Banii de la UE: Succese si esecuri. Cum ii transformam in realitate

Rezultatele obtinute de Romania la sfarsitul saptamanii trecute, la Bruxelles, in urma negocierilor pentru bugetul Uniunii Europene, au primit interpretari radical opuse din partea oficialilor romani.

Pornind de la comparatia cu propunerea initiala a Comisiei Europene privind alocarea pentru Romania a fondurilor UE aferente exercitiului financiar 2014-2020, de 48 miliarde euro, rezultatul este un esec, aceasta fiind interpretarea premierului Victor Ponta. O astfel de propunere s-a dovedit insa nerealista in contextul presiunilor puternice exercitate de Marea Britanie si de Germania pentru aplicarea unui buget de austeritate.

Pe de alta parte, tara noastra a obtinut cea mai mare crestere raportata la alocarile pentru exercitiul financiar anterior, de 18%, deci un succes in cuvintele presedintelui Traian Basescu.

Concret, Romania primeste 39,88 de miliarde de euro, pentru fonduri structurale si agricultura, in crestere cu 18% fata de alocarea pentru 2007-2013.

Defalcat, 21,82 de miliarde de euro, in crestere cu 10% fata de alocarile din perioada 2007-2013, revin segmentului fonduri structurale, in timp ce pe Politica Agricola Comuna au fost alocate 17,5 miliarde de euro, in crestere cu 27% fata de alocarea anterioara.

Pe fonduri structurale si de coeziune, pana la 31 decembrie 2012 gradul de absorbtie a fost de doar 11,47%, potrivit datelor Ministerului pentru Fonduri Europene.

De asemenea, in cadrul PAC, pe "plati directe" s-a consemnat o crestere de 47,5%, la 10,3 miliarde de euro, in timp ce pe "dezvoltare rurala" suma a scazut cu 13,5%, la 7,1 miliarde de euro. Exista aici posibilitatea ca 25% din suma totala sa fie transferata de la un pilon la celalalt.

Cosmin Dragoi, consultant pe fonduri europene, arata ca scaderea alocarii financiare vizeaza exact in domeniul unde am avut absorbtia cea mai ridicata, nevoia fiind evidenta, respectiv la dezvoltare rurala.

"Din punctul meu de vedere, aceasta alocare este de fapt un vot de neincredere acordat de Uniunea Europeana Romaniei, care ne taie fonduri in zona unde am avut eficienta in absorbtie, si ne acorda buget marit in zone unde nu ne-am dovedit inca capabili de o prestatie extraordinara in trecut.

Sper doar ca Guvernul actual, precum si cele ce ii vor urma, sa poata demonstra contrariul, si sa ia masurile necesare pentru a aduce acesti bani in economia reala. Iar aceste masuri exista si sunt realizabile", a comentat consultantul pentru Ziare.com

In general, noile coordonate sunt mai favorabile pentru Romania

Fata de perioada anterioara a fost extinsa perioada pe care banii pot fi cheltuiti in exercitiul financiar viitor, la N+3, respectiv trei ani dupa data convenita ca un proiect va fi incheiat, fata de N+2 in prezent.

De asemenea, se aplica masura discutata in noiembrie prin care TVA pentru proiectele cu bani europeni este eligibila la finantare.

Rata de cofinantare nationala a scazut la 15% de la 25%, in timp ce pentru fondurile structurale a ramas la 25% pe dezvoltare rurala, desi in noiembrie se propusese de asemenea o reducere la 15%.

Pentru Romania, care a avut in 2010 un acord de finantate cu FMI sau UE, procentul prefinantarilor va fi de 4%, atat pentru fondurile de coeziune, cat si pentru cele de dezvoltare rurala. Romania ceruse majorarea acestui procent pana la 7%.

Potrivit presedintelui, patru miliarde de euro alocate Romaniei prin bugetul actual al UE nu vor fi dezangajate, ci vor putea fi accesate de Romania intr-o perioada mai lunga de timp, decat se stabilise initial, respectiv 3 ani.

Bugetul general al UE a scazut cu 3,5%, de la 994 de miliarde euro intre 2007-2013 la 960 de miliarde de euro intre 2014-2020.

Cosmin Dragoi: Cresterea alocarii nu este un element suficient

"Cresterea sumei alocate Romaniei pentru fonduri structurale si agricultura este de bun augur, insa nu este un element suficient pentru atingerea unei absorbtii ridicate. Asa cum experienta anterioara ne-a aratat, birocratia excesiva, lipsa de personal, slaba organizare a structurilor de management al programelor sunt elemente cheie ce pot chiar bloca procesul de absorbtie.

Desi avem o alocare bugetara mai mare pentru fonduri europene, comparativ cu perioada anterioara, pentru ca aceasta sa aiba efecte reale vor trebui luate masuri sustinute in ceea ce priveste structurile de management si metodologia de absortie, in sensul reducerii birocratiei si a dimensiunilor dosarelor de finantare, reducerii timpilor de evaluare, optimizarii si centralizarii managementului programelor etc.

De asemenea, alocarea pe directii de finantare (sector public, IMM, agricultura) trebuie neaparat corelata cu nevoile reale din economie, si cu zonele unde a existat o absorbtie ridicata (vezi zona IMM), si cu cele unde au existat dificultati in absorbtie (ex. Reabilitarea siturilor poluate istoric).

Este inutil sa alocam bani mai multi pe directii unde acestia nu au fost folositi nici anterior, mai ales daca nu se imbunatatesc in niciun fel nici procedurile de accesare a programelor respective. Se poate observa in schimb o concurenta pe programele pentru IMM-uri, unde fondurile alocate in perioada anterioara au fost insuficiente.

Asadar, prioritatile de finantare trebuiau stabilite in urma unui studiu mai aprofundat, care sa implice toti actorii ce au avut un rol in absorbtia fondurilor din ultima alocare bugetara, respectiv IMM-uri, autoritati publice, firme de consultanta, ONG-uri etc.

Acest studiu trebuie de asemenea corelat cu o evaluare generala a modalitatii curente de organizare a structurilor de management, care a dat in trecut rezultate putin imbucuratoare. Solutiile de imbunatatire a acestei organizari sunt cu efect direct si relevant in procesul de absorbtie, iar acestea trebuie identificate si implementate inaintea inceperii urmatoarei perioade (pana in 2014), pentru a nu mai avea ani "morti" in absorbtie, asa cum a fost 2007."

Cu ochii la vecini

Polonia a obtinut o majorare de 15% a fondurilor europene alocate pentru perioada 2014-2020, la106 miliarde de euro, fiind in continuare cel mai mare beneficiar al Bugetului UE, reprezentand insa un model, inclusiv pentru premierul Victor Ponta, de administrare eficienta a banilor europeni. Tara va primi 72 de miliarde de euro pe partea de fonduri de coeziune si 28,5 miliarde de euro pentru PAC.

"Aceasta este una dintre cele mai fericite zile din viata mea", a declarat premierul polonez Donald Tusk dupa summit, potrivit The Warsow Voice.

Bulgaria, este de asemenea una dintre tarile care au obtinut mai mult. Tara va va primi in total 15 miliarde euro, din care sapte miliarde euro sunt fonduri de coeziune. Fondurile pentru agricultura au fost majorate cu 1,5 miliarde euro, informeaza Novinite, desi bulgarii asteptau o crestere de asteptau o crestere de 2 miliarde de euro pe agricultura.

Premierul Cehiei, Petr Necas, a amenintat cu folosirea dreptului de veto daca nu va primi mai mult decat i s-a propus in toamna anului trecut, respectiv 19,6 miliarde de euro, si a plecat acasa cu peste 20,5 miliarde de euro, mult mai putin comparativ cu alocarea de 26,7 miliarde euro obtinuta pentru perioada din 2007-2013, noteaza Prague Monitor.

Apar primele investiții arabe în România. Ministrul Agriculturii: „Numai aşa vom creşte valoarea produselor româneşti!"

Nu doar companiile occidentale vin să facă bani în România, ci și arabii, mai nou. Florin Barbu, ministrul Agriculturii din partea PSD, a anunțat investițiile pe care antreprenorii din Qatar...

Audio Magic Eraser, unealta care le permite utilizatorilor să elimine zgomotele nedorite din filmări

Google a lansat recent o caracteristică revoluționară numită Audio Magic Eraser, disponibilă exclusiv pe noile modele de smartphone-uri Pixel 8 și Pixel 8 Pro. Funcția este proiectată să...