Sunt tensiuni tot mai mari intre tarile UE, dar statul national nu este solutia

O campanie electorala considerata monotona, cu un invingator cunoscut. Si totusi, urmarile vor fi resimtite la scara larga atat in Germania cat si in restul lumii, crede Stanislaw Strasburger.

Politica externa si Uniunea Europeana au fost rareori abordate in campanie, mai ales de catre Angela Merkel. Comparatia cu alegerile prezidentiale din Franta si cu subiectele abordate de Emmanuel Macron este dezamagitoare. Ca si cum partidele ar vrea sa ii convinga pe alegatori ca Germania ar ramane mai degraba provinciala. Cu toate ca, in plina globalizare, "natiunea", la care se refera mai ales politicienii, nu mai reuseste sa reglementeze "in exclusivitate niciunul din aspectele primordiale ale vietii".

Cu totul altfel se prezenta situatia in tara mea de origine, in Polonia. Aici, in timpul campaniei electorale germane, presa s-a concentrat pe temele de politica externa. Interesul fata de alegerile parlamentare germane este oricum major. Astfel incat, postul public de radio polonez va transmite in premiera live seara alegerilor din Germania. Ce ii intereseaza insa pe polonezi in alegerile parlamentare federale?

Tensiunile sunt in crestere

Relatiile dintre Berlin si Varsovia au devenit tensionate, dupa instalarea guvernului PiS, in toamna anului 2015. Multi observatori se refera mai degraba la probleme conjuncturale, de politica interna decat la o strategie inteligenta, care sa atraga succes international. Dar sprijinul evident de care se bucura conducerea poloneza in randul populatiei (si retorica adiacenta) atesta ca oamenii gasesc motive pentru a-si sustine guvernantii.

Exista o serie de intrebari concrete pe teme germano-poloneze, europene si internationale, care ar trebui clarificate. In Polonia, oamenii se simt deseori neintelesi. Ar trebui, de exemplu, clarificata relatia cu Rusia. Multi polonezi se tem de conflictul de durata cu Ucraina. In caz extrem, ei par a favoriza o solutie militara. Asa incat, propunerea candidatului SPD, Martin Schulz, referitoare la retragerea arsenalului nuclear american din zona a fost criticata de reprezentantii asa-numitelor cercuri liberale de stanga din Polonia. Similara a fost si reactia fata de respingerea majorarii bugetului de aparare sustinuta de social-democrati si evident de ecologistii germani.

Mai exista si alte exemple, precum schimbarile climatice, proiectul Nord Stream 2, complexa relatie dintre UE si SUA si evident chestiunea refugiatilor, incluzand combaterea cauzelor care ii trimit pe oameni in pribegie. In spatele acestor aspecte pragmatice se ascunde insa un nivel, pe care eu l-as identifica in domeniul psihologiei sociale.

Povara trecutului

La final de vara, am gasit Varsovia impanzita de afise. Imagini drastice transportau urmatorul mesaj: "Germanii au omorat milioane de polonezi si ne-au distrus tara. Germani, trebuie sa platiti pentru asta!". Tiparite si in engleza, posterele erau menite sa dezvaluie lumii intregi suferintele si sa arate cine sunt vinovatii. Au existat si clipuri bilingve precum si campanii in mediile de socializare in acelasi ton.

In ciuda unor eforturi semnificative pentru depasirea momentelor grele din istoria germano-poloneza, mai ales a grozaviilor petrecute in cel de-al Doilea Razboi Mondial si in timpul fostei ocupatii naziste a Poloniei, reconcilierea pare esuata in cea mai mare parte. Imaginile din lagarele de concentrare si de exterminare, teroarea cotidiana si teama prin care au trecut multi polonezi dainuie peste generatii. Amintirile afecteaza si astazi viata polonezilor. In ultimul timp, devine tot mai puternic sentimentul unei reconcilieri deficitare - afisele mentionate se refera la despagubirile de razboi solicitate de Polonia.

Chiar daca trecutul este folosit abuziv si manipulativ de catre actuala conducere de la Varsovia, nu inseamna ca povara lui si toata puterea cu care el revine in actualitate nu trebuie clarificate.

Paradoxul statului national

Intr-o astfel de atmosfera, multi polonezi privesc spre alegerile din Germania. Pe fundalul fricii latente fata de AfD (Alternativa pentru Germania) ca si al miscarilor de protest ale "cetatenilor revoltati", la care se adauga lipsa de incredere in Martin Schulz si intreg SPD-ul, Angela Merkel este de multe ori considerata ca fiind cea mai buna alegere. Intr-un interviu, ministrul de externe polonez Witold Waszczykowski se referea la UE ca fiind o " institutie care pune la dispozitia (...) statelor membre diverse instrumente pentru a-si impune programele si interesele nationale proprii".

Aici devine evident paradoxul. Toate asa-numitele interese "poloneze" fata de alegerile parlamentare federale sunt de natura internationala, globala. Ca atare, ele nu pot fi abordate individual nici de Germania si nici de Polonia. In paralel, insa sprijinirea unui nou mandat pentru Angela Merkel presupune mentinerea structurilor si a gandirii national-politice provinciale.

Cum poate fi solutionat acest paradox? Fiind un european convins cred ca mostenirea nationala si statele nationale, actori pe scena politica europeana, pot fi inlocuite prin institutii supranationale.

Atat timp cat nu exista forte politice care sa mizeze pe acestea si sa isi convinga electoratul de eficienta acestor institutii, noi ne invartim in continuare in cerc. Este un cerc vicios, in care tensiunile dintre statele membre continua sa se adanceasca. Mai mult chiar, ma tem ca tensiunile nu vor ramane doar la nivel politico-diplomatic, ci ca ele vor atrage tot mai multi cetateni de rand.

Stanislaw Strasburger s-a nascut la Varsovia. este scriitor si manager-cultural. A publicat volumele: "Besessenheit.Libanon" ("Obsesie.Liban") si "Der Geschichtenhandler" ("Negustorul de povesti"). Locuieste atat la Berlin cat si in orasul natal sau in alte localitati situate la Marea Mediterana. Este mebru in conducerea Asociatiei "Humanismo Solidario".

Piedone, despre „mazilirea doctorului Cârstoiu” de către Coaliție: „Blat politic prin care PSD şi PNL îl susţin pe Nicuşor Dan”

Candidatul PUSL la Primăria Capitalei, Cristian Popescu Piedone, a declarat marţi, 23 aprilie, că mazilirea doctorului Cârstoiu este blat politic prin care PSD şi PNL îl susţin pe Nicuşor...

Nicușor Dan, prima reacție după ce PSD și PNL au renunțat la candidatura lui Cîrstoiu. „Decizie grea pentru mafia imobiliară”

Primarul Capitalei Nicuşor Dan a reacţionat marți, 23 aprilie, printr-o postare ironică, după ce coaliţia PSD-PNL a renunţat la candidatura lui Cătălin Cîrstoiu pentru Primăria...