Liderii UE nu sunt in stare sa se puna de acord. Dupa nici o luna, au uitat de vointa celor 200 de milioane de alegatori

Sefii de state si de guverne din UE fac la sahul de desemnare a noilor titulari ai functiilor-cheie de la Bruxelles aceleasi greseli ca in urma cu cinci ani.

Nicio urma de competenta in negocieri.

Manfred Weber nu este dorit presedinte al CE de catre Consiliul si Parlamentul European, chiar daca popularii europeni sunt forta politica numarul unu dupa alegerile europene din mai.

Iti vine sa te iei cu mainile de cap cand vezi cum 28 de lideri ai tarilor UE si patru sefi de grupuri parlamentare in legislativul european nu sunt in stare sa ia niste decizii clare de personal. Au trecut deja patru saptamani de la scrutinul european, au avut loc zeci de consultari in PE si doua summit-uri la Bruxelles: fara vreun rezultat notabil.

Alegatorilor din cele 28 de tari le-a fost sugerat ca vor participa indirect la alegerea viitorului presedinte al Comisiei Europene, alaturi de europarlamentari. Acesta ar urma sa fie unul din "candidatii de top" ai grupurilor parlamentare din legislativul comunitar.

Dar brusc cei care trag sforile in PE si la Consiliul European ne arata ca de fapt treaba cu candidatii de top nu a fost prea serioasa. In mod logic, candidatul principal al grupului care a obtinut cele mai multe voturi ar avea pretentia sa fie nominalizat la functia de presedinte al Comisiei.

Aceasta varianta este insa acum ocolita prin invocarea tuturor argumentelor posibile. Alegatorii trebuie sa se simta dusi de nas.

"Mai merge asa?", trebuie sa ne intrebam. Tocmai ce ni s-a explicat cat de importanta este democratia europeana si cum trebuie ea salvata din ghearele populistilor de dreapta. Nici nu au trecut bine alegerile, ca decizia democratica a 200 de milioane de oameni care au mers la urne a fost deja diluata, relativizata, reinterpretata.

Este un mod de a le da peste nas alegatorilor si de a da apa la moara euroscepticilor si dusmanilor Uniunii.

Daca parlamentarii si liderii de state si guverne, care sunt toti si membri de partid, nu dau doi bani pe modelul candidatilor de top, atunci trebuie sa precizeze acest lucru inainte de alegeri si nu dupa ele.

Daca Manfred Weber este considerat un candidat nepotrivit pentru sefia Comisiei, din cauza lipsei sale de experienta, atunci nu ar fi trebuit sa primeasca primul loc pe lista electorala a crestin-democratilor.

Deficitele unui Weber neexperimentat si necharismatic sunt stiute deja de mai mult timp. Acum este insa prea tarziu, alegerile au trecut si avem rezultatul lor.

Eroare repetata

Iritant in mod special la sahul privind pozitiile-cheie de la Bruxelles este faptul ca acesta se repeta ca in urma cu cinci ani. Atunci, candidatul de top al popularilor europeni, care au castigat scrutinul, Jean-Claude Juncker, a solicitat postul de presedinte al CE, dar cancelara germana Angela Merkel a avut brusc indoieli.

Doar dupa presiuni publice in Germania a cedat Merkel si a aprobat numirea lui Juncker. Nu a invatat nimeni nimic de atunci? Se pare ca nu.

Cel care se opune de data aceasta principiului candidatilor de top este presedintele Frantei, Emmanuel Macron.

Sigur ca repartizarea mandatelor in PE complica si mai mult lucrurile de data aceasta, fiind mai greu de alcatuit o majoritate in PE. Iar grupul parlamentar liberal respinge deodata modelul candidatilor de top. Dar asta nu inseamna ca UE nu trebuie sa-si respecte promisiunile din campania electorala.

Va urma acum un nou summit european peste doua saptamani pentru numirea personalului de varf al UE. Pana atunci, sa speram ca actorii implicati isi vor reaminti ca trebuie sa tina seama de regulile democratiei, pe care nu le pot schimba dupa vot.

Manfred Weber nu este in mod clar cel mai bun candidat pentru postul de presedinte al CE, dar este candidatul de top al celui mai mare grup parlamentar. Eurodeputatii si liderii din Consiliul European trebuie sa respecte vointa alegatorilor, altfel isi pierd orice credibilitate.

Lucru pe care nu si-l pot permite defel. Mai ales pentru ca au pe agenda probleme mult mai grele decat cele de personal: protectia climei, migratia, lumea digitala, conflictele comerciale, bugetul pe termen lung al UE. Si ar mai fi si altele.

Bernd Riegert

PNL și PSD așteaptă "clarificări" de la Cătălin Cîrstoiu, "în această săptămână". Când va fi anunțată decizia în privința candidatului la Primăria Capitalei

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat, joi seară, că, în acest moment, Cătălin Cîrstoiu este candidatul alianţei PSD-PNL, dar acesta trebuie să clarifice public toate aspectele care...

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...