Utilizatorii trebuie sa fie constienti ca se expun la multe riscuri atunci cand posteaza fotografii pe Facebook sau pe alte retele sociale. De exemplu, companiile le pot folosi in scopuri publicitare.
Ziare.com a stat de vorba cu doi avocati ai firmei Tuca Zbarcea & Asociatii, Bogdan Halcu, managing associate, si Andreea Lisievici, senior associate, despre aceasta tema.
Poti fi dat in judecata pentru o fotografie postata pe Facebook?
Ce postezi pe Facebook poate fi considerat spatiu public?
In principiu, reteaua sociala poate fi considerata spatiu public, insa exista unele nuantari.
Cea mai clara situatie este cea in care postarile au setarea de audienta ca "public", deoarece postarea respectiva devine accesibila oricui, fie ca vorbim de prieteni sau followeri carora le apare in fluxul de stiri, de alti utilizatori care au un link direct la postarea respectiva, sau chiar persoane care nu sunt logate sau nu au cont de Facebook si care gasesc postarea respectiva prin motoare de cautare sau linkuri postate in alte parti pe Internet.
"Practic, in momentul in care postezi ceva pe Facebook cu setare de audienta publica, diseminarea informatiei respective este teoretic nelimitata", au spus avocatii citati.
Situatia mai putin clara este cea in care utilizatorul are setarea de audienta limitata la prieteni.
Intr-o decizie recenta, Curtea de Apel Mures a decis ca "reteaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate cu o casuta postala electronica", iar profilul personal pe Facebook "chiar daca este accesibil doar prietenilor, adica unui grup restrans de persoane, tot public este, oricare dintre 'prieteni' putand distribui informatiile postate de titularul paginii, aspecte pe care reclamantul il cunostea".
Cu alte cuvinte, in opinia instantei, nici setarea de audienta limitata la prieteni nu modifica publicitatea continutului distribuit, pentru simplul motiv ca oricare dintre acei prieteni poate re-distribui continutul in cauza.
"Rationamentul este insa putin prea simplist si rezultatul nu tocmai corect pentru ca, in cazul redistribuirii de catre un prieten (B) unei poze pe care titularul (A) a distribuit-o prietenilor sai, redistribuirea lui B va fi vizibila numai prietenilor comuni ai celor doua persoane, pentru toti ceilalti prieteni doar ai lui B aparand cel mult un mesaj care anunta ca respectivul continut nu este disponibil.
Totusi, motivarea Curtii de Apel Mures ofera si posibila rezolvare a problemei: daca titularul restrictioneaza posibilitatea redistribuirii, ceea ce se poate realiza prin restrangerea audienta la liste de prieteni sau persoane selectate (inclusiv setarea 'prieteni mai putin cunostint' sau excluderea unei singure persoane nominalizate), ar rezulta ca acel continut nu mai are caracter public", au aratat sursele citate.
Unele aplicatii sau companii pot folosi datele personale sau pozele tale pentru a realiza campanii publicitare. Cum eviti acest lucru si ce poti sa faci daca firmele se folosesc de imaginea ta fara consimtamant?
Avocatii sustin ca in primul rand trebuie verificat daca utilizarea respectiva chiar este fara consimtamant sau nu.
De exemplu, in 2013 s-a creat ceva valva atunci cand Facebook a propus modificarea conditiilor sale pentru a dobandi dreptul de a folosi continutul utilizatorilor in legatura cu publicitatea facuta de terti pe reteaua de socializare, insa limbajul foarte invaziv a fost modificat.
La fel, termenii Instagram se doreau modificati in asa fel incat reteaua (detinuta tot de Facebook) sa poata folosi fotografiile postate.
In masura in care totusi un tert foloseste fara drept datele personale si/sau fotografiile unei persoane, exista mai multe tipuri de remedii disponibile.
"Mai intai, in ce priveste protectia datelor cu caracter personal, persoana poate face plangere la Autoritatea Nationala pentru Supravegherea Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, care poate face controale si aplica sanctiuni operatorilor din Romania care prelucreaza ilegal date cu caracter personal (cum este imaginea). In masura in care operatorul de date este in strainatate insa, lucrurile se complica, mai ales daca este inafara Uniunii Europene", sustin avocatii citati.
Pe de alta parte, legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe prevede ca utilizarea unei opere (inclusiv fotografie) care contine un portret fara consimtamantul persoanei reprezentate in acest portret si fara ca acest consimtamant sa fie implicit, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 30.000 lei (suma se dubleaza in cazul persoanelor juridice care folosesc fara drept portrete in scop comercial).
"Constatarea si sanctionarea contraventiei intra in sarcina Politiei, catre care trebuie inaintata plangerea de catre persoana care se considera lezata", au adaugat avocatii.
"Bineinteles, in toate cazurile persoana care considera ca a suferit un prejudiciu prin folosirea unei fotografii in care este portretizata, se poate adresa instantei pentru a solicita incetarea vatamarii si acoperirea prejudiciului suferit. Poate fi vorba atat de un prejudiciu material (cum este cazul in care fotografia ar fi folosita in scop comercial) cat si de un prejudiciu moral (atingeri aduse reputatiei, de exemplu) ", au conchis acestia.
