Presedintele Iohannis in cautarea unei punti intre Vest si Est

Asistam la o ruptura profunda care nu se raporteaza la resurse bugetare decat in plan secundar. E un subiect care priveste viitorul civilizatiei europene si fata de care viziunile sunt radical diferite.

Dupa reuniunea Consiliului European din zilele de 14 si 15 decembrie, presedintele Klaus Iohannis a inclus si o referire la politica legata de migratie si azil. Daca in privinta cooperarii militare (PESCO) liderii europeni au sarbatorit un acord cu participare larga, in privinta migratiei divergentele s-au pastrat. Sunt doi ani de cand Vestul si Estul afiseaza pozitii ireductibile pe fondul unei ample polemici ideologice. In draftul unei scrisori adresate tarilor membre, presedintele Consiliului, Donald Tusk, era nevoit sa admita ca "subiectul cotelor obligatorii s-a dovedit a fi puternic conflictual si ca masurile adoptate au fost ineficiente".

In acest context, Palatul Cotroceni a emis urmatorul comunicat: "Referitor la politica Uniunii Europene in domeniul migratiei si azilului, presedintele Romaniei a reiterat disponibilitatea tarii noastre de a contribui activ la avansarea discutiilor in vederea identificarii de solutii acceptabile pentru toate statele membre."

Prin urmare, presedintele Romaniei spera in gasirea unui compromis sau a unei abordari care sa nu mai creeze diviziuni. In orice caz este de subliniat preocuparea sa de a evita sa se ralieze fara echivoc unei parti sau alteia. Daca initial Romania s-a pronuntat impotriva cotelor obligatorii, ulterior a facut eforturi pentru a indulci reactiile Germaniei care solicita tarilor membre sa participe solidar la efortul de preluare a migrantilor. In vara acestui an, ca semn de bunavointa, autoritatile de la Bucuresti anuntau ca sunt gata sa accepte 1.942 de refugiati din Italia si Grecia, manifestand totodata o atitudine receptiva fata de migrantii ilegali sositi pe diverse ambarcatiuni in largul porturilor Mangalia sau Constanta.

Dar, la nivel european toate acestea par simple paleative. Tarile occidentale spera pe mai departe sa obtina un acord pentru unificarea legislatiei cu privire la azil si la migratie. In plus, asa cum reiese din documentul pe care l-am evocat mai sus, Germania si Franta propun ca o parte din bugetul UE sa fie folosit pe termen lung pentru diminuarea migratiei ilegale.

Este iarasi de semnalat ca presedintele Iohannis a avut anumite rezerve: "Cu privire la finantarea actiunilor externe ale UE, presedintele Romaniei a evidentiat faptul ca instituirea unui instrument financiar destinat stoparii migratiei ilegale necesita o analiza aprofundata, mai ales in contextul negocierilor pentru viitorul buget multianual al Uniunii".

Totusi problema nu se reduce la bani, mai ales ca nu e deloc clar in cel fel ar trebui folositi acestia. Tarile Grupului de la Visegrad, bunaoara, au anuntat ca au convenit sa acorde un sprijin financiar Italiei pentru protectia frontierei libiene, ceea ce exprima o intentie cu totul diferita. Europa occidentala nu doreste sa stopeze migratia, ci mai curand sa creeze un canal controlabil de migratie legala, ceea ce nu are nimic de a face cu perspectiva V4 la care am putea probabil adauga si Austria. De altfel, in replica la contributia V4, prim-ministrul Paolo Gentiloni a declarat ca aceasta nu reuseste sa rezolve divergentele.

Intr-adevar, asistam la o ruptura profunda care nu se raporteaza la bani si resurse bugetare decat in plan secundar. E un subiect care priveste viitorul insusi al civilizatiei europene si fata de care viziunile sunt radical diferite. De aceea apelurile la "solidaritate europeana" pe care le fac liderii occidentali nu reusesc sa aiba efectul scontat, caci problema nu este atat "solidaritatea" cat atributul "european".

Ce inseamna de fapt Europa? Si care sunt "valorile europene" invocate adesea ca niste lucruri de la sine intelese?

Aluziile statelor bogate din Vest la sistarea fondurilor europene pentru statele care nu accepta migranti nu au reusit decat sa le consolideze acestora rezistenta. Caci liderii occidentali (Angela Merkel, Emmanuel Macron etc.) par sa spuna ca Estul, de vreme ce accepta miliarde de euro cu titlu de fonduri gratuite de dezvoltare, ar trebui sa renunte sa mai gandeasca pe cont propriu si sa accepte tale quale perspectiva Vestului. Dar, in aceste conditii, mai sunt fondurile structurale cu adevarat gratuite? Iata un veritabil subiect de dezbatere.

Autor: Horatiu Pepine

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...