Judecatorii spulbera apararea lui Oprea in cazul doctoratului plagiat: Comisia a constatat intentia de frauda academica

Magistratii au respins in serie toate pledoariile lui Gabriel Oprea, care se plangea ca i-au fost incalcate mai multe drepturi, atunci cand i-a fost analizata lucrarea de doctorat care a primit verdictul de "plagiat". Instanta arata ca ordinul ministerial prin care titlul de doctor al fostului vicepremier a fost retras a fost emis legal.

Curtea de Apel Bucuresti a motivat decizia prin care a respins, ca neintemeiata, actiunea depusa de Gabriel Oprea care cerea anularea ordinului ministrului Educatiei prin care i s-a retras titlul de doctor in drept pentru plagiat.

Sentinta a fost data pe 10 iulie 2018, iar motivarea acesteia a durat 1 an si 4 luni. Cazul urmeaza sa se duca la Inalta Curte, avand in vedere ca Gabriel Oprea a anuntat imediat dupa pronuntarea deciziei ca va declara recurs.

Minuta instantei si desfasurarea procesului, pe portalul instantelor.

Citeste despre aceasta decizie: Gabriel Oprea pierde procesul cu Ministerul Educatiei si ramane in continuare fara titlul de doctor in drept

Povestea unui plagiat

Fostul vicepremier Gabriel Oprea a sustinut in 2000 lucrarea sa de doctorat, "Procedura plangerii prealabile", la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti, coordonator fiind profesorul universitar Ion Neagu, fost senator PSD.

Acuzatiile de plagiat privind teza de doctorat a lui Gabriel Oprea au fost lansate in iulie 2015, cand jurnalista Emilia Sercan a scris ca intreaga lucrare a acestuia nu continea niciun citat cu ghilimele, avand paragrafe si pagini intregi copiate dintr-o lucrare similara a coordonatorului sau, Ion Neagu, si, de asemenea, dintr-o lucrare a lui Constantin Turai.

In iulie 2015, Consiliul National de Etica din subordinea Ministerului Educatiei a decis intr-un timp record ca suspiciunile de plagiat in cazul tezei de doctorat a lui Gabriel Oprea, pe atunci vicepremier, nu se confirma.

Pe de alta parte, Marian Popescu, presedintele Comisiei de Etica a Universitatii din Bucuresti, a analizat lucrarea de doctorat a lui Gabriel Oprea, spunand ca, in mod sigur, este vorba despre un plagiat, zeci de pagini fiind "copiate integral".

Cronologia retragerii titlului

26 iulie 2016: Comisia de experti din cadrul Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) care a analizat teza a dat verdict de plagiat in cazul acestuia.

29 august 2016: CNATDCU a respins contestatia fostului vicepremier privind verdictul de plagiat, cu 31 voturi pentru si 2 impotriva.

2 septembrie 2016: Ministrul Educatiei, Mircea Dumitru, a semnat ordinul de retragere a titlului de doctor al lui Gabriel Oprea.

Procesul lui Gabriel Oprea

Pe 25 octombrie 2016, Gabriel Oprea deschidea proces la Curtea de Apel Bucuresti si cerea anularea ordinului emis de Mircea Dumitru.

In plus, el mai cerea anularea unor articole din Codul studiilor universitare de doctorat si din Regulamentul de organizare si functionare a CNATDCU, documente care erau adoptate in 2016 in baza unei HG si a unui ordin de ministru. Era vorba de prevederi care stabileau procedura de retragere a titlului de doctor.

In esenta, Oprea sustinea ca cere anularea unor dispozitii care retroactivau in cazul sau si ca teza sa ar fi trebuit verificata in baza legilor in vigoare in momentul redactarii lucrarii. El a fost inmatriculat la doctorat in anul 1996 si a sustinut public teza de doctorat in anul 2000.

"Sunt vadit retroactive, incalcand Constitutia, Codul Civil si Legea nr.1/2011 a Educatiei Nationale", a sustinut politicianul.

In aceasta situatie, toata procedura administrativa de retragere a titlului de doctor ar fi fost nelegala.

Isi lauda teza de doctorat

Gabriel Oprea a respins acuzatiile ca teza sa ar fi incalcat standardele universitare.

"Se ignora faptul ca teza mea de doctorat are 193 note de subsol si o bibliografie consistenta, constand in 24 de lucrari ale unor autori romani sau straini (mentionate separat, la inceputul tezei), precum si in alte numeroase lucrari evidentiate in notele de subsol", scria Gabriel Oprea.

El a aratat ca inclusiv termenul de "plagiat" a fost definit pentru prima data prin Legea nr. 206/2004 privind buna conduita in cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovare, adica printr-o lege ulterioara anului 2000.

In plus, politicianul a invocat mai multe critici privitoare la raportul de sinteza al Comisiei de experti CNATDCU, precum si alte neregularitati procedurale.

Statul depune intampinari

Ministerul Educatiei Nationale si Guvernul Romaniei au depus intampinari in care au cerut respingerea ca neintemeiate a cererilor lui Gabriel Oprea.

Oficialii statului au sustinut legalitatea actelor emise si a procedurii de retragere a titlului de doctor.

Motivarea deciziei

Dupa ce a analizat toate documentele, Curtea de Apel Bucuresti a respins in serie toate cererile lui Gabriel Oprea.

"Curtea subliniaza ca, desi la momentul sustinerii lucrarii de doctorat (2000), nu exista reglementata posibilitatea de a se dispune masura retragerii titlului de doctor - asa cum corect sustine reclamantul (Gabriel Oprea- n.red.) - totusi, ordinul prin care i-a fost conferit titlul de doctor putea fi revocat de autoritatea emitenta/anulat de instanta, in baza dispozitiilor de drept comun (Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ), ca orice alt act administrativ.

Ceea ce aduce nou Legea nr. 1/2011 a Educatiei nationale nu este posibilitatea de a pierde acest titlu, in ipoteza in care nu sunt respectate exigentele impuse de lege, ci doar procedura ce trebuie urmata", motiveaza Curtea de Apel Bucuresti.

Judecatorii precizeaza ca noua reglementare nu aduce nimic nou din perspectiva dreptului substantial, ci doar din cea a procedurii ce trebuie urmata, "ceea ce face ca alegatiile reclamantului (Gabriel Oprea- n.red.) referitoare la aplicarea retroactiva a legii sa nu fie intemeiate".

"Conteaza standardele si exigentele legii"

Magistratii au criticat inclusiv pledoaria lui Oprea, ca termenul de plagiat a fost definit in lege in 2004.

"Imprejurarea ca termenul de plagiat a fost pentru prima data definit prin Legea nr. 206/2004, respectiv printr-un act normativ ulterior anului 2000, nu prezinta relevanta in speta de fata.

Ceea ce trebuie verificat si analizat sunt standardele si exigentele impuse de legea in vigoare la data sustinerii tezei de doctorat, indiferent daca acestea faceau sau nu referire la acest termen", motiveaza Curtea de Apel Bucuresti.

Nici vechea prevedere nu-l ajuta

Astfel, la nivelul anului 2000, in vigoare era HG nr. 37/1999 care reglementa organizarea si desfasurarea doctoratului, care in art. 22 prevedea in mod expres ca "teza de doctorat trebuie sa contina elemente de originalitate specifice domeniului abordat, precum si modalitati de validare stiintifica a acestora sau de recunoastere valorica in domeniul artelor".

Textul venea sa dea continut scopului activitatii de cercetare-dezvoltare, ce consta in dezvoltarea cunostintelor stiintifice si generarea de noi cunostinte, astfel cum reiese acesta din art. 1 alin. (2) - HG nr. 37/1999 care statuau ca: Doctoratul este forma cea mai inalta de organizare a invatamantului superior, bazandu-se pe cercetarea stiintifica si creatia artistica de valoare, acest scop putand fi atins doar prin crearea unor opere originale.

"Prin urmare, actul normativ in vigoare la data sustinerii tezei de doctorat reglementa in mod expres si imperativ cerinta originalitatii tezei de doctorat, chiar daca nu definea si reglementa institutia plagiatului", explica judecatorii.

Fac trimitere la raportul Comisiei de Etica

Curtea de Apel Bucuresti a respins toate criticile privitoare la procedura invocate de Gabriel Oprea.

Judecatorii insista ca punctul de vedere al Comisiei de etica a Universitatii din Bucuresti cuprinde motivarea in drept, fiind indicate ca temeiuri mai multe acte normative.

"Evaluarea tezei reclamantului s-a realizat prin raportare la patru lucrari sursa, fiind redat in mod detaliat modul in care au fost preluate fragmente de text, argumente, note de subsol cu indicarea paginilor si a numarul de randuri, si s-a constatat intentia de frauda academica prin metode precum citarea incorecta sau transformarea caracterului textului".

Curtea a retinut ca autoritatea investita cu aceasta analiza se bucura de o larga marja de apreciere, ce presupune o libertate in decizie si actiune, posibilitatea de a alege intre mai multe atitudini posibile.

"In principiu, controlul jurisdictional nu poate fi exercitat asupra libertatii de apreciere lasate de legiuitor la dispozitia administratiei, in ceea ce priveste fondul actului; dimpotriva, el se poate exercita asupra formelor si procedurilor impuse organului administrativ, obligatoriu de urmat", conchide Curtea de Apel Bucuresti.

Nu a suferit nicio vatamare

Instanta arata ca Legea nr. 554/2004 ofera subiectilor de drept privat un mecanism de contencios administrativ subiectiv, in care sanctiunea juridica a anularii actului administrativ nelegal poate fi aplicata numai daca actul respectiv are efecte vatamatoare asupra dreptului subiectiv sau intersului legitim suferit de reclamant.

"Or, in cauza, reclamantul nu a afirmat si nici probat o vatamare produsa de neregularitatile procedurale sus-mentionate, motiv pentru care instanta nu le poate retine ca temeiuri de anulare a actelor contestate", mai arata Curtea de Apel Bucuresti.

Iohannis, reacție despre candidații separați la primăria Capitalei: "Important este să nu ducă la lupte electorale în interiorul coaliţiei" VIDEO

Preşedintele Klaus Iohannis se teme cu privire la eventuale tensiuni în coaliția de guvernare PSD-PNL după ce partidele au decis să susțină candidați diferiți la primăria Capitalei în...

Președintele PMP: Declinul PSD-PNL a început cu "decizia ridicolă de a-şi anunţa înfrângerea în Bucureşti” înainte de începerea campaniei

Preşedintele PMP, Eugen Tomac, consideră că decizia coaliţiei PSD-PNL de a avea candidaţi separaţi la Primăria Capitalei reprezintă începutul „marii prăbuşiri a partidului unic”,...