Ziare.com

Mancam foarte putin peste. Ce rol au pescarii sportivi

Sambata, 18 Octombrie 2014, ora 14:12

   

Mancam foarte putin peste. Ce rol au pescarii sportivi
Romanii consuma intre 4 si 4,5 kilograme de peste pe an, adica de cinci ori mai putin decat media inregistrata in tarile Uniunii Europene, iar importurile de peste reprezinta peste 80% din consum, a declarat, la Tulcea, Gheorghe Vacaru, consilier in cadrul Autoritatii de Management pentru Programul Operational de Pescuit (POP) din cadrul Ministerului Agriculturii.

"Consumul de peste in Romania inainte de 1989 era de 6-8 kilograme pe locuitor si pe an, insa, dupa 10 ani de la revolutie, consumul a scazut la doua kilograme pentru ca romanii au simtit o destindere fata de alte produse. Insa, in ultimii 3-4 ani, consumul de peste a variat intre 3, 4 chiar 4,5 kilograme pe locuitor si pe an, dar importurile reprezinta peste 80%. Numai anul trecut importurile au reprezentat 87% din consum", a precizat Gheorghe Vacaru.

Romania importa cel mai mult peste din Norvegia sau din tarile Americii de Sud, dar si din Grecia, Italia si, mai nou, din Turcia si Ungaria.

Pe primul loc in preferintele romanilor a ramas in continuare macroul, urmat de crap, salau si somn, insa si somonul a inregistrat o crestere in ultimii ani.

Gheorghe Vacaru afirma ca in vestul Europei crapul nu se prea consuma, "pentru ca are prea mute oase", insa atunci cand vin in Romania strainii mananca cu mare placere aceasta specie de peste.

In Uniunea Europeana, consumul mediu anual de peste este 20 de kilograme pe locuitor, dar si aici sunt variatii foarte mari, in functie de traditie.

In Ungaria consumul este de 2-3 kilograme pe locuitor pe an, in timp ce in Portugalia sau Spania ajunge si la 50 - 60 de kilograme.

La nivel mondial, cei mai mari consumatori de peste sunt japonezii, cu peste 90 de kg pe locuitor si pe an.

Am manca peste romanesc, dar nu se gaseste destul pe piata

Chiar daca romanii vor sa consume peste indigen, productia interna este departe de ceea ce se producea inainte de anii '90, cand in piscicultura romaneasca se obtineau in jur de 50.000 de tone de peste, considera consilierul din Ministerul Agriculturii.

"Anul trecut s-au produs un pic peste 10.000 de tone de peste in pescaria de apa dulce din Romania. S-a simtit si criza in piscicultura, insa usor-usor a inceput sa creasca si ma astept ca macar jumatate, daca nu toate proiectele finantate prin POP 2007-2013, sa aiba succes. Numai in aceste ferme se poate obtine un spor de productie de 30-40%. De altfel, una dintre tintele POP a fost de a creste productia de acvacultura cu 40%, raportat la anul de referinta 2005, cand productia era undeva la 8.000 de tone de peste", a subliniat Vacaru.

In opinia acestuia, implementarea unor proiecte de acvacultura cu ajutorul POP 2007-2013 va avea influente pozitive in urmatorii 3-4 ani asupra consumului de peste, incepand chiar cu anul 2015, pentru ca se asteapta ca aceste ferme sa intre efectiv in productie.

Romania are licentiate pentru activitatea de acvacultura in jur de 100.000 de hectare de luciu de apa, insa nu toate fermele produc pentru piata.

Problema pescuitului sportiv

Foarte multe ferme din jurul Bucurestiului, chiar si din Delta Dunarii, au ca principala activitate pescuitul sportiv.

"In sectorul agricol sunt undeva la 1.800 de hectare de luciu de apa, iar activitatea de baza este pescuitul sportiv, care a devenit o adevarata industrie in Romania, dar exista si zone unde productia de peste a ramas importanta, si ma refer la judetele din nordul Moldovei, respectiv Botosani, Iasi, Suceava, unde se produce peste comparabil cu cantitatile de dinainte de 1989", a adaugat piscicultorul Gheorghe Vacaru.

Potrivit sursei citate, punerea in valoare a fermelor si modernizarea fermelor piscicole existente ar trebui sa fie unul dintre obiectivele principale ale viitorului Program Operational pentru Pescuit.

"Acvacultura este in crestere. Piata pestelui si consumul de peste la nivel mondial sunt in crestere, iar in UE intalnim cel mai mic ritm de crestere al acvaculturii, principalul factor limitativ fiind terenul. In schimb, la noi, este un paradox: avem spatiul amenajat pentru piscicultura, dar nu este pus in valoare", a adaugat consilierul MADR.

Romania are la ora actuala in jur de 580 - 600 de unitati piscicole de dimensiuni ce variaza de la 1.000 de mp pana la 1.000 de hectare, surprinzator insa ca judetele din nordul Moldovei (Botosani, Iasi Suceava) asigura 30-40% din productia din acvacultura a Romaniei. Inainte de 1989 erau mult mai putine unitati piscicole pentru ca erau de dimensiuni mult mai mari si produceau mult mai multe peste.

Un lucru imbucurator este faptul ca a crescut semnificativ productia interna de pastravi in Romania, fiind de peste patru ori mai mare decat inainte de anii '90. Cu toate acestea, Romania inca importa masiv pastrav din Turcia.

Sursa: AGERPRES

Articol citit de 1635 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
2 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Mancam foarte putin peste. Ce rol au pescarii sportivi?

Pescarii sportivi prind pestele si apoi il arunca din nou in apa. Si va mai mirati ca mancati peste putin... nu stiu ce aveti in cap!
Ca sa va dezvoltati un pic inteligenta, mancati peste!
Va dau un exemplu: va dati seama cit peste a mancat Dr Viorel cu familia lui? De aia este destept...

 

Valurile valureshte,

Dealurile delureshte,
Dunarea incet sopteste:
Nici o masa fara peste!


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor