Ziare.com

Cum poate Europa sa lupte cu spionajul american - Interviu

de Ana Ilie
Miercuri, 19 Februarie 2014, ora 07:15

   

Cum poate Europa sa lupte cu spionajul american - Interviu
Europarlamentarul Ioan Enciu explica in ce fel Parlamentul European se poate asigura ca SUA nu continua sa spioneze in masa cetatenii UE si arata ce parghii au europenii la indemana pentru a se asigura ca NSA inceteaza activitatea de supraveghere a europenilor.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, europarlamentarul demonstreaza de ce aceste activitati ilegale pun in pericol un parteneriat istoric si reprezinta un atentat grav la adresa drepturilor cetatenilor.

Lamuririle vin dupa ce comisia pentru libertati civile din PE a votat mai mult de 500 de amendamente la prima ancheta parlamentara cu privire la scandalul NSA si agentia britanica omoloaga, GCHQ. Raportul de 60 de pagini condamna actiunile de supraveghere in masa, care au un impact asupra unei populatii uriase.

In plus, cancelarul german, Angela Merkel, una dintre tintele activitatilor de spionaj ale NSA, i-a propus omologului francez, Francois Hollande, construirea unei retele de comunicare europene pentru a evita ca mailurile si alte date sa treaca prin Statele Unite.

Ce putere are votul din PE? Exista o posibilitate concreta de a impiedica SUA sa isi continue activitatile de supraveghere?

In aceasta saptamana, a avut loc votul din Comisia de specialitate a Parlamentului European - pentru libertati civile, justitie si afaceri interne (LIBE). Cel mai probabil in sesiunea din martie vom dezbate si vota in plen rezolutia. Este vorba de un raport de initiativa al acestei comisii europarlamentare, propus de grupul Socialistilor si Democratilor, prin coordonatorul socialist din cadrul Comisiei LIBE, Claude Moraes.

Fara a avea forta legislativa, rezolutia va exprima pozitia politica a Parlamentului European pe aceasta tema, la capatul unei anchete preliminare, realizate in intervalul scurt de dupa dezvaluirile din iulie 2013. Au avut loc, in acest timp, 15 audieri in cadrul Comisiei.

Obiectivul nostru a fost sa adoptam o pozitie inainte de finalul acestui mandat europarlamentar, pentru a ne asigura ca acest subiect ramane prioritar pe agenda politica a UE. Rezolutia solicita angajamente adecvate din partea candidatilor pentru posturile de comisari, in cadrul viitoarelor audieri parlamentare, precum si asumarea de catre viitoarea Comisie Europeana a sarcinii de a pune in aplicare propunerile si recomandarile acestei anchete.

Se propune, de asemenea, un plan de actiune pentru crearea, in viitoarea legislatura europarlamentara, a unui mecanism de monitorizare.

Eu sper ca Parlamentul European si Comisia, asa cum vor fi configurate dupa alegerile din mai, vor determina statele membre sa fie mai cooperante. Pentru ca asta e problema principala de care ne-am lovit in cursul acestei anchete preliminare: refuzul autoritatilor din mai multe state ale UE de a colabora cu Parlamentul European.

Iar rezolutia formuleaza o cerere explicita catre Marea Britanie, Germania, Franta, Suedia si Olanda de a-si revizui legislatia nationala si practicile din cadrul activitatilor serviciilor de informatii. Viitoarele institutii europene - pentru ca e un an de reconfigurare a componentei sau conducerii principalelor foruri de la Bruxelles: Parlament, Comisie, Consiliu, NATO - vor trebui sa fie consecvente cu aceasta atitudine si sa extinda controlul asupra tuturor statelor membre.

Din cauza timpului scurt, ancheta a vizat doar principalii actori implicati in scandalul dezvaluirilor privind interceptarile ilegale.

Exista modalitati de a controla daca SUA nu mai colecteaza informatii in masa de la cetatenii si institutiile europene?

Exista aceasta posibilitate, cu doua conditii. Prima: ca SUA sa coopereze in acest sens. Pentru asta, partea americana trebuie sa decida daca UE este partener sau nu. E nevoie de o atitudine categorica din partea UE pentru a obliga Statele Unite sa-si defineasca pozitia fata de parteneriatul transatlantic. Operatiunile pe o scara fara precedent in istorie de supraveghere in masa a cetatenilor europeni si spionarea liderilor politici europeni au afectat grav relatiile UE-SUA.

Parteneriatul transatlantic travereseaza o criza de incredere fara precedent. Daca partea americana nu va actiona convingator si urgent pentru remedierea acestui deficit de incredere, exista un risc major de incetare a unei cooperari care mentine echilibrul global de la al doilea razboi mondial incoace.

Asadar, SUA trebuie sa-si revizuiasca fara intarziere legislatia si practicile care incalca drepturile democratice ale cetatenilor.

