie prelungite, in cazul in care unanimitatea se mentine, iar un singur stat se opune, ceea ce ar afecta intreaga UE, cat si statele din vecinatate precum Ucraina sau Republica Moldova.

Unele state precum Ungaria sau Polonia se opun trecerii la majoritate calificata, motivand ca tarile mari vor avea mai multa influenta in acest caz si se va crea un dezechilibru.

In Comisia de Politica Externa, reprezentantii UDMR au vorbit chiar despre pericolul ca astfel sa se creeze o Europa cu doua viteze, dar de fapt este vorba despre faptul ca UE nu va putea fi niciodata un actor global, a carui voce sa conteze in marile dosare, fara o politica externa comuna.

Unde se situeaza Romania in aceasta dezbatere? Deocamdata inteleg ca asteptam sa vedem ce spun celelalte state in timpul presedintiei noastre, ca mediator impartial. Nu era insa vorba de a impune o pozitie cuiva, ci de a-ti forma propria pozitie ca tara pe care s-o discuti apoi cu ceilalti. Asa ce discuti?

Migratia si securitatea

Pe un alt dosar important, cel al migratiei, situatia este asemanatoare. Presedintia romana a Consiliului UE va avea pe agenda si aceasta problema importanta a reformei Sistemului European Comun de Azil (SECA), dar este greu de crezut ca vom obtine mai multe rezultate decat austriecii.

Tara noastra a respins cotele obligatorii de refugiati, dar a participat la schemele de relocare si resettlement, preluand un numar de 728 de refugiati din Grecia si Italia si angajandu-se voluntar sa primeasca inca 40 de refugiati din Turcia in 2018 si alti 69 in 2019.

Romania a avut o contributie semnificativa si la securizarea granitelor externe ale UE, inclusiv prin detasarea unui numar mare de experti la Frontex, care au participat si la misiunile de salvare pe mare. Scopul urmarit a fost salvarea de vieti, dar si stavilirea migratiei ilegale.

Si, totusi, nu stim care e pozitia Romaniei privind SECA si reforma Regulamentelor Dublin, ce vrea sa obtina guvernul Dancila in aceste negocieri.

La fel este greu de inteles, din moment ce dorim stavilirea migratiei ilegale, cum de am semnat Pactul Global pentru Migratie la Marrakesh, care incurajeaza migratia de orice fel, elimina de facto diferentele intre refugiati si migranti economici si instituie niste obligatii despre care nu e clar cum vor fi implementate.

Si asta fara vreo dezbatere publica si consultari serioase cu tari partenere importante care se opun, precum SUA, iar apoi ne-am abtinut la votarea acestuia la ONU. Motivatia invocata a fost ca trebuie sa fim honest broker, sa avem o "abordare echilibrata, care sa tina cont de lipsa unui consens la nivel european, in contextul in care calitatea de viitoare presedintie a Consiliului UE determina aceasta pozitie neutra".

Dat fiind ca acest lucru era dinainte cunoscut si de la sine inteles, de ce am mai semnat acest acord despre care ni s-a tot spus ca nu implica niciun fel de costuri si obligatii juridice pentru Romania?

Mergand mai departe, in cadrul temei privind Europa Sigurantei s-a amintit vag importanta aducerii Marii Negre pe agenda UE, pe fondul actiunilor agresive ale Rusiei cu plecare de la militarizarea Crimeii si blocarea Marii Azov, dar nu au fost prezentate elemente concrete.

Ce poate face Romania pentru a creste interesul si sprijinul european militar si economic pentru aceasta regiune? In ce masura initiative precum Sinergia Marii Negre pot fi readuse la viata? Cum poate fi dinamizata OCEMN? Cum reusim sa stimulam interesul UE pentru aceasta regiune?

Va mai amintiti de initiativa esuata privind flotila sau cadrul naval comun la Marea Neagra, propusa de presedintele Iohannis si respinsa de premierul bulgar Boiko Borisov, pe motiv ca nu doreste o militarizare a acesteia? Aceasta colaborare maritima intre Romania, Turcia si Bulgaria trebuie incurajata, dar va fi dificil de realizat avand in vedere incalzirea relatiei Turciei cu Rusia si flotele modeste ale Romaniei si Bulgariei.

Mai mult, cadrul juridic, Conventia de la Montreaux privind Stramtorile, limiteaza circulatia navelor de razboi ale altor tari (SUA, state UE) decat cele riverane Marii Negre peste perioada de 21 de zile.

Ce poate face Romania in acest context?

Multe intrebari importante care asteapta raspunsuri concrete. Daca nu dam continut acestor prioritati stabilite, presedintia Romaniei la Consiliul UE va fi doar o coaja lipsita de continut, un exercitiu de imagine care va esua oricum din cauza incercarii PSD-ALDE de a o folosi ca pe o platosa pentru continuarea agendei interne anti-europene si anti-democratice.

Un astfel de scenariu, insotit de foarte posibile greseli de protocol si gafe din cauza unor ministri din actualul guvern care vor prezida consiliile sectoriale, ne-ar putea impiedica sa avem o presedintie macar onorabila, contabila si ar strica si mai mult imaginea tarii.

Sper sa nu am dreptate cu aceste previziuni de inceput de an, dar cu obiective vagi, ambitii mici si probleme interne multe este greu sa ai rezultate.

Matei Dobrovie este deputat PNL si membru al Comisiei pentru comunitatile de romani din afara granitelor tarii. A fost editor la revista Foreign Policy Romania si redactor la Epoch Times Romania, unde a realizat analize de politica externa, comentarii si interviuri. Absolvent al Facultatii de Stiinte Politice din cadrul Universitatii Bucuresti, a lucrat si la cotidianul german Financial Times Deutschland, in cadrul Programului Medien-Mittler pentru jurnalisti din Europa Centrala si de Est al Robert Bosch Stiftung. Este vorbitor fluent de germana, franceza si engleza, specializat pe Europa, in special Germania si Republica Moldova.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...