Ziare.com

Pentru ce votam la 26 mai? (III) - Un altfel de CAP...

de Petrisor Peiu, analist
Duminica, 12 Mai 2019, ora 11:25

   

Pentru ce votam la 26 mai? (III) - Un altfel de CAP...
Petrisor Peiu
Uniunea Europeana este divizata, de zeci de ani, de o controversa imensa numita "Politica Agricola Comuna" (in engleza un acronim urat de romani, CAP): o parte (majoritara) a statelor membre doreste cheltuirea unor bugete comunitare imense, iar cealalta parte doreste eliminarea acestei practici, considerand-o daunatoare competitivitatii Uniunii pe piata globala.

Citeste toate textele scrise de Petrisor Peiu pentru Ziare.com

Nu exista, astazi, subiect mai important, ca semnificatie financiara si politica, decat politica agricola a celor 27 (sau 28?) de state membre. Tratatul de la Roma (1957) prin care s-a fondat Comunitatea Economica Europeana s-a realizat in baza compromisului cinic franco-german: industria germana capata acces nelimitat la piata franceza, in schimb banii comuni europeni vor subventiona agricultura franceza, facand din Franta "fabrica de mancare" a vestului Europei. Lucrurile au evoluat si birocratia comunitara si-a insusit in vocabularul specific sintagma "politica agricola comuna" pentru a desemna politica de subventionare a agriculturii unor state europene, cu doua obiective anuntate: pastrarea unei populatii importante in zona rurala europeana si asigurarea unei alimentatii abundente si ieftine.

In baza acestor obiective, francezii reusesc performanta de a obtine ca, in 1984, bugetul alocat subventiilor agricole sa atinga incredibila pondere de 75% din bugetul Uniunii. Astazi, aceasta pondere s-a redus la 42%, din care 31% reprezinta subventiile directe (o plata unica pe hectar, indiferent de ce se cultiva acolo sau daca se cultiva acele hectar) si "masurile de piata" (o denumire care mascheaza subventiile tintite pe anumite produse) si 11% pentru "dezvoltare rurala". Adica 42% din banii comunitari se duc catre ceea ce birocratii bruxellezi numesc pompos "zonele preponderent rurale". Mai precis, 97 de milioane de cetateni europeni (18% din totalul de 511 milioane de locuitori ai UE) primesc aproape jumatate din banii europeni (42%) . Cel putin asta este naratiunea oficiala:

(Sursa: AICI.)

Unde se gasesc fericitii europeni destinatari ai acestor sume imense? O cincime dintre ei traiesc in Franta (21,2%), cate o septime in Germania si Polonia (13,3 si 13,6%), 11% in Romania, 6% in Italia si cate peste 3% in Grecia, Portugalia si Austria. In aceste 8 tari se regasesc asadar trei sferturi dintre "fermierii" din UE.

Oare cat o fi de eficienta aceasta alocare? Pai, cei 18% dintre europenii fermieri produc doar 13% din valoarea adaugata bruta a Uniunii, desi primesc 42% din fondurile comunitare:


Ia hai sa vedem si unde se produc cele 13% din valoarea adaugata bruta din agricultura europeana:


Cam 17% in Franta, cate 12% in Italia, Germania si Spania, cate 6-7% in Olanda, Polonia si Marea Britanie si 4% in Romania. Aproape 90% din valoarea produsa in agricultura europeana provine din aceste 9 tari.

Pentru buna regula, sa precizam ca Uniunea Europeana plateste aproximativ 60 miliarde de euro anual pentru subventionarea agriculturii continentale. Cea mai mare parte din acesti bani ajunge la francezi (17%), apoi cate 11% la nemti si la spanioli, 10% la italieni, 8% la polonezi, 5% la romani si 6,6% la britanici. Cam proportional cu valoarea produsa, cu mici dezavantaje pentru italieni si olandezi si cu plusuri pentru polonezi si romani:


Numai ca surpriza apare la capitolul "plati directe", adica la subventia pe hectar: Franta primeste si aici partea leului, cu 7,4 miliarde de euro/an dintr-un total de 41,5 miliarde Euro/an (18%), urmeaza Spania (peste 12% din total), Germania (aproape 12% din total), Italia si Polonia (cu cate 9% din totalul subventiilor la hectar), apoi Grecia! (cu 2 miliarde euro, cam 5% din total), mult peste Romania (1,7 miliarde euro/an, 4% din total) si vecinii nostri unguri (3% din total, ca si irlandezii) . Dupa cum se vede, ungurii, grecii si irlandezii au gasit o cale de a lua mai mult decat ar fi impus regulile si decat ar fi fost proportional cu marimea agriculturii lor.

Dar acum sa te tii: unde credeti ca ajung aceste subventii de zeci de miliarde de euro? La sarmanii fermieri care isi duc traiul de azi pe maine si care se chinuie sa tina in viata traditiile taranesti ale continentului? La fermele de familie care se chinuie sa se descurce cu cheltuielile mult prea mari ale carburantilor, semintelor, etc? Nu, stimati contribuabili europeni, nu! Aceste subventii ajung preponderent la marile ferme, cele care au industrializat agriculutura, la marii propietari sau arendasi care oricum au costuri foarte mici la hectar (avand suprafete de sute, mii de hectare): jumatate din fermele europene, adica fermele mici (la care subventia anuala este mai mica de 1.250 de euro) abia de culeg 1,5 miliarde de euro din totalul de 41,5 miliarde de euro/anual. In schimb, 58% din subventii (25 miliarde de euro) se duc catre doar 800.000 de ferme mari (la care subventia este intre 10.000 si 100.000 euro/hectar)! Iar 1,2 miliarde de euro (3% din total) merg catre cele mai mari 1.000 ferme!!!

Iata o intrebare pentru sarmanii alegatori care vor intra cu stampila in cabina pe 26 mai: cum de s-a ajuns ca subventiile proiectate sa ajute micii fermieri, pastratori ai traditiilor milenare, sa ajunga, de fapt la marile ferme, unde exploatarea este deja de tip industrial? Adica, mai pe romaneste, Uniunea pe care Macron o vrea a "tuturor ", Uniunea bazata pe "valori si principii" ia de la toti sarmanii (bugetul UE provine din taxele pe consum, adica din TVA, in primul rand) si da la marii feudali cam un sfert din bugetul comunitar. "Curat murdar, coane Fanica!".



(Sursa: AICI)

Ca tot veni vorba despre destinatarii subventiilor agricole, ia sa vedem cine sunt acestia la noi:


85% dintre ferme (710.000 ferme, cele mici cu subventia de sub 1.250 euro) incaseaza doar 18% din totalul subventiei, dublu decat cei 7% care ajung la cele mai mari 120 ferme (fiecare cu subventie de peste 500.000 euro) . 15% din bani ajung la 10.000 de ferme mari (cu subventii intre 20.000 si 100.000 Euro) . Pai mi se pare mie sau ferma traditionala nu se alege cu mai mult de 20% din banii europeni, iar alea 120 de ferme mari, privatizate cu scandaluri cat casa si detinute de urmasii lui Culita Tarata si de arabul Jihad, iau caimacul? Stimati contribuabili la bugetele Romaniei si al UE, ia mai priviti o data tabelul de mai sus, poate va dumiriti!

Ei, si acum sa ajungem si la boierii pesedisti care ne conduc de vreo 7 anisori neintrerupt, sa vedem ce fac ei cu banii europeni pentru agricultura. Si ca sa fim rigurosi pana la capat, sa ne comparam tot cu ungurii si polonezii, colegii nostri de Estul Europei.

Pe ce cheltuie ungurii banii europeni pentru agricultura: 70% pentru subventii directe (media europeana), 27% pentru dezvoltare rurala (podete si drumuri de tara) si 3% pentru subventii tintite (jumatate din acestea se duc la producatorii de vin si restul la cei de lapte si de fructe) - (Sursa: AICI).

Polonezii, la randul lor baga 72% din bani in subventiile la hectar, 25 in dezvoltare rurala si restul in subventii tintite (70% din acestea pentru fructe, 20% pentru lapte si restul pentru crescatorii de vite) - (Sursa: AICI).

Iara noi? Doar 58% in subventii directe si, tineti-va bine, peste 40% in "dezvoltare rurala" si un infim 1,5% la subventii tintite (pentru lapte, vin si porci) . Ati inteles, dragi votanti? D-aia e bine sa citim tot ce se scrie in subsolul paginii, cu litere foarte mici. Pentru ca baronimea noastra a mutat vreun sfert din subventiile directe si jumatate din subventiile tintite tocmai catre "dezvoltare rurala", adica banii la dispozitia lor insile, banii pe care ii pot cheltui linistiti primarii din curtile lor bizantine pe te miri ce: ici un drumeag care duce nicaieri, colo un joc de lumini, dincolo o fantana artizanala. Ca doar nu erau prosti sa cheltuie banii astia pentru alimentare cu apa, canalizare sau, Doamne fereste!- vorba marxistului, pentru alimentarea cu gaze naturale... (Sursa: AICI).

Rezultatul? Simplu. Iata cum arata structura productiei agricole pentru cele trei tari:

Ungaria:


Polonia:


Si Romania:


Putina analiza nu strica nici la rezultatul acesta - structura agriculturii noastre adica in comparatie cu cea a ungurilor si polonezilor:

Noi avem 25% cereale, plante industriale 10%, fructe sub 7%, porci sub 6%, pui 3,3%, vite 2,1%, vin 1,7%, oi-capre 1,4%, lapte 7%.

Ungurii: 28% cereale, plante industriale 15%, porci peste 9%, pui peste 11%, lapte 7%, vite 2%, fructe 5,4%.

Polonezii: doar 17% cereale, 16% lapte!, cate 12% pui si porci, 6,5% vite!

Adica, sa traducem: noi avem o pondere de trei ori mai mica a carnii de pasare fata de unguri si polonezi, cu 50% mai mica fata de unguri si de doua ori mai mica fata de polonezi la carne de porc, de doua ori ponderea mai mica fata de polonezi la lapte si de trei ori mai mica la carne de vita! Pai de-aia avem deficit de doua miliarde de dolari la comertul agroalimentar: pentru ca importam carne de pui, porc si vita si lapte din Polonia si Ungaria! V-ati prins? Noi cu sarmanul Daia desprins de prin filmele anilor 70 si ei cu excedentul.

Dupa atat de multe cifre, tabele si grafice, hai sa si concluzionam simplu si direct: cetatenii europeni (cu romanii printre ei) cotizeaza la bugetul Uniunii cam 1% din TVA-ul pe care-l platesc morti-copti pentru tot ce consuma; din banii astia, niste baieti destepti de la Paris si Bruxelles au extras cam 40% si ne tipa galagiosi cum salveaza ei satul traditional european si cum ne vor da papa ieftin si bun, in loc sa facem niscavai autostrazi sau cai ferate de banii astia. Numai ca, sa vezi dracie! Banii nu prea ajung la fermierii deplansi de politicienii cu Lamborghini, ci exact la colegii de cluburi de golf ale acelorasi politcieni, apropitari de ferme mari si foarte mari. Dupa ce regula europeana este sa luam banii de TVA de la saraci si sa ii donam latifundiarilor agricoli, mai vine si politicianul roman si adauga o nota mioritica, luand din banii si asa putini pentru subventii si mutandu-i in varful pixului baronasilor de la primarii si consilii judetene. Sa tot votezi cu ochelari de cal de-acum inainte!

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Despre ce vrei sa scriem?


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 11946 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
16 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

feudalism...

Pai probabil ca stiu si francezii ceea ce ne-a invatat si pe noi comunismo-socialismul: cea mai mare eficienta agricola se obtine in fermele cele mai mari. Din cauza asta, nu-i asa?, s-a facut reforma agrara si au fost confiscate toate terenurile. Deci or vrea ei sa prezerveze viata rurala, dar mai au nevoie si de productie... Si la fel cu toti...

 

PENTRU CE AM MAI PUTEA vota noi , cind , majoritatea care o

reprezinta virsta a treia si privesc spre un orizont gen
"FINITA LA COMEDIA" , din pacate pentru generatiile mai recente , poate fi un handicap insurmontabil , chiar daca cei cu grafice si previziuni stiintifice nu sunt luati in seama de fenomenul bolsevic !!

Sa speram ca parintii celor cu sansa unica a unui vest promitator se vor mai "sacrifica" o data pentru ce se mai face ca o ultima sansa a unui viitor mai bun .

Cel putin , sa nu dam sansa RAULUI sa se impuiasca , clonind cu mina noastra viorici , olgute si rovane , care in fond , nu sunt decit niste bidoane goale , cum am vazut pe riul Arges , ca un cosmar !

Eu, personal, sunt impotriva subventiilor

Asa se intampla in toate domeniile. Cea mai parte a subventiilor ajung sa creasca si mai mult averile celor care s-au imbogatit deja sau a celor care nu produc nimic concret, doar preiau produsele si le vand la preturi speculative.
Subventiile in agricultura ar putea fi inlocuite cu altceva. De exemplu, guvernele sa cumpere (o parte din) productia realizata de ferme (la preturi corecte, continand un profit rezonabil pentru agricultori) si apoi sa dirijeze (sa vanda) produsele primare catre procesatori si comert. Dar, evident, punand niste conditii de pret, nu jaful care se face acum. Pretul produselor alimentare cresc foarte mult in circuitul de prelucrare si mai ales in cel comercial. Ajungem la concluzia ca guvernele subventioneaza productia primara agricola, fermele se descurca cum pot, iar in urma procesarii si comercializarii (la preturi nejustificat de mari) subventia se transfera, de fapt, in buzunarele intermediarilor si comerciantilor.
O alta metoda ar fi ca subventiile sa se transforme in credite garantate de stat, cu dobanda foarte mica, plata lor putand fi facuta si cu productia realizata.
Trebuiesc gasite metode prin a da bani care, apoi, sa fie recuperati in urma realizarii unei productii. Subventiile sunt niste pomeni (pe care le platim noi toti, contribuabilii) de care profita, in general, smecherii.

 

nu cumva

solutia dvs. este aidoma sistemului socialist aplicat in agricultura inainte de 1989 ? Mie asa mi se pare. N-ar fi mai bun sistemul concurential pur si simplu asa cum este el aplicat in USA ?

Pai SUA este campioana in exporturi de bumbac

carne de pui, cereale, uleiuri vegetale, cascaval, soia si toate cele. Cum reusesc americanii sa produca cereale, bumbac, soia, carne, etc mai ieftin decat africanii, brazilienii si siaticii - si asta fara subventii directe? Foarte simplu: guvernele locale acorda fermierilor garantii si credite pentru seminte, motorina, tehnologizare, furajere etc, iar la sfarsit de an, fermierii platesc inapoi doar 50-60% din valoarea creditului (in 99% din cazuri sunt invocate motive de genul conditiilor meteorologice nefavorabile:))

Intrebarea "Pentru ce votam la 26 mai?" este excelentă dar

trebuie completată puțin: "Pentru ce votam la 26 mai și pentru cine?".
* Din articol e clar cum au fost susținute interesele Romaniei de aleșii al noștri in PE. Negocierile din poziția in genunchi nu duc nicăieri. Trimișii pot pupa doar locurile la care ajung. De-aia ne amenință limbricii la noi acasă. Nu mai vin Komisarii fratelui de la Vest, vin Komisarii fraților de la Vest.
* Negocierile inseamnă promisiuni și șantaj, bună voință și amenințare; chiar dacă ești in genunchi tot ajungi să-i poți strange de bile ca să-ți atingi interesele! (Cred că și Merkel are cojones, altfel nu era acolo!).
* Ar trebui să votăm Oameni nu liste. Oameni care dacă nu-și țin promisiunile să poată fi demiși! Ei să-și aleagă ceilalți colegi, funcție de voturile primite, și să răspundă pentru ei. Fără MITA dată șefilor partidelor pentru a fi puși pe liste in poziții eligibile.
* Poate Băse avea dreptate cu Licuriciul cel mai mare. Un proverb spune că "Pană ajungi la Dumnezeu te mănancă sfinții", iar in UE sunt mulți sfințișori infometați, ne-sătui și nesimțiți.
S-auzim numai de bine.

 

Pai tot votati oameni de aproape 30 ani

si Romania nu este in stare nici macar sa absoarba fondurile UE. Bineinteles altii sunt de vina: rusii, americanii, ungurii, gulerele albe, azilantii, Putin, Merkel, Trump sau mai stiu eu care. Robert Turcescu a scris recent pe blog: "Mugur Isarescu va mai sta inca doi ani in fruntea BNR. Cel putin doi ani! S-au purtat niste discutii interesante in stratosfera Finantelor mondiale. Si apoi s-a dat un telefon in Romania."
Imi pare rau de voi stimati compatrioti dar sunteti cam varza!

in atentia d-lui Andrei Cornea

care il critica, in Revista 22, pe d-l Peiu ca indeamna pe romani la a fi anti-europeni. In mod firesc se ridica intrebarea: nu cumva d-l Cornea vede ceea ce nu exista ? Oare acest articol nu arata ca d-l Peiu combate o aberatzie a sistemului de impartire a fondurilor comunitare ale UE si nu are nimic de-a face cu vreo atitudine anti-europeana ? E drept, d-l Peiu stie sa citeasca numerele semnificative in discutie, pe cand d-l Cornea pare a sti doar ca numerele exista in general si nimic mai mutl.

 

Pseudoanalizele dlui prof universitar Peiu

ascund realiteatea si distorsoneaza adevarul.
1) In primul rand, pretutindeni in UE, subventia maxima este limitata la suma de 100.000 euo pe beneficiar (indiferent de locatie geografica, nationalitate sau de de marimea fermei,- i.e. 200, 2.000 sau 20.000 de hectare)
2) In al doilea rand, numarul fermierilor in Franta, Spania, Germania, Polonia este mult mai mare decat in Olanda, Austria, Ungaria, Romania sau Bulgaria (asa si fermierii bulgari, belgieni, austrieci sau sloveni de exemplu se pot plange ca au mai putine fonduri alocate in comparatie cu fermierii polonezi de exemplu)
3) In al treilea rand, in UE fiecare membru contribuie la fondurile UE in functie de PIB, unii mai mult, altii mai putin. Desigur, Contributiile nu sunt impartite "frateste", asa ceva nu exista nici macar in Romania (vezi Bucuresti vs Vrancea de exemplu;). Exista insa contribuabili-net si beneficiari-net, Germania de exemplu fiind cel mai mare contribuabil-net (primeste mai putin decat plateste cu circa 100 miliarde euro pe exercitiu bugetar) iar Polonia este cel mai mare beneficiar-net (primeste peste 100 miliarde euro pe exerciu bugetar pe care-i absoarbe pana la ultimul cent). De la aderare pana in prezent Polonia a beneficiat de o suma peste 200 miliarde, bani investiti in agricultura, infrastructura, autostrazi noi, aeroporturi, cai ferate moderne, gazoducte - statii LNG, educatie si instruirea fortelor de munca, cercetare, reconsolidarea cladirilor vechi, samd.
4) In concluzie, in special in estul Europei se merita sa votezi la Europarlamentare si sa beneficiezi de fondurile UE (un fel de plan Marschall) chiar daca contribuabilii-net din vestul continentului nu-ti ofera fondurile sub forma de cec in alb, cerandu-ti in schimb sa respecti clauzele tratatelor UE (cele 4 libertati in general si repsctarea disciplinei bugetara si a statului de drept in mod special).
.
https://polska.pl/economy/investments-projects/eu-funds-poland/
.
P.S. fara UE si fara fondurile europene, Polonia, Ungaria, Romania, etc, astazi erau un fel de Belarus!

eu nu cunosc

in amanunt felul in care se aloca fondurile europene pe domenii, tari etc., deci s-ar putea sa aveti dreptate. Totusi, eu am pus intrebarea: unde si in ce fel d-l Peiu indeamna la anti-europenism ? Concret ! Daca a fost consilier al d-lui Nastase, asta nu e decisiv relevant. Opinii socialiste poate avea oricine, ca de-aia exista partide socialiste si in UE; socialismul nu este, inevitabil, o cale spre comunism, asa cum zbiara unii pe-aici. Nu sunt pentru o impartire "frateasca" a banilor europeni - desi, vorba ai, "frate, frate, dar branza-i pe bani" ceeace inseamna ca "fratzia" nu este de dorit intotdeauna. Nu intotdeauna drepta politica are solutiile cele mai bune si mai "juste". Asta am vrut sa subliniez.

cap sau nu

Trebuie sa votam in asa fel incat sa nu mai trimitem acolo analfabeti ca Viorica sau nebuni care propun restrangerea dreptului la munca in UE, de se crucesc aia pe acolo. ... Sau personaje ca Grapini semianalfabete si nestiutoare de limba engleza. Cam asta ar fi scopul votului, chiar si alegerea raului cel mai mic este preferabil decat sa nu mergem la vot.

 

La vremuri noi, "smecherii noi"

Pe vremea lui "Odi" putea-ai sa ai maxim 30 de oi. Cei care aveau mai multe le ascundeau cum puteau si mituiau autoritatile locale cu cate un miel, cas sau bani. Acum cand subventia se da pe cap de animal, turmele se rotesc in asa fel incat unele capete se numara de doua ori. In cazul subventiilor pe terenuri sunt mituiti lucratorii APIA suprafetele declarate fiind mai mari decat cele reale chiar daca se foloseste tehnologie avansata, (GPS-localizare prin satelit). Toate acestea sunt cunoscute de sus pana jos.
"Nu căuta prietenia oamenilor cinstiți! Vei suferi de singurătate..." (H. Malaiele)

 

Domnule Peiu, Europa a fost divizata din todeauna!

Nu intamplator omul politic francez, Jean Monnet si-a dedicat viata cauzei integrarii europene.El a fost sursa de inspiratie a planului Robert Schuman, care a unificat industriile grele a Europei Occidentale,si astfel la 9 mai 1950 a luat nastere Uniunea Europeana. In prezent euroscepticii, incepand cu cei din Marea Britanie,dar si cei din Estul Europei vor sa distruga aceast Bloc Comunitar. Shalom

 

n-aveam nevoie de argumentele

acestea dar daca sunt cu atat mai bine
oricum nu ma duc sa dau votul demagogilor si mascaricilor.

 

Ii votati pe unii in functii importante cu salarii babane...

cand se văd ajunsi europarlamentari ii interesează
doar propriile interese sau interesele mafiote,
si prea putin preocupati de dezvoltarea propriei tări !

Jacque Fresco spunea...
,,Doar atunci cand stiinta si tehnologia vor fi utilizate in beneficiul uman, intr-o lume in care toate resursele planetei sunt considerate ca mostenire comună a tuturor oamenilor Pămantului, putem spune cu adevărat că există viata inteligentă pe Pămant,,

O Economie Bazată pe Resurse constă de fapt in aplicarea metodei stiintifice are ca scop bunăstarea oamenilor si a mediului...si nu pt interesele personale
de imbogătire ale unor indivizi perfizi sau grupări mafiote.

Conformarea populatiei la sistemele inechitabile
facilitează controlul acesteia de către liderii săi.

Liderii cărora le-ati acordat prea multă incredere si putere promovează cu fătărnicie libertătile oferite de democratie, in timp ce, in realitate ei se imbogătesc prin diferite metode din banii publici...
restul populatiei se descurcă cum poate !

 

feudalism (cont.)

Si, apropo de fermele mari (atit franceze, dar si de alte nationalitati) pe care le numiti, cu justificata minie proletara, ramasite ale feudalismului: Franta (si celelalte tari europene) nu pot renunta la ele, ba chiar sint fortate sa le mentina si sa le ajute chiar sa creasca, pentru ca din umbra pindeste capcaunul american, care nu a avut, dpdv istoric, probleme cu astfel de notiuni ca cea de "feudalism", si care nu are nici o jena sa functioneze cu ferme imense, devenite companii agricole, si care le concureaza puternic pe cele europene. Daca Europa nu ar avea ferme mari, pe care sa le sustina financiar, intr-o forma sau alta, ar capota in fata Americii (SUA si Canada) in ceea ce priveste productia agricola, care si ele, la rindul lor, au diverse forme etatiste de sustinere a agriculturii (altfel mincarea nu ar fi accesibila intregii populatii, ci numai celei cu venituri mai mari de un anumit nivel).

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor