Romania, criza bugetului Uniunii Europene si dreptul de veto (Opinii)

Romania va fi reprezentata de presedintele Traian Basescu la viitoarea reuniune a Consiliului European, care va incerca sa adopte bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020. Prim-ministrul Victor Ponta a acceptat sa respecte prevederile constitutionale, recunoscand prerogativa presedintelui de a reprezenta statul roman in relatiile de inalt nivel cu Uniunea Europeana. S-a evitat astfel o noua criza, ce ar fi adus Romaniei grave prejudicii de imagine.

Totusi, situatia nu este calma. Cei doi principali actori ai vietii politice romanesti au declansat un razboi al declaratiilor cu privire la pozitia pe care trebuie sa o sustina Romania la Consiliul European.

Victor Ponta este adeptul utilizarii dreptului de "veto", altfel spus, respingerea proiectului de buget unional.

Reducerea fondurilor alocate pentru politicile unionale, cum ar fi politica agricola comuna si politica de coeziune, afecteaza grav Romania, care va primi mai putini bani europeni, conform proiectului de buget propus de Van Rompuy, presedintele Consiliului European.

Pozitia lui Victor Ponta este asemanatoare cu a premierului francez, Jean-Marc Ayrault, care a declarat ca "proiectul lui Van Rompuy nu constituie in niciun caz o baza de discutii acceptabila pentru Franta, cat priveste nivelul cheltuielilor destinate politicii agricole comune".

Ideea ca Romania trebuie sa-si negocieze interesele in mecanismul de adoptare a bugetului Uniunii Europene 2014-2120 este sustinuta, surprinzator, si de liderul europarlamentarilor PDL, domnul Marian Jean Marinescu, care declara ca "propunerea lui Herman van Rompuy e defavorabila tuturor, reduce fondurile de la politica de coeziune, dar si de la politica agricola. Se taie de la Coeziune si Agricultura, se taie si de la cercetare si dezvoltare. Proiectul nu va trece de Consiliul European. Nu numai Romania, sunt foarte multe state din Est care se vor opune, Polonia in primul rand. Ar putea fi chiar si state din Vest, care pierd la politica agricola, Franta, Spania, chiar si Germania pot avea o problema".

Presedintele Traian Basescu ramane loial cancelarului german Angela Merkel si grupului politicienilor europeni sustinatori ai masurilor de austeritate severa.

Scaderea cheltuielilor comunitare este ceruta cu insistenta de Germania, Marea Britanie, Danemarca, Olanda si Suedia, care doresc o reducere de minim 100 de miliarde de euro a bugetului unional.

Presedintele Traian Basescu si-a exprimat clar si ironic pozitia pe care o va avea la intrunirea Consiliului European: "Eu inainte de consilii niciodata nu am facut declaratii de pozitie, e cea mai mare greseala sa faca anticipat declaratii de pozitie pentru ca se duce dezarmat. Poti prezenta ce se va discuta, dar a te duce in pielea goala e o naivitate. Probabil, mergea in CAER, dar nu in UE. Nu poti sa mergi in halul asta la Bruxelles. Nu te poti duce la donatori sa le spui: Doamna Merkel, daca nu-mi dai mai multi bani, iti trantesc un 'veto' de nici nu mai pleci de la Berlin".

Precaritatea reglementarilor Constitutiei Romaniei cu privire la functionarea si separarea puterilor in statul roman ofera presedintelui Traian Basescu posibilitatea de a reprezenta Romania conform cu viziunea politica personala si cu apartenenta pe care o are la un anumit grup de interese european, fara a fi dependent de vreun mandat oferit de Parlamentul Romaniei si fara a fi constrans de vreo strategie de politica externa adoptata de Guvernul roman.

Ramane de vazut daca va fi castigatoare pentru natiunea romana miza presedintelui Basescu pe alianta cu Germania condusa de Cancelarul Angela Merkel, care sustine austeritatea, protejeaza sistemul bancar privat si este adepta flexibilizarii pietei comune europene, in sensul privatizarii cvasi-totale a economiilor nationale.

Din conflictul Basescu-Ponta legat de pozitia Romaniei la negocierile pentru bugetul unional 2014-2020, intelegem ca sunt necesare cel putin doua masuri politice adoptate la nivelul Parlamentului roman, cu asumarea si participarea tuturor fortelor politice care vor primi mandatul cetatenilor romani la 9 decembrie 2012.

Pe de o parte, este esentiala revizuirea Constitutiei, in sensul redefinirii tipului de republica - prezidentiala sau parlamentara - pentru a se inlatura actuala republica semi-prezidentiala generatoare de conflicte nocive pentru societatea romaneasca. Pe de alta parte, se impune o reorganizare a mecanismelor nationale de absortie a fondurilor europene, pentru a se elimina coruptia, frauda si politizarea utilizarii acestor fonduri.

Ne ramane speranta ca viitorul Parlament roman, care va fi ales in 9 decembrie, isi va asuma pe agenda de lucru aceste deziderate si astfel, poate ca vom iesi din mahalaua europeana unde, spre raul nostru, ne complacem de atatia ani.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...