Starea Uniunii in 2016 - Spre o Europa mai buna si o greseala de dimensiuni istorice

De la preluarea presedintiei Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker s-a prezentat pentru a doua oara in fata plenului Parlamentului European, la Strasbourg, pentru a sustine discursul anual referitor la starea UE.

Orice reflectie asupra acestui discurs ar trebui sa inceapa printr-o punere in context. In urma cu un an, Juncker afirma in fata parlamentarilor europeni ca e nevoie de mai multa Europa in UE si e nevoie de mai multa uniune in Uniunea noastra Europeana. Aspiratie infirmata de viata pentru ca acum, la un an de la acest apel, avem mai putina Europa in UE. Cetatenii britanici au decis acest lucru prin votul lor.

Pentru intaia oara de la constituirea sa, UE se afla in fata provocarii de a organiza iesirea unui stat membru din contractul comun.

Avem si mai putina uniune in UE. Nenumarate sunt tendintele centrifuge care dovedesc acest lucru. Intelegem ca avem mai putina uniune citind scrisoarea publicata de catre presedintele Consiliului European, Donald Tusk, in acealasi timp cu discursul anual al lui Juncker.

Tusk crede ca a venit vremea ca puterile UE sa fie repatriate in capitalele nationale. Prin aceasta viziune, el se pozitioneaza in contrast cu presedintele Comisiei, care crede, in continuare, in abilitatea institutiilor UE de a canaliza tendintele divergente catre un consens european obtinut, bineinteles, prin compromisuri politice.

In acest context, daca citim titlul complet al discursului presedintelui Comisiei - Starea Uniunii 2016 - Spre o Europa mai buna - ne dam seama ca in fata noastra se afla o noua abordare, de la mai multa Europa, mantra eurocratilor si a institutiilor de la Bruxelles, la o Europa mai buna, adica o Europa reformata.

Toti politicienii europeni sunt de acord ca UE are nevoie de reforma. Problema apare atunci cand trebuie sa dam continut reformelor si sa definim noua Europa.

Cum va fi ea? O Europa interguvernamentala condusa de cei 28 - pardon, 27 - de sefi de state si guverne sau o uniune politica, o Europa a regiunilor si comunitatilor?

Bineinteles ca ne aflam in fata celei mai profunde dileme a UE de azi, pe care discursul anual nu o solutioneaza pentru ca, de altfel, nici nu ar putea.

Ce ne aduce Juncker in analiza sa? In primul rand, si foarte important, o reconfirmare a prioritatilor de ordin economic, social si politic ale Comisiei Europene.

Zece la numar, lista acestor prioritati incepe cu nevoia unui nou impuls pentru crearea de locuri de munca, crestere economica si investitii si continua cu obisnuita trecere in revista a actiunilor de care este nevoie pentru a readuce bunastarea cetatenilor europeni.

Performanta statelor membre in realizarea acestor obiective este inegala, iar Romania nu se afla printre performerii de top.

Odata trecuta proba algerilor parlamentare din decembrie, am face bine sa ne trezim si sa realizam ca este interesul nostru ca societate, int-o Europa in rapida schimbare, sa ne luam mai in serios deficientele, care trebuie remediate, si sa ne inscriem ferm pe o traiectorie a stabilitatii si a cresterii sustenabile.

In tot anul care a trecut de la precedenta evaluare a starii UE, problema migratiei s-a mentinut in atentia opiniei publice. Abordarea acestei crize a provocat o falie adanca intre statele membre. In discursul sau, Juncker recunoaste acest lucru si consfinteste schimbarea de atitudine a Bruxelles-ului, pe care am putut-o vedea, de altfel, in ultimele luni.

De la intentia de impunere a unor cote obligatorii de distribuire a refugiatilor si migrantilor, articulata ferm in urma cu un an, Juncker spune acum: "stiu ca solidaritatea trebuie sa fie voluntara (...) ea nu poate fi fortata".

Este o atitudine mai realista si, daca ea nu vine din convingere, vine cel putin din intelegerea lucrurilor evidente. Afluxul de migranti trebuie oprit la granitele europene, iar imboldul de a porni la drum al acestora trebuie temperat prin masuri in tarile de origine.

UE va finanta stabilizarea si cresterea economica a tarilor de origine a migrantilor printr-o serie intreaga de programe, printre care si un nou plan de investitii pentru Africa in valoare de cel putin de 44 de miliarde de euro, anuntat chiar in discursul anual.

Nu doresc sa listez intreg continutul discursului presedintelui Juncker, nici sa ma refer la toate spusele acestuia.

As evidentia insa ceva ce a lipsit din discursul anual, asa cum a lipsit si din toate celelalte discursuri anuale rostite de la tribuna Parlamentului European. Ma refer la lipsa unui mesaj adresat acelor cetateni europeni care apartin comunitatilor minoritatilor nationale si lingvistice europene.

Sunt comunitati istorice care se confrunta multe dintre ele cu pericolul disparitiei, din cauza dificultatii de a-si pastra cultura, traditiile si limba. Aceste comunitati sunt parte a istoriei europene, ele numara 40 de milioane de cetateni ai UE, vorbim despre circa 8 procente din populatia totala a Uniunii.

Incapatanarea cu care UE trece sub tacere problematica minoritatilor nationale si lingvistice este o greseala de dimensiuni istorice.

Jean-Claude Juncker si-a incheiat discursul spunand: "istoria nu ne va retine pe noi, ci va retine greselile noastre". Nimic mai adevarat.

Iuliu Winkler este membru al Parlamentului European din partea UDMR, grupul parlamentar PPE, vicepresedinte al Comisiei pentru Comert International si membru supleant in Comisia pentru Dezvoltare Regionala din PE.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Scenariu-bombă în coaliție. Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu înainte de depunerea candidaturii ar fi deja stabilită SURSE

Cătălin Cîrstoiu va lămuri totul în legătură cu candidatura sa la Primăria Capitalei într-o conferința de presă, este mesajul public al coaliției PSD-PNL. În spatele ușilor,...

România trimite militari să lupte împotriva rebelilor houthi. Cererea lui Klaus Iohannis

Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au luat act marţi, 16 aprilie, de scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis prin care informează Parlamentul că a aprobat...