Ziare.com

Cum se aplica decizia CCR privind declasificarea informatiilor secrete in cazul deturnarilor de fonduri de la "Doi si-un sfert"

de Ionel Stoica
Vineri, 19 Ianuarie 2018, ora 13:00

   

Cum se aplica decizia CCR privind declasificarea informatiilor secrete in cazul deturnarilor de fonduri de la "Doi si-un sfert"
Informatiile privind achizitiile extravagante facute de "Doi si-un sfert", autoturismul Audi A6, canapele, televizor si jacuzzi pentru biroul ex-ministrului de Interne, Gabriel Oprea, clasificate "secret de serviciu", "strict secret" sau "secret de stat", pot fi facute publice in cadrul procesului penal, daca ajuta la aflarea adevarului.

Curtea Constitutionala a dat dreptate Directiei Nationale Anticoruptie si a stabilit ca judecatorii pot da acces la informatii clasificate, daca acestea ar ajuta la aflarea adevarului.

Asta dupa ce in timpul anchetei procurorii au solicitat, fara succes, informatii despre deconturile serviciului secret al Ministerului de Interne, in dosarul in care fostul ministru Gabriel Oprea este acuzat ca ar fi folosit ilegal banii institutiei.

Anchetatorii aveau informatii despre toate aceste lucruri obtinute in timpul monitorizarii sau in urma unor declaratii ale unor martori amenintati. Practic, DNA a descoperit ca banii serviciului "Doi si-un sfert" destinati operatiunilor erau deturnati catre protocol sau diverse achizitii inutile si a cerut sa vada rapoartele de decontare.

"Din continutul adreselor emise de DIPI si Ministerul Afacerilor Interne a reiesit ca aceste institutii au refuzat sa declasifice atat rapoartele de decontare a cheltuielilor operative retinute in latura obiectiva a infractiunilor pentru care Gheorghe Nicolae, Nelu Zarnica, Danut Marian Iacob si Gabriel Nicolae Pavel (fosti sefi DIPI - n.red.) au fost inculpati in cauza, cat si cu privire la alte acte esentiale pentru solutionarea prezentei cauze.

In baza art. 352 alin. (11) din Codul de Procedura Penala, solicitam instantei de judecata sa initieze procedura de declasificare a inscrisurilor esentiale pentru solutionarea cauzei", se arata in rechizitoriul DNA.

Avocatii din acest dosar au cerut anularea mai multor probe, refacerea anchetei si au facut plangeri la CSM impotriva procurorului de caz.

Cazul Petre Toba

Petre Toba este urmarit penal de DNA pentru savarsirea infractiunii de favorizare a faptuitorului. Potrivit DNA, in contextul in care se afla in instrumentare dosarul in care erau cercetati Gabriel Oprea si sefi ai DIPI, Petre Toba a refuzat declansarea procedurii de desecretizare partiala a unor documente in legatura cu gestionarea unor fonduri operative.

Procurorii sustin ca sefii DIPI au cumparat bunuri care nu au nicio legatura cu fondurile operative: casute de papusi cu nisipar si tobogan, in valoare de 7.000 lei, carti de joc, darts, arcuri de tir, plase de tir, mingi de volei in valoare de circa 4.000 lei, banda de alergare, in valoare de circa 12.000 lei, cuptor electric, in valoare de circa 17.000 lei, stilouri in valoare de 13.000 lei, uniforme de chestor, pavele, carti in editii de lux, legate in piele, pe comanda, mese festive ale ofiterilor neoperativi ai DIPI.

Cel mai cunoscut caz, achizitia unui Audi A6, pentru ministrul Gabriel Oprea, din fondurile informative a fost clasificata printr-un act oficial.

Este vorba de o nota-raport 01303104/13 iulie 2015, semnata de chestorul principal Gheorghe Nicolae, privind aprobarea achizitionarii de catre DIPI a unui autoturism din fonduri operative, clasificat "secret", prin care se solicita aprobarea suplimentara a fondurilor operative cu suma de 410.000 de lei.

In acte, masina era destinata Diviziunii Protectie Personal, dar in realitate a fost folosita de Gabriel Oprea.

Seful DIPI, avertizat

Un alt sef DIPI, Rares Vaduva, este cercetat si el de DNA pentru ca ar fi refuzat in mod repetat declasificarea documentelor, astfel incat sa fie excluse o serie de probe ce ar fi sustinut acuzatiile aduse de procurori.

Comisarul-sef Rares Vaduva ar fi fost avertizat de procurorii DNA asupra consecintelor faptei sale, dar chiar si asa ar fi refuzat sa puna la dispozitia anchetei o serie de inscrisuri, "a caror predare fusese dispusa conform Codului de Procedura Penala".

Nici dupa ce a fost pus oficial sub acuzare Vaduva nu si-a schimbat pozitia. El a declarat, in august 2016, in momentul in care a parasit sediul DNA, ca "informatiile clasificate sunt si trebuie sa ramana clasificate".

