Cu cat ar putea creste PIB-ul o absorbtie de 60% a fondurilor UE

O absorbtie de 60% a fondurilor europene ar determina o crestere a Produsului Intern Brut potential de 3,6% pe an in conditiile in care, in lipsa oricarei absorbtii de fonduri europene, PIB potential pentru Romania este estimat ca avanseze cu circa 2% pe an, potrivit unui studiu realizat de Centrul Roman de Politici Economice - CEROPE.

Potrivit studiului "Prioritizarea politicilor Uniunii Europene prin prisma avantajelor produse de acestea pentru Romania, in perspectiva participarii la negocierile desfasurate in cadrul procesului de revizuire a bugetului comunitar", o absorbtie de 100% a fondurilor europene ar corespunde unei cresteri a PIB potential de 4,4 la suta pe an.

"Rezultate notabile se obtin datorita absorbtiei superioare de fonduri europene si in ceea ce priveste crearea de noi locuri de munca (un plus de 20.200 persoane/an in cel mai optimist scenariu), dar si in privinta veniturilor bugetare nete, dupa scaderea contributiei Romaniei la bugetul UE (un plus de 1,2 miliarde euro/an in cel mai optimist scenariu).

Urmand exemplul altor state, organizarea absorbtiei fondurilor europene ar trebui sa se faca, intr-o prima etapa, centralizat, conferind puteri sporite Ministerului Afacerilor Europene. Numai dupa ce structurile descentralizate vor acumula suficienta expertiza si resurse financiare se va putea trece la o organizare de tip mixt", se arata in document.

Potrivit sursei citate, in procesul de negociere a modificarilor aduse Bugetului UE pentru perioada 2014-2020, Romania ar trebui sa imbine abordarea principiala cu cea pragmatica.

"De exemplu, abordarea principiala ar putea avea in vedere favorizarea acelor elemente de negociere care sunt in concordanta cu Strategia Europa 2020, dar si a considerentelor economice fata de cele sociale sau politice, avand in vedere ca Europa cunoaste in primul rand o pierdere de competitivitate economica la nivel mondial.

Abordarea pragmatica ar trebui sa tina seama de limitarile inerente impuse de criza economica si financiara, precum si de existenta unor mari divergente de opinii pe fiecare problema in parte, ceea ce va impune constituirea de aliante ad hoc. Totodata, pragmatismul inseamna a nu sprijini anumite politici care, dintr-un motiv sau altul, nu au nicio sansa de a fi adoptate (de exemplu, taxa pe tranzactii financiare)", explica studiul.

"Prioritizarea politicilor Uniunii Europene prin prisma avantajelor produse de acestea pentru Romania, in perspectiva participarii la negocierile desfasurate in cadrul procesului de revizuire a bugetului comunitar" a fost realizat de Valentin Lazea, economist-sef al Bancii Nationale a Romaniei, Lucian Anghel, presedinte al Bursei de Valori Bucuresti si Gabriel Biris, partener fondator al casei de avocatura Biris Goran.

Un director al FMI transmite că nu există riscul unei recesiuni globale. "În acest moment, va fi nevoie de mult pentru a deraia această economie"

Unul dintre cei mai importanţi economişti ai Fondului Monetar Internaţional a semnalat un risc redus de recesiune globală, în ciuda zgomotelor continue de incertitudine geopolitică,...

Microsoft renunță la aplicația Teams în suita Office. Care este motivul

Microsoft a anunțat recent că va separa aplicația Teams de suita Microsoft 365, decizie luată pentru a evita complicatiile legale și pentru a oferi claritate clienților, conform...