Invitatii Ziare.com Alina Mungiu Pippidi: Cat castigam si cat pierdem din integrarea in UE

Joi, 03 Aprilie 2014, ora 12:08
6799 citiri
Invitatii Ziare.com Alina Mungiu Pippidi: Cat castigam si cat pierdem din integrarea in UE

Pe ce criterii urmeaza sa votam partidele care ne cer votul la europarlamentare, daca nu pe performanta lor in a face ca Romania sa castige si nu sa piarda din integrarea in UE atunci cand au fost la guvernare?

Ca au fost cu totii opt ani, opt guverne, atatea am schimbat (multisor) de la 1 ianuarie 2007, si fara a-l pune pe actualul, trecut ca remanierea la cutie, desi e o alta combinatie guvernamentala.

Deci, slava Domnului, avem ce compara si avem ce vorbi cu candidatii in campanie, nu despre ce vor face in PE (promisiuni si, chiar daca le tin, influenta lor va fi minima), ci despre ce au facut cand au avut puterea. Pe asta trebuie sa le cerem socoteala.

Ca sa raspundem la intrebarea cat castigam si cat pierdem, raportul anual al Societatii Academice din Romania 2014 examineaza trei procese mari din 2007 incoace: cat am exportat in tarile comunitare (versus importat, ca stiti teoria euroscepticului roman ca suntem doar o piata de desfacere pentru astia etc., etc.), cate fonduri europene am reusit sa atragem (cat de adecvat le-am folosit e alta discutie pe care o deschidem, dar e mai vasta) si cat ne foloseste sau dauneaza migratia intracomunitara.

Calculam separat costuri si beneficii si pe urma le adunam, lasand pe dinafara destule lucruri (securitatea, de exemplu), incluzand unele pentru care nu am spatiu aici (energie), dar iata esentialul.

In materie de comert. Romania pare ca a intrat in piata comuna pentru ca trebuia cineva sa ocupe ultimul loc. Nu numai ca tara noastra exporta in continuare in tarile UE mai putin decat importa, aratand gradul nostru scazut de competitivitate (si oricum companiile principale competitive la export sunt tot cu capital european, nu romanesc), dar evolutia timp de opt ani e foarte usor de calculat: zero.

Romania a inregistrat in 2012 acelasi deficit comercial ca si in 1999, de 4.7% din PIB, fiind in urma tuturor statelor foste comuniste care au aderat la Uniunea Europeana dupa anul 2004. Comparatia cu Slovacia, o tara care a inceput si ea reformele mai tarziu si e mai rurala decat Republica Ceha de care s-a separat dupa comunism, e cea mai elocventa, Slovacia inregistrind un progres de zece procente, in timp ce Romania pare sa fi pierdut complet acesti opt ani: cu greu am ajuns ca in 2013 exportul spre UE sa urce la 82% din importul de acolo.

In acelasi timp, fostele tari comuniste din zona au obtinut surplusuri comerciale pe piata unica europeana, cu Slovacia si Ungaria pe primele locuri, daca comparam anul 2012 cu 1999, in timp ce Bulgaria ne-a devansat net, chiar daca nu a trecut inca pe plus.

Structura exporturilor romanesti s-a imbunatatit, dar in cel mai optimist scenariu, vom trece pe surplus in relatia cu UE abia in 2019, spune experta SAR Madalina Doroftei.

In materie de fonduri europene, avem primul progres inregistrat de abia in 2013. Situatia aici e foarte complicata pentru ca fiecare guvern depinde din greu de ce au facut precedentele.

Folosul net sunt banii de agricultura, in primul rand subventia la hectar fara de care romanii chiar nu vedeau vreun beneficiu din UE. Datorita lor si cu toate corectiile scazute (bani avansati din buget, dar care nu vor fi rambursati de Bruxelles din pricina de prost management, fraude etc.) iesim in castig net in fiecare an, deci din start vorbim doar de costuri de oportunitate, adica de faptul ca nu reusim sa angajam banii alocati noua, dar nu pierdem nimic, cat luam este mereu peste cat platim ca si contributie la buget, chiar scazand corectiile de toate felurile, care sunt undeva sub doua miliarde de euro (enorm).

Dar si costurile de oportunitate sunt mari, practic la finele lui 2013, anul cel mai bun cu 4 miliarde primite si o absorbtie neta anuala de 73 la suta (cat primesti fata de cat avansezi, nu am inclus subventia la hectar), nu reusim din cele trei mari fonduri care presupun planificare pe proiect, adica Fondurile structurale si de coeziune (FSC), Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) si Programul Operational Pescuit (POP), decat un modest 35 la suta absorbtie cumulata din 2007 incoace.

Suma totala alocata prin instrumentele astea trei e de 27,5 miliarde de euro (fiecare guvern a mai alocat ceva, desi Guvernul Tariceanu a decolat extrem de lent), iar totalul rambursarilor intre 2007-2013 se ridica la 9,6 miliarde de euro.

Restul de 17,9 miliarde e practic costul de oportunitate, noroc cu introducerea regulii "+2/n+3" care permite prelungirea perioadei limita atat pentru a mai contracta fonduri, cat si pentru a implementa proiectele deja incepute, diminuand astfel riscul dezangajarii automate.

Deci nu vom pierde toti acesti bani, probabil numai o treime (analistii SAR, mai pesimisti ca mine, spun ca jumatate). La ce s-au folosit, cati kilometri de autostrada au rezultat din ei, asta e alta discutie, dar raspunsul pe scurt este ca la prea putin. La atatea spitale de renovat si drumuri de construit pentru scolile rurale e cam trist ca profitul scade spre zero daca scoatem subventia la hectar, o forma de intretinere a agriculturii de supravietuire, care ar trebui sa dispara ca sa progresam, cum spuneam in finalul cartii mele Secera si buldozerul.

Ne tinem in viata, dar acesta nu e progres. Raportul contine un tabel clar in care puteti vedea care a fost capacitatea fiecarui guvern la planificare si angajare fonduri (acelasi an), management (uitati-va mai ales la anul dinaintea rambursarilor) si finalmente de absorbtie (raportul va fi postat vineri la zece, cand va fi lansat la Reprezentanta Comisiei Europene din Bucuresti impreuna cu comisarul nostru european, dl. Dacian Ciolos).

Romania este beneficiar net in relatia cu UE - raport SAR

Va las surpriza sa vedeti cine e codasul si cine fruntasul, desi cred ca deja se ghiceste din cifrele de mai sus si autoarele Valentina Dimulescu si Raluca Pop vor raspunde la intrebari online vineri, pe site-ul SAR.

Finalmente, migratia. Aici suntem in topul migrantilor din Europa si, cu toate astea, expertii argumenteaza ca si aici avem mai mult de castigat decat de pierdut. Daca nu ar fi decat faptul ca remitentele din zona comunitara sunt mai mari aproape in fiecare an decat investitiile straine directe, pe de o parte, si fondurile absorbite, pe de alta.

Asta e impresionant si trist, ca suntem ca o tara bananiera, nici economia si nici Guvernul nu sunt in stare sa se masoare cu performanta milioanelor de muncitori in strainatate, de toate calificarile, care in fiecare an au injectat mai mult in economia din tara.

Ce avem mai bun este munca noastra individuala, dedicata de fiecare familiei lui, si probabil asta tine tara. Costurile de oportunitate aici, ca ai oameni ca noi afara si nu inauntru, sunt evident mari, dar nu usor de cuantificat, ca poate daca erau aici erau impiedicati sa performeze sau erau someri.

Sa nu creada cineva ca eu as fi putut atrage la SNSPA cele peste zece milioane in granturi castigate in Germania, unde lumea m-a incurajat sa lucrez, si nici nu e adevarat ca nu ne alegem cu nimic din cauza asta, ca fac out-sourcing pe furnizori ieftini si buni din Romania si Europa de Est cat pot, de la IT la tipografie.

As putea angaja doar germani, dar am armeni, azeri, unguri si polonezi, basca romanii cu care lucrez (cel mai greu de gasit buni). Tragem de tara si de regiune cat putem, dar atata ne duce putinta. Ca atare, sunt de parerea autoarei Victoria Stoiciu ca de fapt brain drainul nu e inca o problema, romanii ar trebui sa se poarte mai bine cu doctorii, dar nu au inca deficit de doctori, din migratie castigam si noi, si din tarile unde ne ducem, e win-win.

Ca sa inchei cum am inceput, integrarea europeana iti da, dar nu-ti baga si in traista. Ea scoate la iveala capacitatea noastra lamentabila de actiune colectiva, pentru ca nu doar guvernele centrale au raspundere aici, ci si presedintii de consilii judetene, agentii si asa mai departe. Au guvernat, in majoritatea timpului, de pomana.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Depozitul pentru deșeuri industriale periculoase de la Copșa Mică a fost închis. România scapă de plata penalităților la nivel UE
Depozitul pentru deșeuri industriale periculoase de la Copșa Mică a fost închis. România scapă de plata penalităților la nivel UE
România a evitat plata penalităţilor după ce Garda de Mediu din Sibiu a închis depozitul neconform de deşeuri industriale periculoase al Sometra SA din Copşa Mică, oraş care zeci de ani...
Sprijin pentru producția mașinilor electrice Ford în România: „Veste extraordinară pentru mediu”
Sprijin pentru producția mașinilor electrice Ford în România: „Veste extraordinară pentru mediu”
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat, marţi, 19 martie, că la fabrica Ford de la Craiova se va produce în curând primul autoturism electric. El a menţionat că în România au fost...
#fonduri europene Romania, #romania beneficii ue , #fonduri europene