A doua conditie priveste actiunile UE pentru apararea propriilor cetateni. Rezolutia solicita urgentarea adoptarii pachetului de masuri pentru protectia datelor. Trebuie remediata vulnerabilitatea acuta a UE in fata atacurilor informatice. De aceea, prin aceasta rezolutie, se cere Comisiei Europene sa prezinte in decurs de un an un plan de actiune pentru consolidarea independentei informatice, iar institutiile si agentiile UE, inclusiv Banca Centrala Europeana, trebuie sa realizeze, pana in decembrie 2014 cel tarziu, evaluari ale fiabilitatii propriei securitati informatice.

In cazul Parlamentului European, termenul fixat e septembrie anul acesta. De asemenea, Comisia Europeana trebuie sa prezinte, pana in ianaurie 2015, o strategie a UE privind guvernanta democratica a Internetului, in vederea prevenirii abuzurilor.

Totodata, rezolutia lanseaza initiativa crearii unui habeas corpus european pentru protejarea vietii private, aflat sub monitorizarea Parlamentului European si bazat, in prima faza, pe un set de sapte actiuni concrete, set bazat pe reformarea protectiei datelor, combaterea actualelor vulnerabilitati si construirea unei capacitati informatice autonome a UE.

In ceea ce priveste preocuparea LIBE pentru aceasta problematica, am decis ca pana la finalul mandatului sa functioneze o echipa de ancheta a comisiei, responsabila de monitorizarea oricaror noi dezvaluiri si de controlul punerii in aplicare a rezolutiei, astfel incat, o data cu debutul noului mandat sa fie deschis subiectul in dezbaterea plenara.

Ce acorduri UE-SUA pot fi suspendate in cazul adoptarii raportului?

In primul rand, se specifica in rezolutie ca Parlamentul European va fi de acord cu Tratatul Transatlantic pentru Comert si Investitii numai daca SUA va respecta in totalitate drepturile fundamentale recunoscute de Carta UE. Acesta e cel mai cuprinzator si important acord bilateral, pentru liber schimb, partial suspendat din ianuarie, iar negocierile sunt grav afectate de dezvaluirile privind supravegherea ilegala in masa.

UE a fost, de altfel, si pana acum, reticenta in mai multe chestiuni specifice: problema organismelor modificate genetic, hrana provenita de la animalele clonate sau hormonii din carnea de vita. Erau negocieri dificile, acum suspendate din cauza crizei declansate de dezvaluriile referitoare la interceptarile in masa.

Se propune, totodata, suspendarea acordului "Safe Harbour", care permite companiilor americane sa transfere date personale ale cetatenilor europeni, si a acordului SWIFT, prin care SUA are acces la datele bancare europene in lupta impotriva terorismului.

Exista, insa, un risc major ca ignorarea de catre Statele Unite a semnalelor politice europene pe aceasta tema sa duca la o inghetare mai larga a colaborarii bilaterale.

De ce nu a trecut amendamentul privind acordarea de azil lui Edward Snowden?

Unii colegi au considerat ca ar fi un gest de ostilitate fata de SUA si ca asta ar fi dus la o escaladare a tensiunii. Ar fi existat, probabil, un risc de a inainta intr-o spirala a neincrederii. Dar ar fi fost un semnal ferm ca UE nu accepta ca propriii cetateni si lideri sa fie victimele unei incalcari brutale a unor drepturi elementare. Am votat pentru acest amendament al Verzilor tocmai pentru ca am considerat ca trebuie sa fim consecventi cu propriile principii.

Care este limita unde se termina competenta nationala pe probleme de spionaj si securitate si incepe cea la nivel european?

Competenta nationala privind problemele de spionaj si securitate nationala nu exclude o competenta paralela, proprie a UE privind securitatea sa interna. In acest caz, e vorba de o amenintare indreptata impotriva intregii Uniuni Europene. Au fost vizate, direct, institutiile europene.

De aceea, e nevoie de dezvoltarea unei capacitati proprii pentru asigurarea securitatii la nivel european, inclusiv prin coordonarea cooperarii intre serviciile statelor membre. Avem standarde comune in materie de democratie si drepturile omului, trebuie sa avem si capacitatea comuna de a le apara.

De asta, rezolutia europarlamentara cere consolidarea supravegherii democratice, parlamentare, a serviciilor de informatii, monitorizarea in baza unor criterii de transparenta si asigurarea securitatii personalului din institutiile europene.

As vrea sa precizez ca ancheta parlamentara nu a abordat doar suspiciunile privind SUA, ci si programele de supraveghere nationale din unele state membre, care nu sunt conforme standardelor Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Iar aici trebuie extinsa ancheta si intensificata colaborarea cu parlamentele nationale, care sunt indemnate sa verifice activitatea serviciilor de informatii din propriile state, inclusiv in privinta respectarii normelor de protectie a datelor, a dreptului la viata privata si al celui la prezumtia de nevinovatie.

Unde se termina spionajul in interes national si incepe incalcarea dreptului la viata privata?

La audierile din cadrul Comisiei LIBE au participat doi fosti angajati ai Agentiei Nationale de Securitate a SUA (NSA) si un fost ofiter al serviciului britanic MI5. Unul din fostii lucratori ai NSA a afirmat ca nu si-ar fi imaginat niciodata ca "SUA vor folosi metodele Stasi pentru programele sale de supraveghere in masa".

Cei care am trait intr-un regim dictatorial stim bine ce inseamna sa te simti, clipa de clipa, supravegheat. Aici nu mai e vorba de lupta anti-terorista ori de o problema de securitate nationala, ci de un atentat grav la siguranta cetateanului.

Exista probe care atesta supravegherea in masa a cetatenilor, dar si a institutiilor Uniunii Europene, prin acces la retelele de telefonie si Internet. Iar dezvaluirile din ultima jumatate de an au periclitat grav increderea ce a stat la baza relatiilor transatlantice, dar si increderea cetatenilor UE in capacitatea propriilor guverne si a forurilor europene de a le apara drepturile.

De aceea, propunem ca Parlamentul European sa condamne in modul cel mai categoric colectarea la scara larga si nediferentiata a datelor strict personale, prin care se incalca nu doar dreptul la viata privata - care, dupa cum atrage atentia si rezolutia, e un drept esential, nu un lux.

Sunt amenintate notiuni care stau la temelia unei societati democratice, precum prezumtia de nevinovatie, libertatea presei ori neutilizarea informatiilor in confruntari politice. Spre exemplu, Curtea Constitutionala a Germaniei a interzis utilizarea unor filtre preventive, fara dovezi ale unui pericol concret, doar prin invocarea unui potential pericol general. Practicile de interceptare ilegala incalca, asadar, un cadru juridic clar formulat.

Si e foarte grav ca aceste activitati ilegale ameninta un parteneriat istoric si strategic bazat pe o convingere comuna in democratie si statul de drept, ca un cadru pentru respectarea drepturilor fundamentale.

Exista voci care spun ca SUA nu ar fi vinovate, intrucat activitatea de supraveghere este una cunoscuta si, de altfel, efectuata si de partenerii lor europeni. Cum comentati aceste afirmatii? Europenii spioneaza SUA si cetatenii lor?

Nu exista nici un fel de dovezi ca UE sau vreun stat membru ar desfasura operatiuni de supraveghere a cetatenilor sau liderilor SUA. Daca existau, cu siguranta erau facute publice in cursul disputelor pe aceasta tema.

De altfel, Parlamentul European propune incheierea unui cod de conduita intre EU si SUA care sa garanteze abtinerea de la activitati de spionaj. E nevoie, insa, in acest sens, de semnale politice clare din partea americana pentru a arata ca Statele Unite fac o distinctie clara intre aliati si adversari.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 1582 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
5 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Euronet! Fibra optica pt europeni!

Cu internetul de acum nici o sansa de pastrare a intimitatzii, toate serverele sunt in SUA, tot traficul trece pe acolo ...

 

Bre macsi ginditul ajută, să știi...

Zici că ar fi bună o rețea europeană paralelă cu internetul cel controlat de americani. Și, dacă vrei să ajungi pe un site american, cum faci? Te duci pină acolo? Afaceri cum mai faci? Mesaje cum trimiți? Revii la scrisori trimise prin poștă?
Și apropo de comentariul tău numărul doi - internetul tot o rețea e, să știi...

Pt internet te conectezi la internet!Deschizi un .

Acum SUA are la indemana TOT traficul dintre computere, 99% se face pe internet! Cu o retea paralela de comunicare intre computere doar 1% din trafic ar trece prin serverele de internet americane!Probabil vizonarile de filme, ceva pornografie, youtube, ebay si facebook!

America rules!

Acum sau trezit si europenii! Good morning! Ce sanse au sa scape de urechile americane? Angela nu stie cite baze au americanii in Europa si mai ales in Germania? Cind au creat Soyuzul european si moneda unica europeana ce au crezut ?ca americanii se inchina la ei? De ce stau americanii in Afganistan de 12 ani? Ca sa le numere caprele talibanilor? Nu dragilor ! E pozitia perfecta pentru a bulbuca ochii si ciuli urechile prin Asia! Va veni poate o zi cind vor da socoteala dar deocamdata yankeii tin biciul. Europa sa se poarte frumos ca urmatoarea criza ii va darima cu totul. Sa aveti o zi buna!

 

Internetul poate fi ocolit!

Se pot crea retzele independente de internet in zonele populate!
Cu sprijin guvernamental astfel de retzele pot fi interconectate la nivel european, fara sa aibe nevoie de internet ... o retzea paralela!
http://www.topsecretwriters.com/2013/09/sick-of-nsa-surveillance-a-private-meshnet-may-be-the-answer/

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor