Ziare.com

Conectarea la Europa: Cel mai mare pericol si solutia salvatoare

de Iuliu Winkler, europarlamentar
Luni, 16 Mai 2016, ora 14:54

   

Conectarea la Europa: Cel mai mare pericol si solutia salvatoare
Iuliu Winkler
Ziua Europei, 9 mai, este o buna ocazie pentru a face bilantul celor 9 ani de cand Romania este membra a familiei europene, bilant care aduce cu sine si chestiunea legata de ce a avut de castigat si ce a avut de pierdut tara noastra ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana.

Citeste toate textele scrise de Iuliu Winkler pentru Ziare.com

Raspunsul meu la aceasta intrebare este unul destul de simplu si, de altfel, l-am formulat si in cadrul unei dezbateri organizate, zilele trecute, de Biroul Parlamentului European la Bucuresti: am avut totul de castigat si nimic de pierdut prin apartenenta noastra la constructia europeana.

Poate parea un raspuns simplist, dar el se bazeaza pe argumente temeinice.

Daca privim la cei 9 ani, cred ca trebuie sa analizam doua aspecte. Primul este legat de criza profunda pe care UE o traverseaza. Iar al doilea aspect se refera la bilantul propriu-zis al parcursului european al Romaniei, care are, ca orice bilant, un activ si un pasiv.

In actualul context trebuie sa admit ca am oarece temeri in privinta viitorului Uniunii Europene. Asistam la escaladarea tensiunilor si diferentelor dintre statele membre ale UE pe axa nord-sud, dar si pe cea est-vest.

Consider ca cel mai mare pericol care ameninta viitorul constructiei europene este reprezentat de populismul si demagogia liderilor politici care nu ezita sa se foloseasca de fricile firesti ale cetatenilor in fata globalizarii si a unei permanente schimbari care le afecteaza modul de viata si perspectiva unui viitor sigur.

Partidele politice mainstream si-au pierdut capacitatea de mobilizare a cetatenilor si distanta dintre institutiile UE si cetateni este din ce in ce mai mare.

Fortele politice care cred in constructia europeana au o nevoie stringenta de reconsiderare a modului in care se adreseaza cetatenilor. Intr-o epoca a comunicarii instantanee si tabloide, avem nevoie disperata de a gasi caile prin care sa recastigam increderea cetatenilor in UE.

Consider insa ca trebuie amintit faptul ca istoria de sase decenii a constructiei europene consemneaza numeroase crize. Inclin sa le dau dreptate acelora care considera ca, in prezent, criza migratiei, care vine pe fondul crizei financiare, economice si sociale izbucnite in 2009 si pe care Europa inca nu a depasit-o, este cea mai adanca criza europeana de dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial.

In context, cred ca trebuie evocata si criza din 1989, cand caderea zidului Berlinului si disolutia sistemului comunist au luat total pe nepregatite Comunitatea Europeana de atunci. Merita citite discursurile din plenul Parlamentului European din ultimele zile ale anului 1989 si de la inceputul anului 1990, ca sa te convingi de faptul ca liderii europeni ai vremii au fost luati prin surprindere de evolutiile din lagarul comunist.

Din aceasta criza Europa a iesit, odata cu unificarea Germaniei si apoi prin valurile de largire a UE in 2004 si in 2007, fortificata. Asa s-a intamplat si cu alte ocazii. UE a reusit sa profite mereu de pe urma crizelor pe care le-a trait, constructia europeana consolidandu-se.

Sunt optimist fiind convins ca si de aceasta data Uniunea va reusi sa depaseasca actuala criza, care astfel va deveni temelia pe care va renaste o noua UE.

Daca trecem la realizarea bilantului de 9 ani al apartenentei Romaniei la UE, cred ca aici apare eterna poveste a paharului pe care pesimistii il vad pe jumatate gol, iar cei optimsti pe jumatate plin.

Consider ca analizele care vorbesc despre iluzorice pierderi ale Romaniei ca urmare a statutului sau de tara membra a UE sunt afectate de nostalgia unor realitati regionale si globale care astazi pur si simplu nu mai exista. Sigur cand vorbim despre castig trebuie sa distingem intre castigurile potentiale si progresul de facto al Romaniei in ultimii noua ani.

Convingerea mea este ca, in ultima perioada, nu am vorbit suficient despre partea plina a paharului, mai ales pentru tinerii care, azi, au mai putin de 20 de ani si care nu stiu ce inseamna sa nu poti calatori liber prin Europa fara sa stai si cate 48 de ore la cozile de la punctele de trecere a frontierei, asa cum se intampla in anii '90 sau sa-ti petreci si cate doua nopti in fata unui consulat pentru a obtine o viza.

Nu vorbim suficient despre lucruri care astazi par firesti, libertatea comunicarii, accesul nerestrictionat la informatie, pretul din ce in ce mai mic al roamingului, programul Erasmus, care nu inseamna doar o poarta deschisa tinerilor nostri de a studia in Europa, ci inseamna si miile de studenti europeni care invata la Bucuresti, la Iasi, la Cluj sau Timisoara, dintre care multi vor deveni adevarati amabasadori ai Romaniei in comunitatile si tara lor.

Chiar valorificat partial, potentialul european inseamna modernizarea infrastructurii, a localitatilor, a mediului rural, precum si importantele resurse financiare din Politica Agricola Comuna, dar si din Politica de Coeziune, conectarea treptata a Romaniei la fluxurile economice si comerciale europene.

Cred, de asemenea, ca apartenenta noastra la UE si la NATO sunt interconectate, de aceea, trebuie sa tinem seama si de avantajele care decurg din apartenenta noastra la structura de securitate euro-atlantica.

Partea goala a paharului

La capitolul minusuri, poate cel mai dureros este esecul pe care l-am inregistrat in privinta Politicii de Coeziune atat in ceea ce inseamna convergenta tarii cu media UE, dar si esecul Politicii de Dezvoltare Regionala in Romania. Decalajul dintre regiunile Romaniei s-a adancit, cei bogati au devenit si mai bogati, iar cei saraci si mai saraci.

Aceasta este partea goala a paharului. Birocratia excesiva, slaba capacitate administrativa si coruptia au dus la performanta modesta in utilizarea fondurilor europene, determinand pierderea definitiva a miliarde de euro aferente exercitiului financiar 2007-2013.

Nu am fost inca admisi in spatiul Schengen, avem inca nevoie de vize pentru a calatori in Canada sau SUA, am abandonat temporar proiectul adoptarii monedei euro si lista ar putea continua.

Cred ca pentru a-si imbunatati performanta europeana, Romania ar trebui sa aiba trei prioritati: sa-si defineasca proiectul de tara; sa readuca Parlamentul in rolul pe care trebuie sa-l joace in viata societatii; sa se concentreze pe cresterea capacitatii administrative si pe conectarea actului guvernarii la centrele de decizie si influenta de la nivelul UE.

Este esential sa avem un proiect de tara.

In ultimii 26 de ani, de la prabusirea dictaturii comuniste si pana astazi, Romania a avut cu adevarat un singur proiect de o asemenea anvergura: aderarea la UE si la structura de securitate euro-atlantica.

Este important sa evocam inceputul anilor 2000, atunci cand, cu adevarat, intreaga societate si clasa politica au fost angrenate in infaptuirea acestuia. Si acum avem nevoie de ceva asemanator, de un obiectiv comun care sa mobilizeze cat mai multe dintre energiile societatii.

Trebuie sa ne conectam la Europa prin noul nostru proiect de tara. Acest proiect trebuie sa-i includa deopotriva pe cei tineri si varstnici, trebuie sa includa minoritatile acestei tari, fie ele religioase, comunitatile nationale, dar si minoritatile sexuale sau de orice natura.

Un asemenea proiect trebuie sa coaguleze intreaga societate, cele mai diverse categorii sociale, profesionale sau de varsta si trebuie sa tina cont de cel mai mare pericol care ameninta viitorul tarii noastre si al UE: populismul.

Mai ales tinerii trebuie sa fie atenti la populismul care lucreaza cu idei prefabricate si cu clisee usor de transmis. Tinerii trebuie sa refuze populismul, sa-i refuze cliseele si sa gandeasca liber, pentru ca doar asa vor fi castigatori.

Iuliu Winkler este membru al Parlamentului European din partea UDMR, grupul parlamentar PPE, vicepresedinte al Comisiei pentru Comert International si membru supleant in Comisia pentru Dezvoltare Regionala din PE.

Despre ce vrei sa scriem?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 3122 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
7 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

'am avut totul de castigat si nimic de pierdut...'

intr-adevar pentru tine 7000 euro /luna. intreaba-i pe cei 1.1 milioane de romani cu 250euro/luna ce au castigat.
ce demagog!

 

Ar fi absurd sa credem ca Romania a pierdut cand a intrat in UE!

Acest lucru il cred numai scepticii anti-europeni.Din contra am castigat foarte mult.Dupa Revilutia din decembrie 1989 am vizitat, cu viza obtinuta greu, pentru prima data tari din Occidentul blamat mult de comunisti.Dupa ce m-am intors din aceste tari am plans cand am vazut diferenta de dezvoltare dintre noi si Occident. In acea perioada Romania semana mai mult cu o gubernie ruseasca unde totul parea a fi in doliu.Dupa intrarea in UE, in 2009, cand circulatia romanilor, a marfurilor si a capitalului au devenit libere, Romania s-a schimbat in bine, la 180 de grade.Shalom

 

Care Romanie s-a schimbat in bine?

Bucurestiul si 4 orase mari?In restul tarii ati fost?Ati vazut ceva reparat,nici vorba de construit in cei 9 ani?

@Marin123 stai sa vezi castig:

Incepand cu 1 ianuarie 2014,cetățenii romani au primit liber la muncă in 28 de țări ale UE (toate țările UE,inclusiv Croația).
Si nu suntem in Schengen ceea ce inseamna ca un rezident dintr-o tara dinafara UE dar posesor de permis de lunga durata intr-un stat din Schengen are mai multe drepturi decat un roman de-abia ajuns din Romania.
Romanului ii trebuie un contract de munca si cu acesta va solicita inscrierea in regimul activ de munca,apoi inregistrarea ca cetatean european,apoi medic.Si nu are dreptul la nici un ajutor cand ramane fara munca pana nu indeplineste conditiile prevazute de lege.
Rezidentul permanent,deci un strain dinfara UE,automat are dreptul la medic,ajutoare,etc in aceleasi conditii ca si nationalul tarii respective.
Na si tu castig !
In plus un azilant dinafara intre 3-5 ani devine national iar tu intre 5-10 ani.
Tu si el daca va insurati sau maritati cu o nationala e probabil ca sa obtina inaintea ta nationalitatea pentru ca el nu poate fi discriminat prin lege dar tu da ca esti din UE.
Ce dreaku am 20 de ani inafara.

Excelenta sinteza a aderarii Romaniei la UE si NATO!

Personal am sa ma refer la evolutia unui indicator fundamental pentru plasarea unei tari in plan global:
venitul national pe locuitor sub forma sa reala,PPP(in cuvinte explicite,este vorba de venitul per capita care exprima puterea reala de cumparare,valoarea nominala a PIB fiind nerelevanta).
Comparand Romania cu tari care nu au intrat in UE,constatam ca tari care ante aderare aveau PIB-uri(PPP)superioare tarii noastre,astazi,dupa numai un deceniu de la intrarea in Uniune,PPP al Romaniei a depasit substantial nivelurile actuale ale acestor tari:cifre 2015 exprimate in US dol.
Romania:20,600(venit considerat "mediu superior")
Ucraina: 8,000
Serbia: 13,600
Belarus:17,800
Rusia: 23,700(cifra trebuie privita cu rezerve)
etc.
Fenomenul nu se limiteaza doar la tarile extra-comunitare ci si la decalajele reduse substantial ,fata de tarile vecine membre UE:
Ungaria,avea dupa caderea comunismului un PPP dublu fata de Romania,in 2015 s-a redus la 26%!
Bulgaria,care avea un PPP la nivelul Romaniei ,are acum un PPP de 18,400 dol(89% din cel al Romaniei)
etc
Este adevarat,nepotismele au facut sa fie promovati in posturi administrative functionari incompetenti,unii deadreptul corupti!
Patru ani de guvernare Pontista sub lozinci populiste
a insemnat o stagnare a investitiilor si,mai ales,a construirii de autostrazi(calcaiul lui Achile in infrastructura tarii).
Este adevarat,coruptia ,mai ales la nivelul clasei politice ,este o frana in calea accelerarii progresului,dar in cele doua mandate ale ex.pres.Basescu s-a intarit statul de drept cu o justitie independenta,cu magistrati curajosi care au declansat o cruciada contra coruptilor la orice nivel si cu resurse interne de auto-purificare!
Faptul ca justitia romana a scos la suprafata gunoiul coruptiei nu inseamna ca Romania este mai corupta ca alte tari ci doar ca la acestea gunoiul a ramas sub pres.
Este cazul:
-Croatiei
-Bulgariei(recent premierul bulgar a respins ideia creierii unui DNA ca cel din Romania,afirmand
aiurisant ca de fapt coruptia este o problema a Romaniei!!!)
-Ungaria(premierul Orban afirma ca nu are de gand sa declanseze o lupta anti-coruptie de intensitatea celei romanesti!Stie el ce stie!)
Evident ca anti-europenisti vor exista,unii parte a campaniei de subminare propagandistica rusa a UE,altii pur si simplu mitici si Gica-contra care abunda pe malurile Dambovitei!
Fara ei nu am fi o natiune pitoreasca!
Sub aspectul sigurantei externe,Romania nu a fost niciodata mai protejata ca acum cand pentru prima oara in sute de ani nu se mai invecineaza cu nici un imperiu (de cel Otoman,ne-am debarasat in 1877,cel multinational habsburgic s-a prabusit dupa razb.I mondial,iar cel mai nociv,cel sovieto-rus autodizolvandu-se sub hotararea poparelor de a deveni libere)!
Viitorul Romaniei,tara cu resurse umane si materiale,sta in mana votantilor!

 

Si daca dupa ce gandesc liber ,ajung la concluzia ca "cliseele"

sunt corecte? Vreti sa gandeasca liber sau sa gandeasca socialist si globalist? Cat despre optimismul despre UE-nu ati prezentat niciun motiv rational pentru a fi optimisti.
Daca echivalati "criza din 1989" cand jumatate din Europa s-a deschis pentru UE ca piata de desfacere ,cu prezentele crize suprapuse , inseamna ca nu stiti economie nici cat sa cumparati din piata zarzavat pentru ciorba.

 

Indiferent daca a fost sau nu benefic sa aderam la UE

Acum e timpul sa iesim inainte ca sa ne scufundum cu pietrele de moara ale deficitului si monetarismului UE,la care noi nu am participat si de care noi nu am beneficiat.
Crizele lovesc mai tare periferia decat centrul,nu are rost sa stam sa suferim si sa platim pretul socialismului UE.
Dar nu are nimeni in Romania curajul sa vorbeasca despre Rom-exit .

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor