Nationalismul, viitorul UE si provocarile mileniului

Care sunt provocarile majore ale momentului pentru Uniunea Europeana si pentru omenire? Yuval Harari ne vede confruntandu-ne cu trei mari riscuri: razboiul nuclear, schimbarea climatica si revolutia tehnologica.

Harari spera in perpetuarea, in urmatorii 15 ani, a Uniunii Europene, pe care, intr-un rar interviu acordat recent Euronews, o considera "importanta pentru pacea si prosperitatea" Batranului Continent. Dar Harari are suficienta informatie istorica si minte s-o proceseze pentru ca sa inteleaga ca e greu sa se faca "predictii cu privire la asemenea chestiuni". In speta a capacitatii UE de a supravietui crizelor prin care trece. Predictibila, in opinia lui, e doar intruziunea "neasteptatului in istorie", de pilda sub forma "revolutiilor est-europene din 1989".

De furca ii da istoricului de la Universitatea Ebraica de la Ierusalim indeosebi schimbarea de paradigma din sfera tehnologiei. Influentul ganditor israelian, unul dintre cei mai respectati autori contemporani, se teme, in context, in special de riscurile implicate de inteligenta artificiala si de biotehnolgie. Pe buna dreptate, Harari se arata alertat de pericolul ca dezvoltarea acestui tip de inteligenta si a biotehnologiei "sa distruga ceea ce-l constituie pe om". Din dilemele iscate nu s-ar iesi, potrivit lui, decat pe calea cooperarii globale.

Dar ce sa vezi. Calea "cooperarii globale" suna bine, dar a dus in ultimele sapte decenii la rateuri si rataciri spectaculoase. Si gravisime. Tocmai Harari ar trebui, ca istoric si ca israelian, sa le stie bine. La ONU, zisa cooperare s-a dovedit in mare masura alibiul transpunerii unor agende ale urii si terorii, nu in ultimul rand antisemite. Nu putine tiranii si-ar fi incheiat mai grabnic nefasta existenta, laolalta cu represiunea si sangeroasele domnii, daca nu s-ar fi putut prevala, in organizatia mondiala, de dreptul de veto al lupilor in blana de oaie de genul Rusiei lui Putin. Iar fatalul impaciuitorism si autodiscreditarea UE in materie de aderenta la clamatale valori democratice proprii nu sunt mai putin notorii.

Iata de ce s-a redus mult teama de resuta in nationalism. A carui reascensiune, in Europa, e incontestabila. Harari vede, just, ambele parti ale fenomenului. In "aspectul sau pozitiv", nationalismul determina "milioane de straini sa se ocupe unii de altii si sa coopereze". In faza sa "periculoasa", alimenteaza "xenofobia". Dar, in mod remarcabil, istoricul israelian nu vede in aceasta "parte rea" esenta nationalismului. Potrivit lui, "problemele confruntand anumite parti ale lumii sunt cauzate de faptul ca oamenii se concentreaza sa-i urasca pe straini, in loc sa-i iubeasca pe compatriotii lor".

A aplica Romaniei aceasta constatare de bun simt inseamna a intelege de ce ultranationalista cleptocratie dragniota, care face mult caz de prezumtiva ei dragoste de tara, nu poate trece in veci drept patriotica. Pentru ca, spre a-si acoperi veritabilele interese, aflate in raspar cu ale neamului, regimul dragniot nu propaga decat ura fata de neromani, nu si grija pentru nevoile autentice ale romanilor si Romaniei. Privind lucrurile din aceasta perspectiva, nu putini definesc patriotismul ca dragoste pentru compatrioti, in opozitie cu nationalismul, ca expresie a urii fata de etnia sau etniile celorlalti.

Oricum ar fi definit, nationalismul e un prieten sau, dupa caz, un dusman vechi si binecunoscut. Mai inspaimantoare le par multora noutatile deschizand larg poarta celor mai infioratoare abuzuri. Ineditul inteligentei artificiale, de pilda, sau al biotehnologiei. Care au inceput sa ne ofere fructe dintre cele mai toxice. De pilda copilul selectat si manufacturat pe baza de design genetic. Si impartirea omenirii pe specii care-si permit sau nu-si permit, in functie de avere, tuningul genetic de odrasle, in speta, "tunatul genetic", precum imbunatatirea bolidului mafiotului. Sau "bratara biometrica chineza", aplicata elevilor spre a le masura gradul de plictiseala ori somnolenta, astfel incat sa poata fi disciplinati de pedagog.

Am deplans si eu, in repetate randuri, performantele de groaza ale sistemului chinez. Nimic in lume nu e mai avansat in materie de transformare a cetateanului in sticla transparenta si casabila prin intermediul urmaririi, evaluarii si sanctionarii lui, pe baza de control total al comportamentului sau, analizat prin algoritmii si datele culese de retelele sociale si de tehnologia informationala.

Harari pune degetul pe rana, considerand pericolul totalitar implicat de aceasta tehnologie mai amplu sau, pentru a-l cita, "mai extrem decat si l-a inchipuit George Orwell". In a carui lume "supravegherea viza doar lumea exterioara". In vreme ce tehnologia actuala il poate verifica pe individ zi si noapte, fara intrerupere, inclusiv la nivel corporal. Aceasta tehnologie, avertizeaza pe drept Harari, "poate fi utilizata in scopuri politice".

Poate fi? Harari s-a exprimat excesiv de prudent. Nu doar in China sau in Rusia a ajuns demult sa fie utilizata politic. Spaima si angoasa iscate de tehnologie si de cuceririle stiintifice nu sunt, desigur, noi. Le-a tematizat genial scriitorul elvetian Friedrich Durenmatt in "Fizicienii", invocand raspunderea care ar trebui sa vina la pachet cu orice cuceriri stiintifice, dar absenteaza invariabil din nebuna noastra lume.

Or, Harari, care-si da cu parerea si despre schimbarea climatica, un fenomen pentru care n-are expertiza stiintifica necesara, pledeaza in favoarea "reglementarii" periculoaselor tehnologii, "in scopul protejarii omului". Or, nu exista regim totalitar care sa nu-si justifice tiranica suprimare a libertatii, teroarea, cenzura si sangeroasele campanii de represiune altfel decat pretinzand c-ar "proteja" omul. N-ar fi fost eronat ca pe Harari sa-l ingrijoreze un neajuns aflat la temelia riscurilor majore evocate de el. Abolirea credintei si traditiilor in numele ratiunii, ii determina pe oameni sa umple vacanta inlocuind adorarea lui Dumnezeu cu idolatrizarea omului, cu tot cu raul din el.

Petre M. Iancu

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...