Europa are nevoie de un nou proiect: Doua scenarii extreme

Lipsa de perspectiva, gandirea pe termen scurt si deciziile luate sub imperiul momentului tind sa devina regula intr-o Uniune Europeana aflata sub o presiune nemaiintalnita.

In anii care au trecut de la declansarea crizei economice si financiare, dar in special in anul 2015, cand au crescut simultan presiunea migratiei, conflictul de la granitele estice, criza din Grecia si perspectiva Brexit-ului, tot mai des, am fost martori la hotararile luate la nivelul statelor membre care au slabit sau au facut chiar imposibila conturarea unor solutii europene comune la provocarile din fata noastra.

Parem sa fi uitat ca proiectul european are nevoie de o viziune clara si care sa fie impartasita de majoritatea cetatenilor Europei unite. Comunitatea europeana s-a nascut ca un proiect de pace dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial, dar astazi se vede clar ca acesta nu mai convinge si nu mai mobilizeaza.

Este nevoie de altceva, este nevoie de o noua viziune. Multa lume recunoaste aceasta nevoie, fara sa poata, deocamdata, sa propuna urmatorul proiect care sa convinga 500 de milioane de cetateni europeni.

Este important sa ne gandim la consecintele pe termen lung ale deciziilor curente. Ce se poate intampla intr-un deceniu cu UE daca greselile se acumuleaza? Aceasta este o intrebare la care recent incheiatul Forum Economic Mondial (WEF) de la Davos aduce un raspuns interesant.

Raportul "Provocarile UE 2016-2017", realizat de un grup de experti din cadrul retelei Global Agenda Council afiliata WEF sub coordonarea fostului prim-ministru suedez Carl Bildt, listeaza alternativele pe care liderii europeni le au in fata in urmatorii doi ani, estimand si consecintele pe care aceste decizii le-ar putea avea asupra viitorului pe termen mediu si lung al Europei. Autorii raportului au schitat si doua scenarii cu privire la UE in 2026.

Scenariul negativ. Daca totul merge prost, UE esueaza sa-si controleze frontierele externe, iar statele membre reintroduc controlul la frontiere, ba chiar ridica garduri, mai ales in varianta in care atacurile teroriste pe care le-am vazut anul trecut in Europa se inmultesc.

Politicienii xenofobi si populisti nu vor ezita sa foloseasca aceste circumstante in favoarea lor. Daca solutia pentru aplanarea conflictului din Siria esueaza, 4 milioane de refugiati ar putea porni inspre Europa. Un scenariu negativ in Ucraina poate sa propulseze 2 milioane de refugiati peste granita estica a UE.

Daca renuntam sa cautam o solutie europeana, libera miscare in cadrul UE va deveni o amintire pana in 2018. Criza legata de Brexit ar putea sa evolueze negativ, iar in urma referendumului deja preconizat, Marea Britanie paraseste UE.

Probabilitatea este foarte mare ca aceasta decizie sa fie urmata de un referendum scotian legat de parasirea Regatului Unit si solicitarea aderarii la UE. O asemenea alternativa ar avea cu siguranta urmari asupra opiniei publice in Catalonia care va arunca Spania intr-o grava criza.

Cresterea sentimentelor anti-imigratie ar putea, in Franta, sa o propulseze pe Marine Le Pen in fotoliul prezidential. Nu este exclusa posibilitatea ca, dupa 2018, ea sa se foloseasca de modelul britanic pentru a solicita renegocierea apartenentei Frantei la UE. O asemenea alternativa ar duce la degradarea accelerata a relatiei franco-germane aflata la baza constructiei UE.

Un asemenea val de evenimente ar avea cu siguranta repercusiuni economice.

Comportamentul protectionist, fragmentarea pietei comune prin reinstalarea frontierelor nationale in Europa ar slabi si mai mult competitivitatea UE. O Europa protectionista si nationalista ar putea cu usurinta sa alunece intr-un razboi comercial cu China si sa rateze sansa semnarii Parteneriatului Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP) cu SUA, indepartandu-se si mai mult de pozitia de lider global.

Autorii raportului nu intra in amanunte in privinta statelor membre ale UE, dar nu cred ca avem nevoie de prea multa imaginatie ca sa vedem consecintele catastrofale ale unei asemenea alternative in Romania.

Scenariul pozitiv. Daca totul merge bine, anul 2016 va fi martor al unei actiuni hotarate europene.

In fata presiunilor externe, guvernele europene decid sa actioneze in favoarea Ucrainei si pentru solutionarea conflictului din Siria prin programe concrete si finantate corespunzator. Turcia devine un actor important al actiunii in Orientul Mijlociu. Ca urmare, fluxul de refugiati incetineste.

Resursele europene sunt indreptate spre integrarea noilor sositi. In 2025, migrantii sositi in Europa ar putea sa aiba o contributie anuala de 0,2% la cresterea economica a UE. Marea Britanie decide sa ramana in UE si sa-si asume un rol activ intr-o politica externa comuna a UE incluzand incheierea TTIP.

Anul 2020 va marca un efort al Comisiei Europene de a finaliza pleiada de initiative economice neterminate, iar, in 2023, UE se instaleaza in clubul celor mai competitive economii globale. 2020 ar putea sa fie anul stabilizarii zonei euro, ceea ce ar pune bazele cresterii rolului monedei euro in economia mondiala si a reafirmarii catre mijlocul deceniului a pozitiei de lider global a UE.

Sigur, este vorba doar de scenarii, insa realist vorbind, UE poate sa o apuce pe oricare dintre drumurile care pot duce la concretizarea unuia sau altuia dintre cele doua scenarii.

Deciziile din saptamanile viitoare, dar si masura in care sefii de stat si de guvern pot renunta la monolog in favoarea dialogului real la Consiliul European de primavara ne vor oferi primele semne referitoare la drumul pe care ne-am angajat.

Iuliu Winkler este membru al Parlamentului European din partea UDMR, grupul parlamentar PPE, vicepresedinte al Comisiei pentru Comert International si membru supleant in Comisia pentru Dezvoltare Regionala din PE.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...