Romania devine o tara-problema intr-un moment in care Europa vrea sa-si lase problemele in urma

Autor: Cristian Diaconescu - profesor de drept international
Sambata, 25 Februarie 2017, ora 18:00
33007 citiri

La data de 25 martie, la Roma, sefii de stat sau de guvern din UE vor marca a 60-a aniversare a semnarii Tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.

Dupa intalnirea la nivel inalt de la Bratislava, acest summit reprezinta o noua etapa, decizionala, in procesul de implementare a agendei presedintelui Juncker privind reforma UE, enuntata in documentul de pozitie "Starea Uniunii" initiat chiar de acesta.

Sigur ca in acest moment prezentarea publica este linistitoare. Teme precum lupta impotriva terorismului, securizarea frontierelor exterioare, dar si interne (!!!) nu par a reprezenta semnale de alarma. Probabil, de aici si dezinteresul Bucurestiului, cel putin la nivel public.

Putem fi relaxati. Europa ne doreste si ne accepta oricum, orice am face. Suntem impecabili. Mai mult, am fi devenit, spun unii, subiect de atac din partea unor parteneri pe care mai ieri incercam sa-i convingem cat putem fi de folositori, fie prin pozitia geo-strategica, fie ca piata emergenta sau prin forta de munca inalt calificata.

State UE nu au alta treaba decat sa ne "rupa" tara, direct sau prin "proxi" - multinationale.

Daca tot ne plac scenariile care se "innoada" in exterior, poate ar fi mult mai interesant sa privim spre o serie de evolutii simple, clare si asumate oficial la nivel de decizie formala.

Acum doua zile, in fata studentilor de la Universitatea Catolica francofona de la Louvain-la-Neuve, presedintele Comisiei Europene a confirmat ca pregateste "Carta Alba privind viitorul Europei" pornind de la premisa ca "unele state din UE care vor sa avanseze mai repede decat celelalte au dreptul sa o faca" si aceasta deoarece numai unii parteneri ar fi interesati "de o noua constructie europeana, mai structurata, deschisa catre lume".

Presedintele Comisiei a subliniat ca un acord de principiu privind viitorul Europei poate fi posibil "fie intre 15 sau 28 de state", iar formatele pot varia "de la un subiect la altul", cum ar fi apararea, politica sau economia.

Juncker a mai afirmat ca UE a ajuns "in momentul in care nu ne mai putem imagina ca statele membre pot atinge aceleasi scopuri simultan si impreuna" si anunta clar ca pe aceste linii de mesaj va pleda, la Roma, in numele Comisiei Europene in favoarea reformei UE.

Presedintele Juncker a mai abordat acest subiect in cadrul unei Conferinte la Maastricht, in luna decembrie 2016, cand sublinia necesitatea crearii "unei orbite diferite in cadrul UE pentru tarile care nu sunt suficient de hotarate in procesul de integrare".

La aceste afirmatii se mai adauga si recentele pozitionari, in cadrul formal, ale grupului Benelux sau ale cancelarului Angela Merkel.

Recent, Guy Verhofstadt a incercat sa treaca prin Parlamentul European o decizie privind "Europa cu doua viteze" prin care, in esenta, s-ar fi limitat drepturile statelor non-euro de participare la unele decizii.

De altfel, intreaga Europa se afla intr-un proces de reasezare, iar politicienii si diplomatii stiu foarte bine acest lucru, inclusiv cei de la Bucuresti.

Chiar daca modificari dramatice nu par a fi iminente (depinde de rezultatele alegerilor din Franta, Germania si de evolutiile din Italia si Grecia), nimeni nu poate invoca scuza lipsei de informatii.

Orice discutie, cat ar fi de informala, la diverse nivele de decizie se axeaza pe diferite proiecte, idei, viziuni privind Europa viitorului, care va fi una a "diferentierii".

Se invoca Brexit, terorism, noua Administratie a SUA, jocul Rusiei, populism/iliberalism, dar si incapacitatea unora de a "tine pasul", deci necesitatea ca "nucleul dur" al UE sa ofere acestor state UE "un drum adecvat unei viteze mai reduse". Si aici se invoca numele Romaniei.

O serie de decizii se vor lua inainte de sfarsitul lunii martie, cand se vor declansa procedurile de iesire a Marii Britanii din UE.

Dialogul intre decidentii europeni este foarte intens.

Competitia este deschisa. Niciun stat UE nu doreste sa fie aruncat pe "orbita periferica", pentru ca este clar ca lumina zilei ca orice decizie politica, alta decat cea din documentele constitutive, va consacra aparitia cordonului sanitar al UE.

Tot la sfarsitul lunii martie, German Marshall Fund organizeaza un summit, de asemenea la Bruxelles, la care sunt si eu invitat, in care reprezentantii din intreaga Europa ai acestei respectabile organizatii non-guvernamentale dezbat (ce altceva?) decat situatia din trei state europene in care au loc dezvoltari "ingrijoratoare" privind soliditatea procesului european.

Cele trei sunt Polonia (aflata in proces de supraveghere din partea Comisiei Europene), Ucraina (evident) si... Romania.

Exact in acest moment Comisia Europeana si o serie de state partenere cu capacitate foarte mare de influentare a deciziilor considera ca Romania este un "caz", din cauza unor decizii asupra carora s-a revenit la presiunea a sute de mii de oameni si a cancelariilor occidentale.

Deci cam aceasta este capacitatea noastra de negociere intr-un moment crucial pentru o tara care, avand peste 4 milioane de oameni care muncesc din greu in Europa si peste 70% schimburi comerciale in UE, depinde existential de pastrarea nealterata a celor patru libertati fundamentale ale Europei integrate.

Romania nu are voie sa piarda aceasta negociere sau deciziile - care oricum se vor lua - sa fie pregatite de altii, peste capul nostru.

Daca totul este in regula, atunci considerati acest text o simpla punere in tema.

Oricum, curand totul va fi public si poate cineva va fi facut responsabil.

Cristian Diaconescu este licentiat in drept, presedinte al Fundatiei Miscarea Populara, iar de-a lungul timpului a ocupat functii de secretar de stat, vicepresedinte al Senatului, ministru al Justitiei si al Afacerilor Externe.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Decizia BEC de a respinge protocolul Alianței Dreapta Unită, trasă la indigo cu cea dată pentru Alianța USR-PLUS în 2019. Excepția pentru PSD și precedentul Vadim Tudor
Decizia BEC de a respinge protocolul Alianței Dreapta Unită, trasă la indigo cu cea dată pentru Alianța USR-PLUS în 2019. Excepția pentru PSD și precedentul Vadim Tudor
Alianța Dreapta Unită, formată din USR, PMP și partidul Forța Dreptei se găsește în imposibilitatea de a avea liste comune de candidați pentru alegerile din 9 iunie, după ce Biroul...
Cătălin Drulă acuză PSD că i-a ”momit” sau șantajat pe primarii USR: ”Ai zece milioane, dacă treci la noi”
Cătălin Drulă acuză PSD că i-a ”momit” sau șantajat pe primarii USR: ”Ai zece milioane, dacă treci la noi”
Preşedintele USR, Cătălin Drulă, susţine că unii primari USR ar fi fost ”şantajaţi” sau ”momiţi” să treacă la PSD, în condiţiile în care de faţă era şi liderul social...
#Europa cu doua viteze, #Romania Uniunea Europeana plan Juncker , #Uniunea Europeana