Alte cazuri celebre

O situatie similara este si in cazul chestorului Adrian Barascu. Fostul sef al Oficiului National pentru Protectia Martorilor (ONPM) este judecat pentru constituire a unui grup infractional organizat, obtinere ilegala de fonduri, deturnare de fonduri, abuz in serviciu si influentare a declaratiilor.

Concret, ofiterul ar fi deturnat banii destinati protejarii martorilor catre achizitii supraevaluate destinate confortului angajatilor sai.

Procurorii DNA au mai folosit astfel de materiale clasificate in rechizitorii in cel putin doua cauze care au fost solutionate definitiv de judecatori: este vorba de cazul fostului ministru al Apararii, Corneliu Dobritoiu - "Case pentru generali" si in cel al fostului ministru al Tineretului, Monica Iacob Ridzi - "2 Mai".

Decizia CCR

CCR a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a art. 352 alin. (11) si alin. (12) din Codul de Procedura Penala, cu urmatorul continut: " (11) In cazul in care informatiile clasificate cuprinse in dosar sunt esentiale pentru solutionarea cauzei, instanta solicita, de urgenta, dupa caz, declasificarea totala, declasificarea partiala sau trecerea intr-un alt grad de clasificare si permiterea accesului la acestea de catre aparatorul inculpatului; (12) daca autoritatea emitenta nu declasifica total sau partial ori nu permite accesul la informatiile clasificate aparatorului inculpatului, acestea pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza".

Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca sintagma "instanta solicita" cu raportare la sintagma "permiterea accesului la cele clasificate de catre aparatorul inculpatului" este neconstitutionala.

De asemenea, CCR a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca sintagma "autoritatea emitenta" din cuprinsul dispozitiilor art. 352 alin. (12) este neconstitutionala.

Curtea arata, in motivare, ca solutia legislativa criticata conditioneaza folosirea informatiilor clasificate, calificate de judecator ca fiind esentiale pentru solutionarea procesului penal si cu privire la care apreciaza incidenta dreptului de informare al inculpatului, deci pe care judecatorul le califica drept probe in dosarul cauzei, de permisiunea autoritatii publice care a clasificat informatia (autoritatea emitenta) de a acorda accesul la aceste informatii.

Or, protectia informatiilor clasificate nu poate avea caracter prioritar fata de dreptul la informare al acuzatului si fata de garantiile dreptului la un proces echitabil ale tuturor partilor din procesul penal, decat in conditii expres si limitativ prevazute de lege.

"Restrangerea dreptului la informare poate avea loc doar atunci cand are la baza un scop real si justificat de protectia unui interes legitim privind drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor sau siguranta nationala, iar decizia de refuz a accesului la informatiile clasificate trebuie sa apartina intotdeauna unui judecator", motiveaza CCR.

De altfel, Curtea a retinut ca insasi Directiva 2012/13/UE privind dreptul la informare in cadrul procedurilor penale prevede, la art.7 alin. (4), ca "Statele membre se asigura ca, in conformitate cu dispozitiile dreptului intern, decizia prin care se refuza accesul la anumite materiale [n.n. Clasificate] in conformitate cu prezentul alineat este luata de o autoritate judiciara sau poate face, cel putin, obiectul controlului judiciar".

Prin urmare, Curtea a constatat ca dispozitiile art.352 alin. (11) si (12) din Codul de Procedura Penala contravin dreptului la un proces echitabil, precum si principiului unicitatii, impartialitatii si al egalitatii justitiei pentru toti.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 3949 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
2 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Oricum e de domeniul absurdului...

... ca niste canapele, televizoare, jacuzzi si automobile de lux pentru biroul ex-ministrului de Interne, Gabriel Oprea, sa fie clasificate ca "secret de serviciu", "strict secret" sau "secret de stat"
DNA nici macar nu a cerut desecretizarea documentelor prin care Ministerul a cumparat arme, veste antiglont, programe de calculator etc.
DNA a cerut doar chitantele si decontul pt cumpararea articolelor de lux pt exclusiva folosinta a ministrului Oprea.
Problema e ca acele deconturi nu exista separat, pt ca au fost cumparate la pachet cu celelalte utilitati.
Adica e normal sa fie la secret faptul ca ai cumparat 100 de pistoale mitraliera de la firma X, dar astia au bagat pe factura pistoalelor, si jacuzzi si canapele si Audi pt Oprea.
Aici e toata mizeria.

 

Justitia sa-si urmeze cursul si sa scoata coruptia din ASTIA !

De la hotii superioare la 50'000 lei, bataia si lampa in ochi ar trebui autorizate pana scriu negru pe alb: "sunt un hot si dau totul inapoi de bunavoie :) Si nu mai da nene peste ceafa..."

Daca borfasul este cooperativ, se poate inlocui bataia cu dublarea sumelor de recuperat.

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor