Nici fondurile europene nu mai sunt ce au fost

Dupa Brexit, Uniunea Europeana nu mai este ce a fost. Nu trebuie realizata o analiza docta si elitista pentru a intelege ca Brexit-ul reprezinta un esec al unuia dintre cele mai eficiente si longevive proiecte politice europene, acela al crearii unei piete economice si monetare unice in scopul mentinerii pacii, a cresterii economice si a asigurarii bunastarii celei mai mari parti a populatiei europene.

Chiar daca Marea Britanie isi pastrase in unele privinte caracterul "insular", pe toata perioada integrarii sale, ea a reprezentat intotdeauna un extrem de important pilon de sustinere al Uniunii Europene.

Iesirea ei din angrenajul comunitar nu poate sa nu determine la nivelul Uniunii unele schimbari majore de strategie si de orientare a politicilor europene.

Una dintre aceste schimbari o identific a fi in domeniul acordarii si accesarii fondurile europene. Doresc sa atrag atentia asupra faptului ca aceste schimbari pot afecta puternic Romania, ceea ce ne-ar obliga sa luam urgent masuri pentru a preintampina si atenua efecte nedorite.

Este logic ca plecarea unui contributor important duce automat la reducerea potentialului total de finantare a fondurilor, dar nu aceasta problema o consider de prima importanta deoarece, la nivelul individual al membrilor, cuantumul fondurilor poate ramane constant, chiar daca pe ansamblu el se micsoreaza.

Consider insa a fi importanta schimbarea de "optica" in repartizarea si accesarea fondurilor. Aceasta noua optica are doua caracteristici, una de conditionalitate, alta de oportunitate.

Din punctul meu de vedere, in ambele cazuri Romania are mari sanse de a fi in dezavantaj.

Iata argumentele:

Conditionalitatea introdusa recent este aceea a necesitatii prezentarii de catre solicitantul fondurilor a existentei si functionarii statului de drept. Probabil abordand o pozitie considerata politically correct, presedintele Klaus Iohannis a declarat pe 7 februarie, la Bruxelles, ca Romania este de acord sa fie legata acordarea fondurilor UE de respectarea statului de drept:

"Deci noi suntem de acord sa se lege acordarea fondurilor de respectarea statului de drept, insa specialistii mai au foarte mult de lucru pana cand elaboreaza criterii foarte concrete, care se pot aplica. Insa noi suntem de acord, noi sprijinim aceasta initiativa si, daca se ajunge la o procedura clara, noi suntem OK cu ea".

Presedintele are dreptate cand afirma ca problema statului de drept este departe de a fi solutionata in teorie, dar, din pacate, in cazul nostru, ea poate avea oricand o solutionare practica, deoarece Romania este inca evaluata prin concluziile Mecanismului de Control si Verificare, care pleaca de la "constatarea" conform careia "Romania este un caz de nerespectare a normelor statului de drept".

Trebuie mentionat si ca noul Parlament European a votat in noiembrie 2019 o rezolutie prin care cere Comisiei Europene infiintarea unui mecanism cuprinzator al UE privind democratia, statul de drept si drepturile fundamentale. Forul european a decis ca este nevoie de un astfel de mecanism comun, pentru a sanctiona derapajele democratice, privind apararea statului de drept in Polonia, Ungaria si Romania.

Prin intermediul acestei rezolutii non-legislative, deputatii au aratat ca regreta ca, pana in prezent, Comisia Europeana nu a prezentat o propunere legislativa de creare a unui asemenea mecanism, asa cum Parlamentul a solicitat in octombrie 2016.

Se mai mentioneaza ingrijorarea tot mai mare in legatura cu democratia si statul de drept in Malta, Slovacia si Romania si numarul mare de proceduri de tip infringement impotriva catorva state membre, in domenii precum justitie, drepturi fundamentale si cetatenie.

Noul instrument, mentioneaza rezolutia, ar putea fi conectat cu propunerea legislativa a Comisiei pentru protejarea bugetului UE, in cazul existentei unor deficiente in domeniul normelor si principiilor statului de drept.

In aceste conditii, nu putem sa omitem posibilitatea ca in cazul Romaniei conditionalitatea statului de drept sa se aplice oricand, chiar inainte de elaborarea de catre specialisti a asa-numitelor "criterii foarte concrete", deoarece MCV-ul si Rezolutia din noiembrie 2019 a Parlamentului European pot justifica "existenta unor deficiente ale statului de drept in Romania".

Accesarea fondurilor va fi afectata in cazul Romaniei si de oportunitatea oferita tandemului germano-francez de impunere a unei reorientari a strategiei de dezvoltare a economiei europene. Este o oportunitate creata prin eliminarea opozitiei, sau macar a rezervei, pe care Marea Britanie o avea fata de unele orientari generate de catre acest tandem.

Reorientarea apare prin promovarea obiectivelor Green Deal si Europe Defence Union.

Accentul deosebit pus pe acestea a aparut extrem de clar prin discursul doamnei Ursula von der Leyen pe 22 ianuarie, la WEF Davos.

Citez cateva idei din acest discurs care atesta o reorientare a obiectivelor:

"Un pact european privind clima va conjuga toate aceste eforturi, cooptand in acest sens regiunile, comunitatile locale, societatea civila, scolile, industria si cetatenii. Comisia va prezenta initiative menite sa combata declinul biodiversitatii...

O noua Strategie europeana privind datele va permite Uniunii sa profite la maximum de valoarea enorma pe care o reprezinta in economia digitala datele fara caracter personal ca bun care se raspandeste necontenit si este continuu reutilizabil.

Aceasta va prevedea utilizarea in conditii optime a potentialului datelor digitale si dezvoltarea si promovarea utilizarii inteligentei artificiale intr-un mod care sa respecte valorile noastre europene si drepturile fundamentale.

O noua Strategie industriala pentru Europa va consolida capacitatile noastre industriale si de inovare, iar Actul legislativ privind serviciile digitale va consolida piata unica a serviciilor digitale si va oferi intreprinderilor mai mici claritatea juridica si conditiile concurentiale echitabile de care au nevoie.

Cred cu tarie ca vom avea intotdeauna nevoie de NATO pentru apararea noastra colectiva, dar trebuie sa ne determinam valorile, ceea ce vrem sa aparam si pentru ca putem dezvolta o structura care va fi utila pentru noi, atunci cand vom folosi propriile noastre puncte forte."

Putem vedea din aceasta pozitie o orientare puternica spre modernizarea economiei europene in spiritul fazei 4.0 a revolutiei tehnice si industriale, caci nu se poate la nivelul Green Deal fara tehnici moderne de decarbonificare, nu se poate atinge nivelul economiei digitale fara investitii in cercetare-dezvoltare si nici nu se poate concepe Europe Defence Union fara o industrie militata competitiva la nivel mondial.

Apare ca o evidenta si reorientarea fondurilor europene spre domeniile respective si o pierdere de interes pentru alte domenii cum ar fi politicile de coeziune si politicile agricole comune, care reprezinta pentru Romania prioritati esentiale, fapt evidentiat de catre presedintele Iohannis la recenta intalnire cu Charles Michel.

"Presedintele Romaniei a insistat, in special, pe necesitatea asigurarii finantarii corespunzatoare a Politicii de Coeziune si a Politicii Agricole Comune, reiterand faptul ca aceste doua politici constituie principalele instrumente in reducerea decalajelor de dezvoltare intre statele membre si intre diferitele regiuni europene", potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Administratia Prezidentiala.

Presedintele a evidentiat ca, pentru Romania, recuperarea decalajului de dezvoltare fata de media UE este o prioritate majora si ca tara noastra trebuie sa beneficieze de alocari nationale "substantiale" pentru proiectele derulate in cele doua domenii.

Insistenta domnului presedinte este salutara, dar trebuie dublata de actiuni concrete, imediate si determinate pentru a nu fi dezavantajati de reorientarea de care vorbeam mai sus. Trebuie sa plecam de la dramatismul situatiei actuale caracterizata prin incapacitatea structurii economiei noastre de a accesa fonduri calate pe directiile modernizarii economiei europene prin informatizare, tehnologii moderne ale economiei circulare, bio si eco energie, tehnica militara performanta.

Romania nu va putea accesa astfel de fonduri din simplul motiv ca structura economiei nu permite acest lucru. Sectoarele de cercetare-dezvoltare au fost reduse sau chiar distruse, avem unul dintre cele mai scazute grade de informatizare a economiei, mentinem un nivel periculos de mare al tipului de industrie manufacturiera fara contributie proprie in domeniul inovarii si cercetarii.

Suntem in periocol de a fi in mare parte eliminati din procesul accesarii fondurilor nu din cauza unor conspiratii antiromanesti de la Bruxelles, ci din cauza incompatibilitatii economiei noastre cu noile orientari strategice de dezvoltare a ecomomiei UE.

Mai mult, nici nu se depun eforturi pentru a incerca o recuperare a intarzierii in care ne aflam. Dovada: Comisia Europeana a cerut Romaniei pe 6 februarie sa isi inainteze "rapid" planul privind energia si clima, menit a pune in aplicare obiectivele de reducere a gazelor cu efect de sera pana in 2030 in Uniunea Europeana.

Statele membre au avut termen pana la sfarsitul lui 2019 sa isi inainteze planurile definitive, pentru a facilita punerea in aplicare a angajamentelor luate de UE in cadrul Acordului de la Paris privind clima. Ce sa mai comentam!?

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Ministrul Investițiilor anunță că gradul de absorbție a fondurilor europene a ajuns la 97%: Se datorează unei coaliții stabile

Adrian Câciu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a anunțat duminică după-amiază, 15 aprilie, că gradul de absorbţie a fondurilor europene în perioada 2014-2020 a ajuns la...

Google a anunțat lansarea unei noi aplicații de productivitate. Ce funcții oferă

Google a anunțat lansarea unei noi aplicații de productivitate, Google Vids, concepută pentru a optimiza crearea prezentărilor animate în mediul corporate. Aceasta a fost prezentată în...